904 matches
-
se pare, sunt doar trandafirii, glicinele, rodiii și perii turcești. Acu’ o lună erau într-adevăr toți deodată, cum nu s-a mai văzut: cornii și scorușii din pădure, corcodușii, caișii și piersicii pitici, și merii, și cireșii, chiar și gutuii, toți erau înfloriți, cam pe la Sfântul Gheorghe, că primăvara a venit târziu... La biserică nu a mai avut aproape nimic de văzut, de altfel intrând din soarele de afară, în sfântul locaș i se păru întuneric. Stanca însă se închina
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unul a mai rămas din cei trei) și se bucură de revederea cu mine. Las bagajele jos și inspectez toată curtea. Livada cu pomi fructiferi, grădina cu legume, via. Câțiva pruni și corcoduși Încă mai aveau fructe pe crengi, merii, gutuii, plini de fructe.. Merg să văd pârâiașul din spatele grădinii de legume și rămân blocată; nu pot Înainta din cauza stufărișului care s-a Îndesit și a crescut foarte Înalt, din primăvară până În toamnă. În anii trecuți erau numai buruieni și era
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
și s-a transmis limbilor romanice; în română, a devenit măr. Latina a împrumutat și cuvântul grecesc compus melímelon, care a devenit melimelum „specie de măr foarte dulce“ și s-a confundat cu melómeli „gutui“ (s-a dat acest nume gutuiului, pentru că marmelada de gutui se prepara cu miere). Din latină s-a transmis portughezei în forma marmelo „gutuie“, din care a derivat cuvântul marmelada, împrumutat de franceză marmelade (prima atestare, la 1642) (DL: 1573; DR: 1617). Noi îl avem din
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
limbilor romanice; în română, a devenit măr. Latina a împrumutat și cuvântul grecesc compus melímelon, care a devenit melimelum „specie de măr foarte dulce“ și s-a confundat cu melómeli „gutui“ (s-a dat acest nume gutuiului, pentru că marmelada de gutui se prepara cu miere). Din latină s-a transmis portughezei în forma marmelo „gutuie“, din care a derivat cuvântul marmelada, împrumutat de franceză marmelade (prima atestare, la 1642) (DL: 1573; DR: 1617). Noi îl avem din franceză; cuvântul marmeladă apare
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
de la secție și intră În curte nu Îți mai este frică de el. Nea Ene are două fete: Gina și Monica, și tu te joci „fațea” cu ele. După terminarea scandalului urci sus la tine și, În timp ce mănânci mâncare de gutui, te gândești la bietul de Gerilă cum l-au luat hingherii și ce câine bun era, cum te jucai tu cu Gerilă și Începi să plângi. Ești cam plângăcios. Mama Îți spune să stai liniștit și să te potolești că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
diascop, la care să vezi diafilme. Capra cu trei iezi, Scufița roșie, Peștișorul de aur, Soacra cu trei nurori și Sarea În bucate. Mai poți să vezi și diafilmul Iată, vine Moș Gerilă de Otilia Cazimir. După ce mănânci mâncarea de gutui și Îți faci lecțiile, ieși afară. Discuți cu Monica și cu Gina ce bine o să fie când o să-l scoată doamna Lulu pe Gerilă de la hingheri, că mâine se dă leafa la METALOGLOBUS și o să-l lege cu lanțul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
de vă alegeți două gutui babane și păroase. Le frecați de mânecă până le lustruiți de părul pufos, maroniu. Întinși pe spate mâncați aceste gutui acre și necoapte bine, privind la lună. Luna este destul de rotundă, cam de forma unei gutui și, În șoaptă cu gura plină de bale, discutați dacă sunt sau nu oameni În Lună. Normal. În timp ce vorbiți despre posibilitatea existenței vieții pe Lună și pe alte planete, chiar În clipa În care Îți muști limba, din buzunar, ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
și mai așezată. Plecat raționalismului modern și îndoielii metodice, Vladimir conveni aparent la aserțiunile Zoei: Într-adevăr, există un acel ceva care poate înnebuni și instinctul pisicilor, spuse el între două zgomotoase sorbituri. E acel ceva care determină comportamentele aberante: gutuii și merii înfloresc frecvent a doua oară, către toamnă... viorelele apar primăvara, înaintea clopoțeilor albi... din ouă de viperă ies șerpi cu două capete... caprele fată iezi cu cinci coarne, ca ale pentagramei... Se aude de pramatii care-și violează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
