512 matches
-
localitatea Ciașinsk, Kurgan, Federația Rusă, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. T. Vladimirescu nr. 1, bl. 4, ap. 48. (3.677/2008) 329. Ursachi Natalia, fiica lui Brînca Gheorghe (născut la 10.03.1913 în localitatea Hîrtopul Mare) și Maria, născută la data de 11 septembrie 1946 în localitatea Hîrtopul Mare, raionul Criuleni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Rebreanu nr. 3, ap. 48. (3.665/2008) 330. Ursu Alexandr, fiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
Chișinău, str. T. Vladimirescu nr. 1, bl. 4, ap. 48. (3.677/2008) 329. Ursachi Natalia, fiica lui Brînca Gheorghe (născut la 10.03.1913 în localitatea Hîrtopul Mare) și Maria, născută la data de 11 septembrie 1946 în localitatea Hîrtopul Mare, raionul Criuleni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Liviu Rebreanu nr. 3, ap. 48. (3.665/2008) 330. Ursu Alexandr, fiul lui Gheorghi și Tamara (fiica lui Garaba Andrei, născut la 12.07.1930
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
actual în Republica Moldova, localitatea Opaci, raionul Căușeni. (3.807/2008) 333. Veis Vitalie, fiul lui Tudor (fiul lui Feodor, născut la 17.02.1913 în localitatea Sarateni, raionul Telenești) și Tatiana, născut la data de 6 iunie 1980 în localitatea Hîrtopul Mare, raionul Criuleni, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Chișinău, str. Columna 127, ap. 7. (3.898/2008) 334. Verdeș Aurelia, fiica lui Placinta Trofim și Eudochia (fiica lui Ioan, născut la 29.08.1924 în localitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213638_a_214967]
-
acestui teritoriu. Poziția economico-geografică a comunei Puhoi are următoarele particularități: Toponimia cuvântului Puhoi înseamnă torent mare de apă, format din rezultatul ploilor sau al topirii zăpezilor. Conform datelor teritoriul satului reprezintă o regiune de deal. Sunt cunoscute denumirile acestor dealuri: Hârtopul Lupuil, Grădina Baltag, Valea Tighiaiei, Stoian, Bârihoi care indică diferite regiuni ale satului și desigur fiecare din aceste regiuni își are istoria ei. Se presupunea că anul întemeierii satului Puhoi este 1469, căci anume acest an figura în documentul prin
Puhoi, Ialoveni () [Corola-website/Science/305184_a_306513]
-
stângă a magistralei M14 Brest - Odessa, în apropierea de răscrucea șoselei Fălești - Bălți, la 6 km sud de gara Răuțel. Are hotar cu satele Răuțel la nord, Hiliuți la vest, Natalievca la est, Glinjeni la sud. În jurul așezării se văd hârtoape împădurite, pe costișe - livezi întinse. Moșia satului e marcată cu 4 movile funerare, moștenite din adâncul tumultos al istoriei. La început siliștea purta toponimul Smărăndeni, de la numele Smaranda, o moșiereasă care venise aici de prin părțile Hotinului prin 1818 cu
Mărăndeni, Fălești () [Corola-website/Science/305168_a_306497]
-
de „la Poligon”, pe panta nord-estică a dealului Șorogari, lângă satul Șorogari, cuprinde așezări medievale din secolele al XIII-lea-al XIV-lea, al XIV-lea-al XVI-lea și al XVII-lea-al XVIII-lea; și situl de „la Hârtop” (la marginea de sud-est a satului Rediu Aldei) cuprinde așezări din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni), secolele al IX-lea-al X-lea, și secolul al XI-lea. Cel de al treilea obiectiv, clasificat ca monument de arhitectură, este (1718) din
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
