2,077 matches
-
aveam televizor. Doar un tranzistor amărât, agățat de o creangă, mai mult țipa și hârâia, decât cânta. Cât timp ne frigeam în țepușe cina, eram la “Înșiră-te mărgărite” despre câte în lună și în stele... Ne simțeam ca niște haiduci, fără grija zilei de mâine. Așteptam doar ca zdrăngănitul clopoțeilor, atașați la bambinele fosforescente să ne trezească vigilența. De fapt, aceste bambine erau niște brățări vândute copiilor pe litoral, la tarabele din stațiuni, mai ales când se plimbau seara. În
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de tabără pe o insulă pustie și semănam cu doi haiduci, rătăciți de pe malul mării, prin coclaurile deltei. Numai că romantismul acesta nu ținea mult: cum părăseai perimetrul focului, cum te atacau țânțarii în haită... Am mai prins amândoi câțiva pui de somn, cel mai mare având puțin peste kilogram, trofeul
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1406649383.html [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
pe Florica în mijlocul petrecăreților, cărora le cântă și joacă de mama focului. Gheorghe rămâne înmărmurit, își face cruci, se lovește cu palmele peste frunte, e un pachet de nervi) Eu mă vait și grijă-i duc, Ea cântă ca un haiduc... Eu la cratiță munceam, Floarea mea e la bairam... Ia s-ascult ce cântă toanta, Apoi o să-și ia răsplata! (se așează în grabă pe un scaun, la o masă mai tetrasă , își reazemă bărbia-n palme și se holbează
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 by http://confluente.ro/Cine_ma_tine_pe_mine_marin_voican_ghioroiu_1331444815.html [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
Cozia”, „Fata de la Cozia”, „Legenda și istoricul bisericii de la Proieni”, „Legenda bisericii de lemn de la Brezoi”, „Legenda Schitului Cornet” etc. Deoarece în zonă circulă foarte multe legende despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
despre haiducii de altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
altădată, domnul Efrim a alcătuit un subcapitol și despre aceștia: „Haiducii Ciungu, Mălai, Voinea și Breazu” - se spune că de la ei se trag numele localităților: Ciunget, Mălaia, Voineasa și Brezoi., „Haiducii de pe Valea Lotrului”, „Comoara din peștera haiducilor lotreni”, „Comoara haiducilor” etc. Autorul n-a precupețit nici un efort ca să adune legende și despre floră și faună dar și alte diverse legende. La finalul cărții domnului inginer Gheorghe Efrim, „Brezoi, Oraș în Țara Loviștei - vatră de colinde și legende” sunt pagini cu
PĂSTRĂTORI AI DATINILOR ŞI OBICEIURILOR ROMÂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417973291.html [Corola-blog/BlogPost/376724_a_378053]
-
cântecului din această zonă etnofolclorică” (Benone Sinulescu menționează, de asemenea) va rămâne peste veac, asemenea inscripției în piatră, pe trei volume personale, CD-urile, două la număr, „Interpreti îndrăgiți din Bihor” pe care cântă alături de Florica Zaha, Viorica Flintașu, Maria Haiduc, Dorina Miescu, un volum „Tezaur folcloric în concert”, alături de Maria Ciobanu, Benone Sinulescu, Niculae Furdui Iancu, etc., trei volume alături de colegii de la Ansamblul profesionist „Crișana”, un volum de Colinde, alături de Leontin Ciucur, Luminița Tomuță și Felicia Costin, o casetă video
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1448869928.html [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Mihai Costeanu, mă aștepta cu drag și cu vin bun, rece. Cum să te poți abține de la câteva pahare? Seara, am mers la zăvoi, unde era, ca de obicei, spectacol mare. Cântăreți renumiți din zonă, precum Petrică Mâțu Stoian și Haiducii de Amărăști, au cântat cu talent cântece oltenești, sau jucat hore cum se jucau când eram eu copil - a fost frumos. Primarul Costel Drăghici (din familia Mărgăriteștilor, fini ai Costenilor) și toți prietenii mei m-au primit cu drag. Mam
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
Drăgășani, Să mergi calm și dezinvolt: Oamenii, cam năzdrăvani, Varsă vinul tot...în Olt! Amețit, se-mpleticește Printre sălciile treze, Și spre Dunăre zorește Ca să se mai...dilueze! Oltul binecuvântat Dunărea înnoblilează: Tămâioasă și Muscat- Valurile ei valsează. Podgoreni, vestiți haiduci Trec prin vadul de-a călare, Veseli și deloc uituci Cântă toți în gura mare: „Oltul nostru - Făt Frumos Limpede și...tulburel, Cu parfum de tămâios Și buchet de Otonel... De te scalzi, devii voinic, Dacă bei, ajungi hazliu... Umbli
FAIMĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Faima.html [Corola-blog/BlogPost/351107_a_352436]
-
se afecta activitatea de bază, căminele militare de garnizoană se folosesc și de către alți beneficiari, în condițiile stabilite de prezentele instrucțiuni. Articolul 11 (1) Căminul militar de garnizoană se subordonează comandantului garnizoanei. ... (2) În Garnizoana București, căminul militar din Aleea Haiducului nr. 5-7, sectorul 6, și căminul militar din str. Cobălcescu nr. 26-28, sectorul 1, se subordonează comandantului Comandamentului logistic întrunit și se utilizează pentru cazarea delegațiilor militare străine, naționale, misiuni și tranzit. ... (3) Căminul militar din Garnizoana Brașov, Str. Mureșenilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261461_a_262790]
-
decizie. ------- Articolul 2 Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării. Președintele Agenției pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Cristian Haiduc București, 9 aprilie 2009. Nr. 62. Anexă PROCEDURA 09/04/2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210401_a_211730]
-
Domnitorul acestor ținuturi a dat sfoară în țară că, dacă se va găsi cineva să ucidă acel balaur, va primi o mare răsplată. Boierii țării l-au sfătuit pe Domnitor să-l caute și să-l aducă pe Hălăuceanu, un haiduc ce hălăduia pe aceste locuri, pe care ei aveau ciudă, pentru că îi jefuia, nu voia să li se supună și-i miluia pe săraci. Boierii gândeau că astfel vor putea scăpa de el. Îl prinseră cu șiretlic pe Hălăuceanu, pe când
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
să mănânce carne de vițel, pe care și-o frigea singur în țiglă, iar în loc de apă, bea din butiile cu vin roșu. Un meșter fierar i-a făcut barda după voia lui, precum și cele o sută de cuie pe care haiducul le-a luat în desagă și a pornit la drum, oprindu-se într-o poiană, care se cheamă azi Gura Văii. Aici a strâns rășină de pe târși, pe care o topea la foc și o turna peste niște câlți. El
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
Apoi a luat barda în mâna dreaptă și fluierând o doină haiducească a pornit spre iaz. Balaurul stătea tupilat între stânci, sorindu-și solzii de aur și era mulțumit că prada îi vine cântând. Când fiara s-a repezit la haiduc să-l sfâșie, acesta i-a aruncat bulgării, așa încât, în lăcomia lui, balaurul și-a încleiat gura cu rășină, spărgându-și-o în cuie. Nemaiputându-și descleșta dinții din rășină a ridicat capul în sus de durere, iar atunci Hălăuceanu
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
iaz, iar cu ghearele a ros stânca, făcând un jgheab prin care apa din iaz a început să se scurgă mereu, așa încât și stânca a început să se tocească, făcând deschizătura ce se află acum între pietrele Izvorului Alb. Obosit, haiducul s-a culcat ... Sculându-se mai către seară, Hălăuceanu ... a luat capul balaurului și a pornit spre curtea Domnitorului său, care s-a bucurat mult de această ispravă. El a primit, după făgăduiala dată, libertatea, precum și locurile cale de o
ÎNTRE MIT ŞI REALITATE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_mit_si_realitate_marian_malciu_1357329127.html [Corola-blog/BlogPost/345186_a_346515]
-
leacuri amar mai era ceaiul dimineților pisică torcea cu ciocul cintezelor în gât trozneau redundant merii mâna dreaptă își odihnea tăcerile în iarbă lui Dumnezeu așteptând să treacă un gușter se zice că i-ar fi cioplit inima cu dalta haiducilor dăruindu-i măiestria de a coase cuvinte pe o pânză de paianjen penelopică Referință Bibliografica: Șopârle vorace / Angi Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1314, Anul IV, 06 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate Drepturile
ŞOPÂRLE VORACE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1407303293.html [Corola-blog/BlogPost/361092_a_362421]
-
cu piese calde, melodioase, în desăvârșit ton cu mina de bonom, chiar și atunci când imită satiric și cu har pe alți interpreți. Petrică Mâțu Stoian, ca de fiecare dată plăcut de public, pe lângă voce și repertoriu, pentru chipul lui de haiduc și de pandur, român neaoș, mustăcios și mândru, a cântat încântător. Apoi, interpreta cu finețe de catifea în melodie, țesută pe o voce puternică, frumoasă, cu ochi luminători, ca roua pe frunza de smarald, cu surâsul larg și plin de
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1401163201.html [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
