328 matches
-
simbol al luptei grecilor împotriva dominației otomane. În timpurile acestea de slăbiciune a autorităților centrale, regiunile rurale din Balcani au trecut sub controlul grupurilor de briganzi, care atacau fără deosebire localitățile creștine și pe cele musulmane. Aceștia erau „klefții” (κλέφτες), haiducii eleni. Pentru că sfidau puterea otomană, klefții erau admirați și au ocupat o poziție specială în folclorul elen. Pentru ca să răspundă atacurilor klefților, otomanii au autorizat și formarea unor miliții ale voluntarilor creștini, care urmau să asigure securitatea zonelor rurale. Membrii acestor
Războiul de Independență al Greciei () [Corola-website/Science/318390_a_319719]
-
este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu de Eugen Barbu și Mihai Opriș. El este cel de-al patrulea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia din plină epocă fanariotă. Domnița Ralu (Aimée Iacobescu) are nevoie de un milion de
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
care era tatăl adevărat al lui Anghel. Mamulos îl duce pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele, și, în loc să-l ucidă, îl trimite în Transilvania. Căpitanul de arnăuți îl amenință că-i va ucide pe toți haiducii dacă Anghel se va întoarce în țară, dar căpetenia haiducilor îi spune lui Mamulos: "„Tu nu știi ce-i aia țară!”". În perioada următoare, Anița se căsătorește cu Manolache Belivacă (Nicolae Gărdescu), un hangiu bătrân și neputincios. Ea devine prietena
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende
Haiducii lui Șaptecai () [Corola-website/Science/319975_a_321304]
-
personajul bătrânului moșier Muromski în "Procesul" de Suhovo-Kobilin - 1983. Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vlădica Hariton din "Tudor din Vladimiri" de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din "Croitorii cei mari din Valahia" de Al. Popescu, rolurile din "Tudor", "Răscoală", "Haiducii", "Dacii", "Columna", "Mihai Viteazul"), cât și personaje contemporane (Ailincii din "Secundă 58" de Dorel Dorian, Manole din "Somnoroasa aventură" de T.Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din "Fântână turmelor" de Calderon, Horațiu din "Hamlet", Platonov din
Amza Pellea () [Corola-website/Science/298368_a_299697]
-
terenul ce-l avea în arenda Constantin Triandafil. Comuna Vînju Mare avea, în 1907, o școala cu patru săli de clasă. Locuitorii din Vînju Mare au dus lupte aprige de răscumpărare a moșiei căzute în mâinile arendașilor între anii 1864-1921, haiducia fiind folosită de mulți țărani ca formă de nesupunere. Primele începuturi de industrie în Vînju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meșteșugărești. De la ”râjniță”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Orevița. Pe măsură ce forța
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
puternică mișcare de revoltă, care a cuprins toate segmentele societății, de la țărani și micii meseriași, până la comercianți, mica și marea boierime. Nemulțumirea populației era provocată de caracterul militar al exploatării, precum și de colectarea veniturilor provinciilor în visteria curții imperiale. Amploarea haiduciei din Oltenia a atins cote nemaintâlnite în Europa, habsburgii întâmpinând mari dificultăți în tentativa de a prelua puterea de facto în provincie. Totuși, acestă perioadă a adus și anumite beneficii regiunii. Astfel, au fost realizate primele hărți topografice ale Olteniei
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
Mărgelatu pentru a-l pune la adăpost. Când sosesc oamenii Agiei, trăsura cu aur era deja departe. Scenariul filmului a fost scris de Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail. Romancierul Eugen Barbu era autorul scenariilor celor șase filme din seria "Haiducii" (1966-1971), pe care le-a scris în colaborare cu Mihai Opriș (toate filmele), cu Nicolae Paul Mihail (primul film) și cu Dinu Cocea (filmele 2, 3 și 6). Filmele din seria "Haiducii" au avut parte de un mare succes la
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
(n. 3 iulie 1923, Caracal - d. 19 martie 2013, Sinaia) a fost un scriitor și scenarist român. A colaborat, împreună cu romancierul Eugen Barbu, la scrierea scenariilor filmului "Haiducii" (1966) și al celor șase filme din seria Mărgelatu. S-a născut la 3 iulie 1923, în orașul Caracal, unde a urmat clasele primare. Studiile secundare le-a urmat la Liceul „Sf. Sava” din București (1934-1938) și apoi la Colegiul
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
undelor" (1974), "Dispariția profesorului" (1974), "Damen-Vals" (1975), "Sub aripa vântului de noapte" (1979), " Întâmplări ciudate la miezul nopții" (1984), " Aventurile unui soldat de plumb" (1993), "Endograme" (1998), "La roata norocului" (2000), " Ce mi-ai pus, fă, nebuno, în cafea?" (1983), "Haiducii" (2003), "La trântă cu Hercule" (2003), "Misterele Bucureștiului" (2004), "Cupa lui Socrate" (2006), "Mănușa de catifea" (2006), "Genoveva de Trabant" (2009), "Trandafirul galben" (2009) și "Allegretto" (2010). De asemenea, a scris 11 scenarii de filme în colaborare cu Eugen Barbu