jumătatea sudică a județului Botoșani de o parte și de alta a șoselei județene nr. 297, precum și în dreapta pârâului Burla; satul Blândești, reședința comunei mai nou înființate este așezat pe partea estică a unui deal cu înclinație mică, numit în "Hârtop" (datorită zonelor denivelate); în parte de est a satului, pe partea stângă a Burlei, se află dealul Gogeasca, iar în partea de vest se află Valea Magă, Dealul Schimbăturii și Dealul Viei; partea satului dinspre S-V se numește Cotul
Comuna Blândești, Botoșani () [Corola-website/Science/300892_a_302221]
-
ca urmare a structurii predominant argilo-nisipoase dă teritoriului un aspect estompat, îmbătrânit parcă înainte de vreme. Relieful prezintă în general înclinări pe direcția NV-SE cu înălțimile cele mai mari în partea de NV (Dealul Ponoara Zoițani 251 m și Dealul Hârtop). Altitudinea medie a reliefului este cuprinsă între 125-150 m, altitudinile cele mai coborăte înregistrându-se în șesul Volovățului (98 - 100 m). In ansamblul său relieful teritoriului are un caracter sculptural, la care se adaugă forme ale reliefului de acumulare (terase
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
cartarea pe teritoriul satului Corni a următoarelor așezări și puncte arheologice (fig. 31): 1. Dealul Nițescu; 2. Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5. Lipoveni sau După Grădini; 6. La Siliște; 7. Corneț; 8. La Hîrtop; 9. La Cetățuie; 10. La Hrubă Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni, pe partea dreaptă a drumului județean Corni-Baisa, la circa 0,3 km (în dreptul locuinței lui Oniciuc Ion), pe terenul aflat
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
gratoar) atribuite tipologic gravețianului oriental. Această așezare, ca și cea de la Flămânzi etc. face parte din grupa așezărilor gravețiene de înălțime. Piesele se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul de inventar P. 55. Pe panta nord-estică a hârtopului din stânga pârâului Miletin-Chirivoaia, în dreptul Cetățuiei, s-au descoperit câteva fragmente lamelare de silex patinat, aparținând paleoliticului superior, fază neprecizată. La circa 3,5 km est de sat, pe valea pârâului Miletin-Chirivoaia, în centrul văii, străjuită de Dealul Holm, la nord-est
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
(n. 28 ianuarie 1901 la Fălticeni, d. 11 ianuarie 1985 la Fălticeni) a fost un pictor, scriitor, publicist și avocat român. face parte dintr-o familie vestită încă din secolul al XIX-lea. Bunicul său, boier cu moșii la Hârtop, a ajuns deputat în Divanul ad-hoc. Copiii boierului Țâțos, Davidel, Iacob, Gabriel, Jenică și Zinca au jucat un rol important în viață orașului Fălticeni, numărându-se printre personalitățile urbei. Familia Țâțos se înrudește cu o altă familie vestită, familia Millo
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
Munău, Peșteruță), Brătcanilor (Ponoraș), Peștera cu Apă din Valea Leșului (Acre), Toplicioarei (Întorsuri). De semnalat este și prezența unor lacuri temporare, formate mai ales primăvara, odată cu topirea zăpezii, sau la ploi mari: Bălțile Munăului, Balta Bivolilor, Lacul Toaia, Lacul de la Hârtopul Mare, Lacul de la Întorsuri etc. Clima este temperat continentală moderată. Verile sunt răcoroase și umede, iar iernile relativ blânde. Temperaturile medii anuale oscilează în jurul valorii de 4,5 °C. Precipitațiile anuale depășesc 1000 mm. Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
în baza căreia a fost întocmită monografia localității Gura Galbenei care urmează a fi publicată. Comuna Gura Galbena este așezată de-a lungul râului Cogâlnic și se mărginește în partea de nord cu satul Bozieni, iar la sud cu satul Hârtop, fiind o așezare tipic autohtona. Casele sunt aranjate în formă de cuib. Localitatea are o vechime mare, martori ne sunt denumirile de pe moșiile satului. La sud pe valea Cogâlnicului, până la valea Lopatingului sunt 24 de movilele, care poartă numele de