zărea o mogâldeață de om apropiindu-se. Cine să fie la ora asta? Cum câinii porniseră spre noua apariție în peisajul nocturn al serii de iunie, Miron strigă la ei să le potolească avântul. - Huo, mă, na la mine, javrelor. Haiduc, treci înapoi. Care ești acolo, mă, că te rup câinii? - Eu sunt, Miroane, Nicolae. - La ora asta, măi omule! - Lasă că-ți zic eu cum îi treaba. Câinii auzind că îi cheamă stăpânul înapoi și pe doctor vorbind, au mai
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2185 din 24 decembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1482580104.html [Corola-blog/BlogPost/344810_a_346139]
-
vremea aceea, să treacă, prin efort propriu, dintr-o categorie socială în alta, cu mai multe beneficii pentru viața sa și a familiei. Fiu de țăran de la talpa țării, cu mult pământ, cu o măreție a staturii care amintea de haiducul de prin părțile noastre, Toma Alimoș, și cu un loc de frunte în colectivitatea sătească, tata ... ar fi putut să meargă pe linia trasată din strămoși, să se așeze în tiparele de viață gata pregătite prin obiceiuri și tradiții... Pământul
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1481522290.html [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
mi ziceam în gând, minunându-mă: ”Mare și puternic ești Dumnezeul meu!” Apoi reveneam la firul poveștilor, atent să nu care cumva să-mi scape vreun amănunt din ceea ce făceau eroii, căci de cele mai multe ori îi însoțeam pe dragii mei haiduci: Iancu Jianu, Pintea Viteazul, Gruia lui Novac Șomanu, Toma Alimoș..., luptători neînfricați pentru libertate și neatârnarea neamului, care trăiau cu doina în suflet și cu ea vorbeau (prin sunet înduioșetor de fluier, caval, nai, frunză de păr, solz de pește
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
pământul, căci seceta nemiloasă a lăsat tristețe în inimile truditorilor ogorului (care se simt sărăciți și neajutorați); ori este auzită cum cântă, în seri lungi de toamnă, acompaniată vântul nostalgic care suflă peste câmpurile dezgolite anunțând: Frunzuliță de-avrămeasă, dragi haiduci, iarna se lasă..., e timpul, mergeți pe-acasă! Noi am merge, drag ne este de copii și de neveste, de părinți, surori și frați, dar ne-așteaptă înarmați, liftele păgânilor, dușmanii românilor”. Ascultând și lăcrimând cu cel sfânt nai, vrăjit
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1406562487.html [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
Non multă șed multum” spunea domnul Peter Sragher. Ca si cum parcă părinții nu ar fi suferit destul, prietenia să cu Gheorghe Sută, liderul Partidului Național Țărănesc din Domnești, unchiul Elisabetei Rizea din Nucșoara, participanta activă la „Rezistență anticomunista din Munții Făgăraș - Haiducii Muscelului”, si apartenența să țărănista aveau să-i condamne familia la supravegherea miliției și securității după război, pana prin anii ’70. Ion Pena n-a fost căsătorit, hotărâse s-o facă după război, dar n-a mai apucat, și n-
Marin Scarlat: Ion Pena, scriitorul interzis by http://revistaderecenzii.ro/ion-pena-scriitorul-interzis-de-marin-scarlat/ [Corola-blog/BlogPost/339379_a_340708]
-
pe tot ce e exotic Dar nu știu limba spargă, nici alfabetul gotic Nu-mi mai vorbi de bani, de masă, de chirie Și hai să facem rost măcar de-o farfurie Din cele zburătoare ce fac experimente, Conduse de haiduci sau poate de Terente! Propun o escapadă când luna e-n eclipsă Să cerem de la nasa pe vară o elipsă Un optimism robust pe toate le îndură Și-o să-i privim de sus, pe cei ce azi ne-njură; Privește
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Nu_mi_mai_calca_pe_vise_ion_untaru_1341293691.html [Corola-blog/BlogPost/356714_a_358043]
-
prin filme de lung metraj, cum a fost onorat, de exemplu, un alt “nacealnic” basarabean [comandant - n.a.], coleg de închisoare în 1917 la Chișinău, pentru scurt timp, cu Cătărău. E vorba de Grigore Kotovski (1881-1925), eroul principal al filmului „Ultimul haiduc”, regizat în 1972 de Valeriu Gagiu, peste noapte dizident anticomunist. Acesta are și o statuie ecvestră de proporții impresionante, chiar și pentru Chișinăul anului 2012, pentru merite deosebite în fondarea Moldovei sovietice în Transnitria (1924). În acest timp, Gheorghe I.
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/enigme-neelucidate/ [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]