299 matches
-
inadecvare ale adolescenței, ci o comedie care lucrează relaxat în interesul sănătății publice, dezumflînd un pic cultul ăsta agresiv (și, în ultimă instanță, laș) al supraomului. Hancock (Will Smith) nu e un supererou din ăla cu costum fistichiu, ci o haimana cu căciuliță de homeless, care întîmplător poate să zboare și să respingă orice proiectil. El face fapte bune, dar le face în sictir și adesea cu sticla în mînă, provocînd invariabil mai multe stricăciuni decît ar fi provocat răufăcătorii dacă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
probabil nu greșea, atunci nu e de crezut că această statuie, ridicată în 1639 în Place Royale (astăzi Place des Vosges), din inițiativa lui Richelieu, ca un omagiu adus regelui său, să fi fost loc de întâlnire al derbedeilor și haimanalelor. Cartierul fusese o vreme într-adevăr rău famat, după ce Caterina de Medicis, văduvă, nemaisuportând acele locuri legate de moartea bărbatului ei, părăsise reședința regală de la Hôtel des Tournelles, dispunându-i și demolarea. Dar Henric al IV-lea, voind să redea
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
mulți ani și după aceea, chiar când noi, cei tineri, am părăsit-o, făcând locul altora. De altfel, noi, cei ce formam grupul tânăr de la Văleni, mai aveam o societate a noastră, întemeiată cu câteva luni mai înainte și botezată „Haimanalele vesele”, organizând excursii pe la mănăstirile din preajma Bucureștilor. Apoi, ciudată coincidență, în aceeași vară de la Văleni am făcut cunoștință cu Andrei Ionescu, elev în clasa a șaptea de liceu, venit de la Bârlad sau Tecuci, cu care, după zece ani [33] îmi
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de bandă notoriu despre care voi vorbi. Iată cele câteva versuri pe cari mi le mai amintesc din întregul cuplet: ...Popa Tache und te duci Numa-n halat și-n papuci? Mă duc taică-n mahalale Ca s-adun la haimanale Zidărași și dulgherași Că sunt buni de ciomăgași. ...Petre Grădișteanu Îi trage cu tufanu. Beizadea Mitică Găsi oala mică Că-i strâmtă la gură, Rea la-nghițitură. Junele Misir Suge din clondir. Bătăușii ține Isonul pe vine7 etc., etc. Ionică
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inspirându-se din activitatea bandelor electorale conservatoare. Reproducem câteva fragmente, cuprinzând versurile de care își amintește Bacalbașa: „- Frunză verde trei lăptuci / Popă Tache, und’te duci / Numa-n cauc și-n papuci? / - Mă duc, tată-n, mahalale / Să adun la haimanale / Care fac tot dandanale...“ (Cântec poporar, datat 1870, în vol.: N.T. Orășanu, Opere satirice, partea II, Satire noi, 1868-1872, București, 1875, p. 86); „S-a întins chief mare / Cu beție tare / Azi în București, / Tot cu bani domnești... Bandiții s-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
fiecare săptămână, adică în week-end, părinți și adulți, tutori și preceptori, vor putea în toată legalitatea și fără pericolul vreunei pedepse, la un preț stabilit și în schimbul unei sume modeste, să păruiască și să chelfănească, să ciupească și să biciuiască haimanalele, loazele, indiferent de vârstă și de condiție socială. Acest lăcaș va fi numit, acestui edificiu i se va spune Palatul chelfănelii, Palatul chelfănelii bis, și-și va deschide porțile indivizilor de ambele sexe, va primi bărbați și femei, de peste 18
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Jenia își aminti că el s-a purtat întotdeauna bine față de rude. A ajutat o dată o rudă a lor îndepărtată când aceasta a trebuit să facă o operație grea, iar altă dată a plătit un avocat pentru altă rudă, o haimana, care a furat o mașină și a avut ghinion... Uite cât de complicat e făcut omul, cum se împacă înăuntrul lui însușiri atât de diferite... - Scuză-mă, discuția e neplăcută. E în legătură cu amanta ta, a început abrupt Jenia, pentru că s-
Ludmila Ulițkaia - Sfârșitul poveștii by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/11309_a_12634]
-
onomastic: "Însuși numele de familie Hlestakov este genial inventat, deoarece, pentru urechea rusă, el creează senzația de ușurință, de inconsistență, de flecăreală, de șuier al unui baston subțire, de plesnitură pe masă a cărților de joc, de lăudăroșenie a unei haimanale și de bravură a unui cuceritor de inimi (cu excepția capacității de a duce la un bun sfîrșit și această și oricare altă întreprindere)" (Vl. Nabokov). În vederile lui Merejkovski, eroul principal al Revizorului înscrie o culme a minciunii. El își