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
de pe coastele sale, iar fundul văii aproape de Gura Galbenei are o înălțime de 50,9 stânjeni. Coastele văii până la satul Buzani sunt acoperiți cu păduri, iar de la Gura Galbenei în jos e șes și fânețe. Din jos de localitate, lângă hârtopul nou, se află o movilă numită "Movila Sfatului" de mari dimensiuni, pe vârful unui deal, cu larg orizont. Numele "Movila Sfatului" s-ar fi dat, după unele opinii, căci se adunau în acest loc căpităniile tătare la sfat, menționează Constantinescu
Gura Galbenei, Cimișlia () [Corola-website/Science/305152_a_306481]
-
Cumpănă de ape dintre bazinul Șomuzul Mic și bazinul Sucevei se desfasoara începând de pe culmea dealului Tătăraș, trece prin S-V satului Ipotești, urmărește culmea dealului Rediu, intersectează partea sud-vestică a satului Bosanci, apoi se continuă de-a lungul culmilor Hârtop, traversează dealurile Cornul Mesteacănului, Vulturești, Runc și Bucșa și se încheie la confluenta cu Șiretul. Spre vest și sud unde intra în contact cu bazinul Șomuzul Mare, cumpănă de ape urmărește culmea dealului Bursuci, apoi se continuă pe culmile Căldărușii
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
Spre vest și sud unde intra în contact cu bazinul Șomuzul Mare, cumpănă de ape urmărește culmea dealului Bursuci, apoi se continuă pe culmile Căldărușii, Crucii, Humăria, Corbului și Pietrelor. De aici se răsucește către est-sud-est trecând prin nordul localităților Hârtop și Preutești. Mai departe intersectează părțile nordice ale dealurilor Fântânele, Harbuz, Rotundă, trece prin nordul satului Corni și se termină la gură de vărsare a Șomuzului Mic în Siret. Bazinul hidrografic al Șomuzului Mic se integrează armonios în peisajul de
Râul Șomuzul Mic, Siret () [Corola-website/Science/308043_a_309372]
-
2.544 m • Negoiu- 2.535 m • Viștea Mare- 2.527 m • Parângul Mare- 2.519 m • Lespezi- 2.517 m • Cornul Călțun- 2.510 m • Peleaga- 2.509 m • Păpușa- 2.508 m • Vânătarea lui Buteanu- 2.507 m • Hârtopul Darei- 2.506 m • Omu (Bucegi)- 2.505 m • Bucura Dumbravă- 2.503 m • Dara- 2.501 m Vârfuri între 2.401 și 2.500 metri Retezat-2.485m • Gemănarea- 2.468 m • Iezerul Mare- 2.461 m • Roșu- 2.426
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
iar la suprafață a rămas dezgolită roca-mamă de diverse culori. Eroziunea de adîncime - de asemenea are o largă răspîndire pe teritoriul republicii noastre. Ea contribuie la constituirea unor forme de relief negative cum sunt: văile, vîlcelele, rovenele. Versanții inclinați ai hîrtoapelor și proprietățile antierozionale slab pronunțate ale rocilor geologice condiționează o activitate intensă și a eroziunii torențiale. În total 600 km patrați ai versanților hîrtoapelor din codri sunt puternic dezmembrați de rîpe și ravene. Iar o mare suprafață dezmembrată de ravene
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
contribuie la constituirea unor forme de relief negative cum sunt: văile, vîlcelele, rovenele. Versanții inclinați ai hîrtoapelor și proprietățile antierozionale slab pronunțate ale rocilor geologice condiționează o activitate intensă și a eroziunii torențiale. În total 600 km patrați ai versanților hîrtoapelor din codri sunt puternic dezmembrați de rîpe și ravene. Iar o mare suprafață dezmembrată de ravene îi revine și raionului nostru. În general toate formele eroziunii torențiale pot fi plasate în urmatorul rînd evoluțional: ogașa-ravena-rîpa de versanți-rîpa de vîlcea - sistemul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
