1,002 matches
-
adevărată monografie lirică a satului Ciocănești ar putea fi desprinsă numai din cântecele interpretate pe scena festivalului. Festivalul Național al Păstrăvului și-a propus să arate nu numai valoarea localității Ciocănești, ci a întregii Bucovine cu care sunt uniți în hărnicie, frumusețea și originalitatea costumelor și a cântecelor populare interpretate de copii, tineri și adulți. Țăran Miruna Gabriela din Iacobeni, deși are numai 6 ani și se află la prima apariție pe scenă, cântă asemenea unui om mare. Face parte din
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
primitoare pensiune agroturistică.” S-au acordat premii și Trofeul Festivalului Păstrăvului, o diplomă și un păstrăv sculptat în lemn. Festivalul Național al Păstrăvului în numai 5 zile ne-a oferit o sinteză a unui mod complex de viață bazat pe hărnicie, valorificarea originală a darurilor naturale în folos propriu, creativitate, dragoste față de frumos, omenie și generozitate, în care tradiția coexistă cu inovația, în care istețimea minții este completată de priceperea mâinii, sub un cer de unde soarele strălucește auriu, privegheat de un
FESTIVALUL NAŢIONAL AL PĂSTRĂVULUI, CIOCĂNEŞTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349905_a_351234]
-
responsabilități de șef al cultului în cadrul comunității de pe Ada Kaleh ). Mulți alții fac referiri la pitorescul zonei și părerea de rău că el va dispărea, sau consideră că și-au reîntregit cunoștințele de istorie. Se fac referiri la amabilitatea locuitorilor , hărnicia și modul cum au reușit să se organizeze. Multe însemnări din ultimele luni de existență ale insulei, exprimă dorința că aceasta să se refacă pe Ostrovul Simian . Din păcate acest lucru, deocamdată, nu a fost posibil, dar pe langă obiectivele
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
petrece cea mai mare parte a vieții, deoarece ea poartă pecetea unei comunități și a unei familii, este locul unde se plămădește viața, se cresc copiii, se pregătește mâncarea, se practică activități tradiționale în care utilul se împletește cu frumosul, hărnicia cu creativitatea, unde se păstrează toată zestrea familiei, costume populare, ștergare, icoane, țoale, blide, obiecte specifice îndeletnicirilor practicate în localitate sau în zonă, este locul unde bucurii și necazuri se împletesc pentru a crea gustul dulce-amar al vieții în trecerea
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
colțișori, la poale colțișori, nădragi (pantaloni albi țesuți în pana bradului), cizme din piele sau ghete. Localitatea Gurghiu și-a propus să prezinte la târg obiectivele și ocupațiile specifice prin expoziții și activități practice, reușind să îmbine tradiția cu inovația, hărnicia cu talentul artistic. Fierăritul, ocupație străveche ce se mai practică încă în sat, este reprezentată de Usar Ion care oferă o lecție vie de potcovit cai într-o fierărie improvizată aidoma celei de acasă, prevăzută cu foale din piele de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
un pic suprafața copitei, se pune potcoava caldă și se bate cu caiele. O expoziție de legume, pregătită parcă de mâna unui artist, încântă ochiul printr-o diversitate de produse și de culori, ce par desprinse dintr-o poveste a hărniciei și a bunului gust. În fața casei se află o altă expoziție în care pot fi admirate Coloana Infinitului sculptată în lemn, un țăran și o țărancă în mărime naturală, îmbrăcați în costume făcute din flori naturale, sculpturi în piatră ce
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
țuica are sculptate pe capăt pere, iar în partea unde este vinul are sculptați pe capăt struguri. În fața pavilionului expozițional se află Atelierul în aer liber de confecționat viori organizat de Fabrica Privată de Instrumente Muzicale „Gliga”, un elogiu adus hărniciei, migalei, bunului gust, cu care omul a făcut să cânte lemnul pădurii, tinereții, frumuseții costumului popular și cântecului izvorât din frânturi de har divin întrupate pe pământ. Fabrica Gliga, înființată în 1991, cel mai mare producător și exportator de instrumente
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
pentru violoncel și contrabas: 4/4; 7/8; ¾; ½; ¼; 1/8. Specific numai firmei Gliga este melcul adâncit, instrument profesional de maestro. La comandă se execută și instrumente pictate, pe stânga, electrice, cu 5 corzi. Calitatea instrumentelor este dată deopotrivă de hărnicia și priceperea lucrătorilor, dar și de aceea a lemnului de rezonanță (paltin, frasin, molid) care crește în Munții Gurghiului și care a fost căutat până și de renumuții Stradivarius și Guarnieri. Au fost oferite demonstrații practice cu privire la etapele fabricării instrumentelor
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
