492 matches
-
iarnă fermecată, prima tradusă la noi în țară, are toate elementele necesare pentru a întroduce cititorul în universul muumini-lor. Spiridușul Muumin este personajul central și odată cu el și cu aventurile sale, descoperim căldura sufletească a ființelor zăpezilor nordului, lumea spiridușilor hălăduind printre ghețurile scandinave. De altfel, este șocantă încă de la început multitudinea termenilor care desemnează simboluri ale iernii. Chiar prima pagină are rolul de a ne introduce în toposul specific hibernal. Povestea, sau cel puțin cadrul ei, prezintă strânsa legătură cu
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
1482, Vlad Călugărul brașovenilor; țepeluș căuta acolo un adăpost, căci Glogova era satul cumnatului său, Stanciu) drept un asasinat (de făptuirea lui istoricii - încă în căutarea unei explicații - îi absolvă pe Craiovești 77) în urma căruia Maria (cea cu care a hălăduit un timp prin Transilvania - s-a întâlnit acolo, se pare, cu Vlad Călugărul -, unde o dusese Ștefan Báthory - după ce din țara Românească o răpise Laiotă Basarab; în cele din urmă, prin 1483, ea va fi răscumpărată contra unor daruri costisitoare) rămâne
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de inamici („Și au arsǔ atuncea tot orașul [un Iași năpăstuit - n.m., D.H.M.], unde și unde au rămas câte o dugheniță. Curtea cea domnească, casele boirilor și tot orașul într-o mică de ceas cenușe au stătutǔ, iară mănăstirile au hălăduit, că n-au vrut căzacii [întovărășiți în acest rând și de tătari - n.m., D.H.M.] să dodiească, den porunca lui Hmil-hatmanul” - Miron Costin), ucrainenii lui Timuș Hmelnițki, mergând să despresoare o Suceavă asediată de Gheorghe Ștefan, își oferă și o „plimbare
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu desăvîrșire. De pildă, dacă te rătăcești în Carpați, ca prințul Charles, nu e bine să folosești o hartă a Munților Stîncoși. Geografia e diversă... și răzbunătoare, după cum ne avertizează Robert Kaplan (vezi Răzbunarea geografiei, E.L.I., București, 2014. Sau, dacă hălăduiești prin deșert, nu ai neapărat nevoie de o cravată. Sau, dacă ești la safari nu e tocmai indicat să inviți și un rinocer la masa de prânz etc. Previziunile sunt dificile, mai ales cînd e vorba de viitor. Decît să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
pas. Zi și noapte. Am trăit în mijlocul acestui miracol care se cheamă Festivalul de la Avignon una dintre cele mai extraordinare experiențe profesionale și umane, deopotrivă. Am văzut spectacole mari, am cunoscut oameni mari, mi-am nuanțat cîteva dintre prietenii, am hălăduit noaptea și m-am trezit tîrziu dimineața, împotriva structurii mele matinale, am bătut cu piciorul fiecare străduță, am poposit ore și ore în tîrgul africanilor, purtînd discuții interminabile despre tradiție și specific, am învățat să negociez și am crescut în
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]
-
l-au sprijinit în recăpătarea acestui drept - de a publica - mai întâi, sub pseudonim, apoi cu semnătura proprie. Mi-am dat seama curând de ce și-a atras diverse lovituri nedrepte și de ce era „incomod” pentru spiritele înguste, dogmatice, intolerante, care hălăduiau, în acel timp, în câmpul culturii: Regman era (și, din fericire, a rămas!) un om cinstit, o conștiință dreaptă șI severă, față de sine și față de lume și, cu toate că lealitatea lui față de regimul socialist, față de ideologia progresului și față de tradițiile și
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
care nu restituie nimic; nu e nici oglinda care înșală și ucide: în poezia lui Varujan Vosganian, oglinda este un "instrument", cel ideal, de multiplicare a eului în real: "Mă nasc în fiecare zi din sfîntul duh./ Nestingherit,/ înfățișările mele hălăduiesc pe pămînt./ Oglinzile mă repetă întruna ca pe un vers/ știut pe de rost./ Lumina mă așază/ în fiecare ochi de argint sau de apă/ de om ori de înger/ care mă privește./ Ne întîlnim în lumile încrucișate -/ cei care
Omul de hîrtie by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10768_a_12093]
-
de admirat, de savurat. Cu gândul la peregrinări în timp și spațiu, mă trezesc regretând că scriitorul acesta de mare talent n-a lăsat pagini confesive, memorialistice, mărturii ale unui peregrin prin lumea în care i-a fost dat să hălăduiască, despre oamenii printre care a trăit și poate despre sine. Dar îmi dau deodată seama că aceasta i-ar fi fost cu neputință. Nu stilistic, literar cu neputință, doar cel ce înscena delectabile scenete în criticile sale ar fi fost
La nouăzeci de ani neîmpliniți by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/6691_a_8016]
-