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
Misterele Bucureștiului" (2004), "Cupa lui Socrate" (2006), "Mănușa de catifea" (2006), "Genoveva de Trabant" (2009), "Trandafirul galben" (2009) și "Allegretto" (2010). De asemenea, a scris 11 scenarii de filme în colaborare cu Eugen Barbu și Mihai Opriș. După scenariul filmului "Haiducii" (1966), a fost solicitat pentru a colabora și la scrierea altor scenarii: "Urmărirea" (1971), "Un august în flăcări" (1974), cele șase filme din seria Mărgelatu (1980-1987), "Martori dispăruți" (1989) și "Lacrima cerului" (1991). Nicolae Paul Mihail a devenit membru al
Nicolae Paul Mihail () [Corola-website/Science/328932_a_330261]
-
este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu și Mihai Opriș. El este cel de-al cincilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Mihai Mereuță și Colea Răutu. După arestarea lui Anghel Șaptecai (Florin Piersic), domnița Ralu (Aimée Iacobescu) și Ianuli (Constantin Codrescu) pleacă la Viena pentru a
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende
Zestrea domniței Ralu () [Corola-website/Science/326441_a_327770]
-
Săptămîna nebunilor este un film românesc din 1971, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea. El este cel de-al șaselea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de Florin Piersic, Marga Barbu, Toma Caragiu, Constantin Codrescu, Aimée Iacobescu, Carmen Maria Strujac și Colea Răutu. Acest film continuă aventurile din "Zestrea domniței Ralu". Cu bijuteriile furate de la domnița Ralu, haiducul Anghel Șaptecai vrea să
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende
Săptămîna nebunilor (film) () [Corola-website/Science/326442_a_327771]
-
este un film românesc din 1968, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Mihai Opriș și Dinu Cocea. El este cel de-al treilea film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Emanoil Petruț, Marga Barbu, George Constantin, Toma Caragiu, Olga Tudorache, Colea Răutu și Jean Constantin. Acțiunea filmului se petrece în Muntenia de la începutul secolului al XIX-lea, în plină epocă fanariotă. După mazilirea soțului
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
zonele limitrofe, ale «epopeii naționale», se dezvoltă o producție care, fără să renunțe la valorile educative, pune accentul pe divertisment și preia fără reticențe metodele filmului de capă și spadă, colorându-l cu vopsele naționale. Titlul cel mai semnificativ este Haiducii, un serial de mare popularitate, povestind bravurile unor «pardaillani» valahi, mușchetari în ițari și justițiari pe cont propriu, care «iau de la bogați ca să dea la săraci», bagă spaima în împilatori și apoi se retrag în codri, lăsând în urmă legende
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
care șirul de haiduci călări trece peste dealuri sau cadrul îndepărtat în care apar turci atârnând cu capul în jos în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine implicate în intrigi de culise. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
șirul de haiduci călări trece peste dealuri sau cadrul îndepărtat în care apar turci atârnând cu capul în jos în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine implicate în intrigi de culise. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
Haiducii este un film românesc din 1966, regizat de Dinu Cocea după un scenariu scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail și Mihai Opriș. El este primul film din seria Haiducii. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Ion Besoiu, Marga Barbu, Amza Pellea, Toma Caragiu, Jean Constantin, Fory Etterle și Ion Finteșteanu. Acțiunea filmului se petrece în secolul al XVIII-lea, în Muntenia din plină epocă fanariotă. Amza (Ion Besoiu), căpitanul
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
străini setoși de avere cunoscuți în istorie sub numele de fanarioți. În goana lor după o înavuțire grabnică, fanarioții supuneau țara unor biruri istovitoare. În acele vremuri grele, din rîndul poporului umilit și apăsat, se ridicau ca răzbunători ai nedreptății haiducii.”". În Epoca fanariotă (1716-1821), Amza (Ion Besoiu) este căpitanul unei cete de haiduci din Muntenia, care pradă și dau foc la conacele boierești. După jefuirea unei case boierești, Amza sosește într-o seară cu camarazii săi la hanul Aniței (Marga
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
fost scris de Eugen Barbu, Nicolae Mihail și Mihai Opriș. Contractul pentru scenariu a fost încheiat la 15 octombrie 1962, filmul urmând să poarte inițial titlul „Amza haiducul”. Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă a aprobat scenariul în 1963. "Haiducii" a reprezentat filmul de debut al regizorului Dinu Cocea în lungmetrajul de ficțiune. Filmul a intrat în faza de producție la 1 decembrie 1964. Filmările au avut loc în perioada 1 iulie - 31 octombrie 1965, cadrele exterioare fiind filmate la
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]