an în timpul festivalului slujba a fost oficiată de părintele Oprea Eugen din Ibănești Sat. O vizită făcută la familia Chirteș Izidor și Alexandra, în localitatea Uricea, într-un spațiu molcom, feeric și primitor, ne-a ajutat să ne convingem de hărnicia și bunul gust cu care acești oameni ai muntelui își îngrijesc gospodăria. Aici, unde te-ai aștepta foarte puțin, din grădinița casei ne zâmbesc florile multicolore, fragede și delicate, iar în interior o mulțime de ștergare și covoare expuse pe
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
orașului, care se face simțită în multe zone ale țării. O altă modalitate de prezentare a specificului Văii Gurghiului și îndeosebi a îndeletnicirilor au fost concursurile: gastronomic, de pescuit, de costume populare și de fasonatori care au evidențiat deopotrivă: priceperea, hărnicia, dragostea de frumos, originalitatea, spiritul conservator și de competiție al participanților și al localității sau categoriei sociale pe care au reprezentat-o. Pentru Concursul gastronomic au fost pregătite mâncăruri tradițonale, majoritatea expuse și în casele tradiționale deja prezentate. În cadrul Concursului
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
repede. Apoi, pe la prânz, după ce întorceam iarba și pe partea cealaltă, începeam să strângeam fânul în prepeleci. Uneori era vânt, amenințare de furtună, trebuia să ne luptăm cu vântul, să nu ia fânul de pe prepeleci. Uncheșul Iacob ne lăuda pentru hărnicia noastră, treaba se termina mult mai repede. Zicea el: Sfântă e claca, de unul singur ai impresia că stai pe loc! Odată, nu știu cu ce l-a supărat mătușa Anița pe Mihăiță, fratele meu mai mic, că băiatul s-
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
ploaia. De ciudă, uncheșul îl ocăra: - Să dea Domnul să nu se aleagă nimic de tine!... să rămâi pitic! Asta a fost odată, dar, în general, noi ajutam din toată inima pe uncheșul și mătușa. Și ei ne lăudau pentru hărnicie, ne mai dădeau câte un cinci lei.. Ceea ce ne bucura mult de tot. Toamna, când venea uncheșul cu vitele la pășunat, erau zilele cele mai frumoase. Se deschideau țarinile, oile și vitele puteau paște oriunde, pe toate pajiștile. Noi eram
UNCHEŞUL IACOB de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347995_a_349324]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului “Cronica de gardă “- Istorie a Literaturii Române contemporane Voluminosul tom primit de la scriitorul Meniț Maximinian intitulat “Cronica de gardă “, apărut la Editura Karuna, Bistrița, 2014, ne descoperă hărnicia autorului care stă de veghe asupra literaturii contemporane, consemnând și disecând cu talent și acribie cărțile confraților săi. Încă din titlu autorul ne atenționează asupra intențiilor sale de a face cunoscut cititorilor și specialiștilor în domeniu istoria literaturii care se
CRONICA DE GARDĂ -ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347737_a_349066]
-
cel mai mult îi place autoarei să vorbească despre Maica Domnului, despre Măicuța Dunăre: ,, O Dunăre ce dă un farmec aparte și nespus de plăcut, precum o amforă străveche de agată patinată vinețiu. ,, Deasemenea descrierea Bărăganului iubit pentru cumințenia și hărnicia lui, aducând sufletelor omenești rodul grâului, porumbului...cât și al altor plante. Autoarea, consideră grâul - monumentul vieții. Și pe bună dreaptate ! În toate minunățiile vieții, ea vede lucrarea și Milostirea Divină: ,, Și oamenii cu imperfecțiunile lor, tot daruri de la Dumnezeu
NATURĂ MOARTĂ CU ECOURI DE LINIŞTE de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1348 din 09 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365863_a_367192]
-
Au fost rostite alocuțiuni de reprezentanți ai orașului și țării noastre, cât și de către reprezentanți ai altor țări: Letonia, Bulgaria, Republica Elenă, Olanda, Republica Filipine etc. A urmat vizitarea expoziției internaționale dendro-floricole organizate la Casa Cărții din Pitești care grație hărniciei, priceperii, harului, originalității, simțului gospodăresc al unui număr impresionant de cultivatori și valorificatori de flori, copii de grădiniță, elevi, studenți, meșteri populari, artiști, societăți de pe tot cuprinsul țării, cât și din Serbia și Olanda a devenit un spațiu mirific, un
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
pădure care s-ar fi aflat pe locul unde astăzi este Bucureștiul... Să fie oare acesta misterul dipariției Atlantidei???... Să fim urmașii lui Noe???... Despre splendorile României ar fi multe de spus cu bogățiile solului și subsolului, despre ospitalitatea și hărnicia locuitorilor acestor plaiuri mioritice. Din păcate după așa zisa revoluție avem și dezastre, dar nu vreau să întinez această călătorie în care am fost însoțit ca într-o familie de cunoscuți și necunoscuți. Chiar dacă uneori am fost superficial și nu
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