fruct la 20 % din numărul fructelor; 2% sâmburi la dulceața de vișine, cireșe raportat la masa fructelor în sirop; 15 % din fructe cu aspect stafidit și 0,5% sâmburi de struguri, raportat la masa fructelor în sirop; la dulceața de gutui nu se admite prezenta casei seminale; Consistentă fructelor Fructe moi nedestrămate, bine pătrunse cu sirop; Pentru dulceața de mure sau zmeura se admit fructe destrămate maximum 25%, iar pentru celelalte dulcețuri 10%. Culoarea fructelor Fructe de culoare apropiată , caracteristică varietății
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Ambalaj integru, borcan din sticlă, curat 320g eticheta conține toate informațiile, bine lipită capacul, închis ermetic, prezintă pete de rugina, nr. lot, data expirări Produs aspect - gelificat neomogen culoare - caracteristică produsului, galben maroniu în masă de produs există semințe de gutui consistentă - vâscoasa aroma - specific, gust - dulce aromat III. Trecerea cantitativa și v omogenizare pahar Erlenmeyer pâlnie de sticlă baghetă pipeta cilindru gradat IV. Dizolvarea componenților Solubili refrigerent cu reflux baie de apă V. Răcire la 20°C și trecere cantitativa
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
grade refractometrice tabelul 15.1. Sortimentul Rețetă de fabricație, kg Piure de fructe Sirop de zahar Acid kg s.u.s % kg s.u.s % ascorbic citric Nectar de căise 60 10 40 10 0,01 0,2 Nectar de gutui 40 7 60 14 0,01 0,2 Nectar de pere 40 10 60 11 0,01 0,5 Nectar de piersici 60 8 40 15 0,01 0,2 Nectar de prune 60 12 40 9 0,01 0
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
sâmburilor Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 55 56 0,4 0,5 Gem de coacăze Îndepărtarea rahisului Fierberea fructelor în sirop de zahar Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 45 56 0,12 Gem de gutui Îndepărtarea casei seminale și decojire facultativ Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în apă și adaos de zahar 60 56 0,15 Gem de mere Îndepărtarea casei seminale și decojire Tăiței Cuburi Bucăți Fierberea fructelor în sirop de zahar 50 56
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
căise 65 6 13 31 17 0,1 Gem de căpșuni 65 6 11 32 17 0,1 Gem de cireșe 65 6 10 31 17 0,3 0,5 Gem de coacăze 65 6 9 32 17 Gem de gutui 60 6 12 30 17 0,15 Gem de mere 60 6 10 30 17 0,15 Gem de mure 65 6 10 32 17 0,15 Gem de pere 60 6 10 30 17 0,15 Gem de piersici
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
0,7 Gem de vișine 65 6 10 31 17 0,3 Gem de zmeura 65 6 11 32 17 0,1 Gem deșert (mere, prune) 60 prune 6 10 30 17 0,15 Gem asortat (mere, pere, gutui) 60 gutui 3 pere 3 12 30 17 0,15 98 Rețete de fabricație pentru jeleuri de fructe cu s.u.s de minim 61 grade refractometrice tabelul 15.4. Sortimentul Rețete de fabricație în kg pentru 100 kg jeleu Suc de
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
de minim 61 grade refractometrice tabelul 15.4. Sortimentul Rețete de fabricație în kg pentru 100 kg jeleu Suc de fructe Zahăr Pectina Acid citric Jeleu de căpșuni 65 kg de 6 gr.refract. 56 1 0,2 Jeleu de gutui 60 kg de 10gr.refract. 54 0,2 Jeleu de mure 62 kg de 8 gr. refract. 55 2 0,2 Jeleu de vișine 60 kg de 10 gr. refract. 54 2 Jeleu de zmeura 62 kg de 8 gr.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Lazăr au demonstrat că la noi în țară bacteria ce dă arsura comună a mărului și părului este Pseudomonas syringae pv. syringae van Hall. Bacteria atacă mai multe specii de pomi fructiferi și alte plante ca: mărul pădureț, părul pădureț, gutuiul ornamental, păducel si cununită ( Spiraea). Simptome. Boala apare pe toate organele plantei în afară de rădăcini, prezentând simptome variate în funcție de organul parazitat și fiind favorizată de timpul mai rece și umed. Unele simptome sunt asemănătoare cu ale focului bacterian produs de Erwinia
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în anul 1992 primele focare la Brăila și la Pitești (V. Severin, 1994). Boala s-a extins repede, așa că în 1993 a fost observată în alte localități din 11 județe, fiind considerată la ora actuală cea mai periculoasă boală la gutui, păr și măr. În primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fost observată în alte localități din 11 județe, fiind considerată la ora actuală cea mai periculoasă boală la gutui, păr și măr. În primul an de la semnalarea bolii au fost distruse deja circa 300 ha de pomi din speciile, păr, gutui și măr. Simptome. Focul bacterian al rozaceelor, prezintă o serie de simptome pe părțile aeriene ale pomilor atacați, începând cu frunzele, inflorescențele, lăstarii, scoarța ramurilor tinere și fructele. Arsura inflorescențelor apare primăvara devreme, florile au aspect umed, se ofilesc, se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