ŤF... vă căpitanul și comandanții voștri. Unul să nu mai iasă la tinetă fără tăbliță de săpun cu demascarea din dimineața asta. Dacă nu vreți să vă turnăm noi ciomege cu nemiluita, turnați-vi-i pe bandiți care încă mai hălăduiesc în libertate și uneltesc împotriva clasei muncitoare. Drepți! Sus-jos. Sus-jos. De ce nu execuți ordinul, bă banditule? Unde ai visat că ești? La mă-ta acasă sub plapomă cu soră-ta? Mama ei de curvă. Ați cotizat destul cu banii și
In Infernul cu prelungire (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10157_a_11482]
-
o viață și aș fi constrîns să fac o afirmație supărătoare despre el, aș spune că, deși scrie mai mult decat vorbește, Gheorghe Grigurcu este încă foarte departe de a surclasa imensă cantitate de ticăloșie, prostie, răutate și nerușinare care hălăduiește liberă prin viața publică de azi." Disputa Ratiu-Cristoiu Proprietarul ziarului COTIDIANUL a remarcat atitudinea pro-Milosevici a directorului ziarului sau, precum și modalitatea partizană în care este reflectat conflictul din Iugoslavia în acest ziar. Ion Rațiu s-a dezis de Ion Cristoiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17926_a_19251]
-
te uiți/ mult în ea/ și cerul mai albastru/ și gîndurile mai singure/ ca atunci cînd vinzi limonadă/ prin piețele bogate ale Damascului/ Beirutului sau în Istambul/ cînd destinul, destinația și ținta ta sunt plămădite în stradă/ Panait Istrati mai hălăduiește/ Levantul/ cum eu Munchenul” (40). „Problema cu geografiile” e una pe care poetul și-o pune insistent, precizînd că ea a ajuns pînă la postularea unor „geografii interioare” și lamentîndu- se că „Isarul e prea mic”, ceea ce face să fie
Între credință și simbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5120_a_6445]
-
joacă o hoinara de sfîrșit de secol XX - care, firește, se prezintă altfel decît hoinara anilor ^60 și chiar decît hoinara anilor ^80 (de pildă cea din filmul lui Agnès Varda, Fără acoperiș și fără lege, în care o fată hălăduia somnambulic, minata de un spleen devorator, si murea, ca un animal părăsit, pe un cîmp). Hoinara de acum are un aer jovial, activ, aparent pragmatic, si isi exersează supraviețuirile prin tot felul de "mici munci" (regizorul Erick Zonca știe, din
Rezistenta fetelor în floare by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18074_a_19399]
-
era colaborator la Biblioteca Municipală unde tocmai fusese numit director Pompiliu Constantinescu, prin câteva pitorești cârciume bucureștene (la "Zalhana", la "Fierea", la "Brotăcei", la "încurcă lume", la "Șapte păcate") pe unde memorialistul, pe atunci un tânăr de 26 de ani, hălăduia cu amicii săi literari, "crai de curtea nouă", "foarte simpatici, generoși, liberi și dornici de petreceri". Interesantă, sub raport istorico-literar este informația pe care ne-o oferă Pericle Martinescu în legătură cu prefața pe care E. Lovinescu o scrisese la Condiția umană
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]
-
puține personaje, nici unul purtînd un nume, un univers recreat în liniile sale cele mai generale - un munte sau o vale, Pămîntul sau o planetă solitară neștiută și nenumită - și o mică făptură, nici copil în sensul propriu, dar nici adult, hălăduind prin cosmos în căutare de prieteni, de afecțiune, de protecție. Antoine de Saint-Exupery apelează la un gen aparte de fantastic, lipsit de grandoare și aproape trist, pe măsura desenelor autorului, toate înfățișînd siluete subțiratice, pierdute undeva într-o lume parcă
Parabola micului prinț by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16515_a_17840]
-
cât de mult îi amintește acest colț din Bruxelles de cartierul latin din Paris. Vor asculta un ghitarist cerșind la intersecția cu galeria Saint- Hubert și ea își va cuibări mâna într-a lui; vor fi fericiți. După aceea, vor hălădui la-ntâmplare pe străzi ca să găsească fereastra odăii în care Verlain trăsese asupra lui Rimbaud. „Doi mari poeți”, îi va explica și-i va recita câteva versuri din memorie. Apoi, el își va da ceasul cu două ore înainte; ea
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
încuraja pe acesta să ceară asistența țarului. Dar prima pătrundere avea să se producă la 10 iunie 1711 când oastea țarului Petru cel Mare trecea Nistrul spre a fi, curând pe urmă, nimicită la Stănilești. În scurta vreme cât au hălăduit în Moldova, noii aliați s-au ilustrat printr-un furt care a izbit imaginația cronicarului: scările de argint de la șeile boierilor, care tocmai gustaseră pentru prima oară șampania franțuzească, rămânând "înmărmuriți de beți." Ulterior, invaziile se repetă cu o anumită
Cu istoria nu-i de glumit by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16203_a_17528]
-