este un sindrom destul de des întâlnit la profesoare! - Mulțumesc pentru compliment dar nu sunt încă femeie. - Aș vrea să spun doar că la tine natura a lucrat mai repede, te-a îndrăgit și a zăbovit mai mult asupra ta, cu hărnicie și cu tandrețe. - Cred că m-ai făcut să roșesc toată... - Asta înseamnă că pot continua. Ce zici de expresia “dragoste la prima vedere”? - Zic că ar trebui să amânăm discuția până după ore. - De acord; te voi conduce până
IX. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365166_a_366495]
-
Astfel, atât tonul poveștii, cât și fiecare erou în parte, inspiră: melancolie, adevăr, respectul față de tradiție, puritatea vârstei. Personajele sunt istețe, curioase, curajoase, pline de vitalitate, caracteristici intrinseci ale vârstei. Fiecare dintre eroi aduce în context, câte o trăsătură distinctă: hărnicie, curiozitate, devotament, grija față de mediul înconjurător, altruismul, dragostea și respectul față de părinți sau bunici. Deși suntem tentați să credem că fiecare filă magică a cărții este o extensie a atmosferei de lucru de la clasa, ce sintetizează aspecte mai mult sau
O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: ANGELA BURTEA – POVEŞTI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365233_a_366562]
-
Cu toate acestea, nu pot să tac în fața evidentelor și frumoaselor înfăptuiri ale mâinii și minții omenești. Cred că atunci, când Marele Creator a lucrat la realizarea făpturii lui Nicolae Bulumac, El a pus într-o mai mare măsură darul hărniciei, făcându-l asemenea țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
țăranului care se scoală în zori, mătură repede mărunțișurile zilei și, ca un bun gospodar, se apucă de lucru. Medicul mi-a amintit de țăranii din vremea copilăriei mele petrecute în aceeași zonă, în Țigănești, o localitate întruchipând, pe atunci, hărnicia. Nicolae Bulumac se aseamănă cu țigăneștenii mei de odinioară, care plecau cu plugul la arat, la primele semne ale primăverii, deși pământul încă nu era bine dezghețat, ori, când, în toiul verii, se trezeau din noapte, ca să-i găsească revărsatul
ÎNVINGĂTORUL ÎN LUPTA CU INERŢIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364766_a_366095]
-
și bună, Ca pruncii... să nu moară Striviți de nepăsare și minciună. Mi-aș fi dorit o țară... Cu aurul... simbol de strălucire Și zestre milenară, Nu poftă... la neghiobi, de-mbogațire. Mi-aș fi dorit o țară... Cu mame... lângă hărnicie, fericite Ca timpul să nu piară Pierdut printre atâtea griji trăite. Mi-aș fi dorit o țară... Cu oameni bravi așa cum au fost ieri, Să se mai scrie iară Romane noi cu Șoimărești și Jderi. Mi-aș fi dorit o
VIS DE COPIL... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364878_a_366207]
-
facă dreptate. Unele expresii stau la baza minunatelor noastre proverbe, care sunt oglinda fidelă a modului de a gândi și simți al poporului nostru, sunt autentice și străvechi documente de istorie și cultură. Ele atestă minunatele calități ale poporului : înțelepciune, hărnicie, demnitate și bunătate. Înțelepciunea reprezintă o calitate primordială a omului și se află în strânsă legătură cu termenii: frumusețe, vrednicie, noroc ,, Frumusețea fără înțelepciune este ca o floare în tină'', ,,Vrednicia fără înțelepciune e ca frumusețea fără ochi''. ,,Norocul, câteodată
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
strânsă legătură cu termenii: frumusețe, vrednicie, noroc ,, Frumusețea fără înțelepciune este ca o floare în tină'', ,,Vrednicia fără înțelepciune e ca frumusețea fără ochi''. ,,Norocul, câteodată ne caută pe noi, iar înțelepciunea trebuie căutată de noi ca pe o comoară''. Hărnicia și chibzuința sunt coordonate ale muncii omului din popor și sunt opuse lenei: Sârguința/Țese pânza/Iară lenea/Pierde vremea''. Bunătatea și demnitatea sunt exprimate în termenii cei mai simpli, dar au valențe metaforice inegalabile: Cuvântul bun unge și cel
TRAISTA CU VORBE A LIMBII ROMÂNE, DE MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364932_a_366261]
-
de lumină spre mese negre și maronii de un luciu de-ți lua ochii, o atmosferă non stop de carnaval în care bunul gust și liniștea prevalau, orice intenție de critică n-ar fi la locul ei pentru a gratula hărnicia și dragostea pentru frumos a oamenilor de aici. Sub anumite aspecte și cu anumite rezerve îmi reaminteau de ușile aidoma configurate de la intrarea în sediul C.C. al P.C.R. de pe vremea când eram student și le vedeam de la depărtare de pe trotuarul
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
a doua ediție a cărții, apărută la Ed. „Axis Libri”, editură de care sunt atât de mândru: „Nimeni din cei născuți la sat nu poate uita casa părintească, biserica, școala, ulițele satului copilăriei, dealurile, pădurea cu viețuitoarele ei, truda și hărnicia oamenilor, tradițiile, datinile și obiceiurile.” Cât adevăr grăit-a dascălul prezent și astăzi, din fericire, printre noi! Noi, orășenii, știm ceea ce spunea Î.P.S. Serafim: „Viața la țară, într-un fel mai dificilă, este totuși mult mai sănătoasă și mai
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]