primele măsuri o constituie detectarea incipientă a bolilor. În România prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Alimentației nr. 28 din 5 mai 1993 se instituie obligația efectuării a cel puțin două controale în iunie și septembrie în pepinierele și livezile de gutui, păr și măr. Reducerea infecțiilor se realizează prin sacrificarea și arderea pomilor infectați puternic cât și a arbuștilor din gardurile vii din pepiniere, în special din specia Cotoneaster (bârcoace). Pomii slab atacați sunt curățați prin tăierea ramurilor atacate, la 50
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe Dunăre. 5.3.14 . Pătarea albă a frunzelor de păr sau septorioza Mycosphaerella sentina Septorioza părului este o boală răspândită și păgubitoare în pepiniere și livezi. Ciuperca atacă toate speciile de păr, fiind uneori întâlnită și pe măr și gutui. La noi produce pagube în pepiniere și livezi, în special în anii ploioși. Simptome. La începutul lunii iunie, încep să apară pe frunze pete circulare de 1-6 mm în diametru, de culoare brună. În scurt timp, țesuturile parazitate încep să
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să mă hotărăsc ce rețetă preferată să vă ofer, știind că toate colegele suntem gospodine și facem lucruri extraordinare. M-am hotărât să vă ofer ceva exotic, ceva bun - (verificat desigur), o mâncare a bunicilor noștri, a toamnei: Pui cu gutui INGREDIENTE: * un piept mare de pui de țară, * 6 gutui bine coapte îmbietor mirositoare, * 2 linguri de unt, * 2 linguri de zahăr, * 1 pahar de apă, * 1 linguriță făină sau mai bine amidon, * sare, după gust. MOD DE PREPARARE: Se
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
unt. Între timp, se spală bine gutuile, se taie jumătăți, se scoate căsuța cu sâmburi (bineînțeles că se pot mânca câțiva), apoi se taie feliuțe, ca de compot. Se scoate pieptul de la prăjit și se pun în loc îmbietoarele felii de gutui. După ce se rumenesc, se adaugă pieptul de pui, sare și sosul. Faimosul sos este făcut din cele 2 linguri de zahăr care se caramelizează și apoi se adaugă un pahar de apă (atenție când se pune apa!) și se fierbe
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
caramelizează și apoi se adaugă un pahar de apă (atenție când se pune apa!) și se fierbe preț de 5 minute până se topește zahărul. După ce se răcește, se amestecă cu lingura de făină. Apoi se pune tigaia cu pui, gutui și sos în cuptor și se lasă nu mai mult de 20 minute. Se poate servi caldă sau rece! Pui cu morcovi INGREDIENTE: * 1,3kg carne de pui calitatea I fără cap și picioare, * 100 grame ulei, * 100 grame făină
Poftă bună! O colecţie de reţete culinare ale Colegiului Tehnic „Ioan C. Ştefănescu” by Liliana Dolores Voinea; Elisabeta Mincior; Mihaela Gall; Ana Bungianu () [Corola-publishinghouse/Science/91545_a_92368]
-
tot scrisul românesc), formulări net prozaice și declamative, convențional patetice. Caracteristice unor culegeri precum Frumusețe continuă (1964), Ziua a șasea (1966), Duminecă (1967) sunt însă poeziile cu efuziuni cenzurate, unde facilitatea e biruită prin stilizare: „Au poame crude toți prunii, gutuii. / Cerul dezlănțuie alt curcubeu. / Și n-aud cum nucii bat - amăruii - / Frunza tomnatecă-n sângele meu. Beau soare mult, mi se clatină mersul. Râd și mă cațăr cu fânul pe clăi. Sună zefirul în mine neștersul /Imn pentru flacăra ochilor
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
păr. Boala a fost observată și descrisă prima dată în Bulgaria de către Christoff, în anul 1938. În țara noastră, această viroză a fost identificată pe pomii bătrâni din Transilvania, în anul 1962, de către E. Docea. Virusul poate infecta mărul, părul, gutuiul, piersicul, caisul, prunul, cireșul și vișinul, precum și unele specii ornamentale de măr, păr și prun. Simptome. Acestea prezintă variații mari în funcție atât de climă cât și de soiul atacat, apărând din primăvară până în toamnă, putând fi însă foarte bine
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]