ale profilului geologic iar caracterul lui repetă, în general profilul versanților. Ele reprezintă formele cele mai tinere de eroziune și sunt indisolibil legate de activitatea omului. De obicei ogașele și ravenele se dezvoltă pe pantele cumpenelor de apă pe cornișele hîrtoapelor și a treptelor alunecărilor străvechi, cît și pe alți versanți intens folosiți în agricultură. În condiții favorabile ele pot progresa considerabil chiar în decurs de o ploaie torențială atingîng adîncimea de 1-2 m. Factorul ce poate zădărnici activitatea eroziunii torențiale
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
lor nisipoasă și argilo-nisipoasă contribuie lipsei învelișului vegetativ ce protejează solul. Rîpele. Au o mare răspîndire în zona codrilor unde sunt atestate circa 5000 de rîpe cu o lungime de 5 m. Cea mai mare răspîndire o au rîpile în hîrtoapele amplasate în partea superioară a rîurilor Nîrnova, Lapușna din codrii Centrali și Apuseni. Și în cazul dat putem accentua că în condițiile cu paduri rîpele au o răspîndire foarte redusă. Concetrarea lor e maximală, în hîrtoapele intesn folosite în agricultură
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
o au rîpile în hîrtoapele amplasate în partea superioară a rîurilor Nîrnova, Lapușna din codrii Centrali și Apuseni. Și în cazul dat putem accentua că în condițiile cu paduri rîpele au o răspîndire foarte redusă. Concetrarea lor e maximală, în hîrtoapele intesn folosite în agricultură avînd ariile compuse din rocile nisipoase ale sarmațianului superior. Investigațiile anterioare ne permit sa conchidem că particularitățile de răspîndire a rîpelor, parametrii lor marfolmetrici cît și de dezvoltare sunt intr-o mare măsură, condiționate de caracterul
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
mai intens. În medie viteza creșterii în lungime a rîpelor din Codri e de 0,88 m pe an. În Codrii Apuseni cu o intensitate mai sporită a mișcărilor necotectonice, viteza creșterii rîpelor e mai mare. Asftel unele rîpe ale hîrtopului Nisporeni creșteau cu o viteză de 3-4 m pe an. Flancurile mai ridicate și înclinate ale blocurilor tectonice sunt și mai afectate de rîpe. În condițiile acestor flancuri se formează rîpe și sisteme întregi de rîpe cu pante supuse alunecărilor
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
o viteză de 3-4 m pe an. Flancurile mai ridicate și înclinate ale blocurilor tectonice sunt și mai afectate de rîpe. În condițiile acestor flancuri se formează rîpe și sisteme întregi de rîpe cu pante supuse alunecărilor de teren. În hîrtoapele mari ele pot atinge adîncimea de 30-40 m, avînd pantele abrupte cu caracter de prabușire a blocurilor de roci numărul maximal de rîpe e carcteristic versanților localizați in zonele fracturilor tectonice, la intretaierea lor sau în zonele de unire a
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
abrupte cu caracter de prabușire a blocurilor de roci numărul maximal de rîpe e carcteristic versanților localizați in zonele fracturilor tectonice, la intretaierea lor sau în zonele de unire a cîtorva blocuri tectonice. Majoritatea rîpelor aici se dezvoltă destul de activ. Hîrtoapele de pe versanții flancurilor domoale ale blocurilor tectonice sunt mai puțin afectate de rîpe. În cadrul lor întîlnim de obicei cîteva rîpe de vîlcea lungi și cu adîncime redusă (2-4m). Activitatea lor e mai puțin pronunțată. O proprietate caractersitică a rîpelor din
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]