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
să fim uniți Să nu ne bată-n veci năpasta, Români să fim - neostoiți, Măcar aici, în țara asta! Să fim puternici și iubiți De toți ce ne-or ieși în cale Să nu mai fim considerați Sărmani pribegi sau haimanale. De la Carpați până-n Canada E cale lungă peste ape De ce să ne-nrudim cu sfada, De ce să nu ne fim aproape? Chiar Herodot să-și ceară scuze Că ne-a crezut doar dezbinați; Să fim iubiți de bune muze Românii
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
din incinta penitenciarului din comună, unde, pe lîngă muncitorii angajați, lucrează și deținuți." Despre autorul bustului, nici un cuvînt, în afară de cazul că el era o operă colectivă a celor de la penitenciar. Primarul ne mai spune și ce se mai întîmplă prin Haimanale la un veac și jumătate de la nașterea scriitorului: "În comuna noastră și acum sînt cetățeni turmentați, țuica le place mult..." Ce vă place din Caragiale, întreabă reporterița: "Mie îmi place tot ce am citit în școală, ce era în programă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15545_a_16870]
-
73 3832/2 148.55 Craioveanu Ioana 74 5148/2 262 Primăria Dr. Tr. Severin 75 3837/2 102.3 Craiu Ioana, Craiu Ion, Chiritescu Maria 76 4645/2 95.75 Croitoru Angela 77 4610/2 490.55 Turai Petria, Haimana Despina 78 4093/2 196.94 Șeitan Lenuța 79 5083/2 279 Arvat I Grigore 80 4969/2 196 Ratulescu Ioana 81 4091/2 101.28 Minculescu Constantin 82 5030/2 201 Motorga Ecaterina 83 3830/2 136.82 Boștina
HOTĂRÂRE nr. 1.583 din 8 decembrie 2005 privind declanşarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării "Varianta de ocolire a municipiului Drobeta-Turnu Severin km 334+635 - km 344+254 pe teritoriul localităţilor Drobeta-Turnu Severin şi Şimian din judeţul Mehedinţi". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/173419_a_174748]
-
unui document din 1811, 140 de cai, iar alte documente ulterioare arată numere mai mici. Tot în acea perioadă de început s-a format și nucleul satului principal al comunei de astăzi; acest sat s-a numit inițial "Poștea" sau "Haimanalele". Satele Aliceni și Sudiți au fost formate prin stabilirea aici a țăranilor aduși de Alecu Hrisoscoleu pentru moșia sa; satul Aliceni s-a numit mai întâi, astfel, Satul Alecului, iar satul Sudiți a fost denumit astfel deoarece era locuit de
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
fost recuperate de acolo. La începutul secolului al XX-lea, majoritatea satelor componente ale comunei Poșta Câlnău formau comuna Zilișteanca, parte a plășii Câlnău (după ce înainte era inclusă în plaiul Slănic). Satele ce formau comuna Zilișteanca erau trei la număr: Haimanalele (care includea și actualul sat de reședință, precum și, printre altele, Gura Câlnăului), Slobozia (cu subdiviziunile Satul-Alecului, Aliceni și Sudiți), și Zilișteanca (cu subdiviziunea Coconari). Comuna Zilișteanca, predecesoarea comunei Poșta Câlnău, se întindea spre sud până la râul Buzău, cuprinzând la un
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Vadu Pașii, după înființarea sa în 1880. Podul peste Câlnău, pe atunci un reper al comunei Zilișteanca, este astăzi la limita dintre comunele Mărăcineni și Vadu Pașii. În 1925, compoziția comunei este consemnată în Anuarul Socec cu satele Aliceni-Slobozia, Gârbovi-Găvănele, Haimanalele, Poșta și Zilișteanca. În 1931, din comuna Zilișteanca s-a separat comuna Poșta Câlnău, care a apărut atunci pentru prima oară. Ea cuprindea satele: Călugări, Haimanalele (reședința), Poșta, Potârnichești și Satul-Nou. La 1 ianuarie 1933 s-a înființat și comuna
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
Pașii. În 1925, compoziția comunei este consemnată în Anuarul Socec cu satele Aliceni-Slobozia, Gârbovi-Găvănele, Haimanalele, Poșta și Zilișteanca. În 1931, din comuna Zilișteanca s-a separat comuna Poșta Câlnău, care a apărut atunci pentru prima oară. Ea cuprindea satele: Călugări, Haimanalele (reședința), Poșta, Potârnichești și Satul-Nou. La 1 ianuarie 1933 s-a înființat și comuna Aliceni, tot în plasa Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
1933 s-a înființat și comuna Aliceni, tot în plasa Câlnău, în jurul satului cu același nume. În 1950, comuna a intrat în componența raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1964, satele Călugări și Haimanale și-au schimbat numele în "Scărișoara", respectiv "Viișoara". Actuala componență o are comuna din 1968, când a revenit la județul Buzău; tot atunci, satele Poșta, Viișoara, Scărișoara și Poșta Nouă (ultimul apărut între timp) au fost comasate, formând satul "Poșta