trimite mâine răspunsul în scris, este un leit motiv pe care îl auzim de fiecare dată când acești oameni sunt puși să dea explicații. Pe mâna acestor oameni premierul Victor Ponta vrea să lase guvernarea țării și să plece să hălăduiască prin țară într-o acțiune de dezinformare și de manipulare de o amploare cu totul ieșită din comun", a punctat vicepreședintele PDL. Radu F. Alexandru a enumerat și câteva elemente, care, în opinia lui, ilustrează ,,absurdul și lipsa de responsabilitate
Radu F. Alexandru: ARD respinge ferm decizia aberantă a lui Ponta de a intra în campanie () [Corola-journal/Journalistic/41596_a_42921]
-
avem o speranță în viață.” Oftă, apoi mormăi: „Să ne vedem cu bine...” Își îndreptă vestonul și plecă pe-aci încolo. Îl urmăriră cu privirea, triști. Garda îi dădu onorul. Unguroaica, dar nu numai ea, toată prezența feminină lăcrima. Andrew hălădui o vreme pe coridoarele casei de oaspeți, de fapt o cabană sub formă de palat, apoi păși în dormitor. Aici era cam întuneric și la început nu văzu bine, se frecă la ochi. Totuși realitatea i se impunea cu o
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
eu însă nu. Pe țeava plină de rugină Cît te-am frecat atunci, știi tu... N-aveam nici pic de vaselină, Tu ai uitat, eu însă nu. Cîmpul de instrucție de lîngă Călărași, nu departe de locurile pe unde cîndva hălăduiau vînătorii de dropii, era înțesat de mărăcini, cu care purtam zilnic o aspră luptă la baionetă, ieșind mai totdeauna învinși. Iar carabina ZB avea un recul puternic, greu de stăpînit pentru niște bieți începători. Strînge-o în brațe ca pe-o
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
înconjurat de aura violenței și a abuzului. De la Toma Alimoș la Miron Cozma, imaginația populară a exaltat astfel de figuri. Dacă Părinții Întemeietori ai Americii sunt o seamă de oameni ai spiritului, ,descălecătorii" români trebuie căutați în zona haiducilor ce hălăduiesc prin codri în căutarea prăzii. Din acest motiv, să nu fim mirați că destui români îl privesc pe Bogdan Iancu nu cu compasiunea acordată victimei, ci cu regretul că n-a reușit să-și ducă la bun sfârșit opera de
Furtul, ca artă frumoasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11223_a_12548]
-
le unește la plecare doi gemeni trăgeau de-un picior păianjenul uriaș din fața Galeriei de Artă invitându-l să se-adăpostească de arșiță până la toamnă, vizavi, la Nôtre Dame într-o carte de rugăciuni am pedalat de parc-aș fi hălăduit pentru vecie înhorbotată pe-o pânză proaspăt ieșită din mâna lui Boticelli de pe Major Hill, pe podul Alexandra, pe lângă Lacul Poveștilor, pe Champlain, pe insula Reginei Victoria, la Cascadă, la digul din Parcul Stanley, prin Vanier, spre Strathcona, la fântâna
Poezie by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/6967_a_8292]
-
ce va scrie Neamul Șoimăreștilor și Frații Jderi e pasionat de istorie și gramatică. Elev la gimnaziul "Alecu Donici" din Fălticeni (el îi spune Folticeni), se înfățișează ca un băiat sfios, dar impulsiv. Datorită "instinctului său de primitiv", mai mult hălăduiește prin "iezerile cele mari ale Șomuzului", "împărăția apelor", decât se ține de carte, încât în clasa a III-a rămâne repetent. E îndrăgostit de folclor și de Eminescu, ale cărui poezii le va învăța pe de rost. Se apucă acum
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
cu brânză și smântână, friptură de văcuță cu mujdei și fructe - ne informa asupra izbânzilor gospodăriei (procente, investiții) apoi ne conducea pe dealul unde făceau elevii practică. De obicei stăteam acolo trei-patru zile, rareori o săptămână, n-aveam ce face, hălăduiam prin vie, mă amețea parfumul îmbătător al strugurilor, sporovăiam cu puștii, erau entuziaști, se îngrășaseră, elevele își atribuiseră culesul și sortatul, băieții cărau recolta în coșuri de răchită, uitaseră de școală, de matematică și fizică și rusă, ieșiseră din rolul
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
Titu coboram și cumpăram țigări - o gară mare, mohorâtă, peronul gol, acoperit cu resturi de mâncare, hârtii semințe, flegme, sticle goale, pe urmă împiegatul, un șuierat prelung, urcam, în două ore mă aflam în vechea capitală a Țării pe unde hălăduisem cu ani în urmă disperat și hăituit de caraule și tot în zile de duminică - fusesem parcă blestemat să văd Târgoviștea nu din capriciu sau apetit turistic ci sub pecetea imperativului și coerciției. Ședința ce se desfășura într-una din
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
pe Kore-Persefona las-o în voia dulce-cumplitului Dionysos, dulful Korin să-i fie bărbatul de abur, dar și de mătase, ochii și inima zeița mea să i le roada pînă la oase. Faunul În după-amieze cu smochini lovind în fereastră, hălăduind printre cactușii cătarăți lîngă mare, zăritu-l-am pe dulful Korin stînd singur pe țărm, gol, mirosind a rom, ca un marinar din Pireu. Dar cînd să-l ating și să-i cînt la ureche, văzut-am copitele nepotcovite și
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]