Comuna Poșta Câlnău, Buzău () [Corola-website/Science/301033_a_302362]
-
o biserică zidita la 1870 și o școală cu 72 de elevi (dintre care 8 fete). În 1925, cele două comune sunt consemnate tot în plasă Filipești. Comună Ghirdoveni avea doar satul de reședință cu 1896 de locuitori, în vreme ce comună Haimanalele avea în satele Braniștea și Haimanalele 1096 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Denumirea de azi a comunei Caragiale a fost dobândită în anul 1952
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
o școală cu 72 de elevi (dintre care 8 fete). În 1925, cele două comune sunt consemnate tot în plasă Filipești. Comună Ghirdoveni avea doar satul de reședință cu 1896 de locuitori, în vreme ce comună Haimanalele avea în satele Braniștea și Haimanalele 1096 de locuitori. În 1950, comunele au trecut în administrarea raionului Târgoviște din regiunea Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Denumirea de azi a comunei Caragiale a fost dobândită în anul 1952 la aniversarea a 100 de ani
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
dar nimeni nu le îngropa. În orașele pe unde treceau foștii cruciați, murdari, palizi, cu ochii triști, mistuiți ca de febră, populația îi primea cu acuzații, cu insulte de tot felul provocate, mai ales, de prezența fetelor cu înfățișare de haimanale, încât bieții de ei preferau să caute odihna la o margine de drum și să se hrănească cu ierburi și fructele pădurii. Ceea ce la început fusese măreție la întoarcere nu mai era decât tembelism, mulți rătăceau drumul și numai puținu
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
(în limba germană "" "proletariat compus din haimanale, fără conștiință de clasă") este un termen împrumutat din limba germană și lansat de Karl Marx și Friedrich Engels în "Ideologia germană" (1845), a doua lor lucrare celebră și una dintre lucrările des citate de Marx. În "Optsprezece brumar al
Lumpenproletariat () [Corola-website/Science/303632_a_304961]
-
și noapte o condică enormă deschisă. Era după 11 februarie. De câte ori ieșeam de la școală, iscăleam toți da, și fiecare de mai multe ori... De mici aveam sentimente civice în orașul meu natal!" (în orașul copilăriei sale, deoarece se născuse la Haimanale). Referitor la acest eveniment Șerban Cioculescu afirma: „"Așadar , înainte de a se inventa la Focșani „suveica” electorală, bravii ploieșteni, viitori republicani, descoperiseră mijlocul de a mări prestigiul numeric al adeziunii față de lovitura se stat, semnînd cu repetiție."” La acea dată, la
Grand Hôtel „Victoria Română” () [Corola-website/Science/300011_a_301340]
-
să o includă în distribuția unui alt film melodramatic - "Fata din periferie" - a regizorului George Ovadya. In acest film Haza joacă rolul unei tinere vânzătoare ambulante, Vered, nevăzătoare în urma unui accident din copilărie, și care, datorită donației din partea a trei haimanale cu inimă de aur, suportă o operație și își recapătă vederea. După operație, ea întâlnește un impresar și devine o cântăreață de succes. Ofra Haza, simțindu-se frustrată de lumea studiourilor de filme, s-a decis să renunțe la a
Ofra Haza () [Corola-website/Science/314689_a_316018]
-
corupția," semnat Caton, II, nr. 276, 16 septembrie 1900. "Succes de gazetar", semnat Caton, II, nr. 277, 17 septembrie 1900. "Duioase note", semnată Narcis, II, nr. 278, 18 septembrie 1900. "Adevărat prieten," semnat Caton, , II, nr. 278, 18 septembrie 1900. "Haimanalele nopții," semnat Caton, II, nr. 280, 20 septembrie 1900. "Elevii în grădinile publice," semnat Caton, II, nr. 281, 21 septembrie 1900. "Cum ne pierdem firea!," semnat Caton, II, nr. 283, 23 septembrie 1900. "Dela sclav la sclav," semnat Caton, II
Ștefan Petică () [Corola-website/Science/297600_a_298929]
-
Constantinescu și de B. Fălticineanu. "București 500" a fost conceput în două acte, dintre care primul redă pitorescul orașului în epocile anterioare, iar al doilea prezintă Bucureștiul contemporan. Din primul act fac parte cântecele: clopotului, al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul Ateneului și cel al tobei, Cântecul
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
prin mijloacele tehnice pe care Baltazar le-a folosit: desen, culoare și tușă, ele fiind mai laconice și chiar mai sumare decât tehnica lui Grigorescu în opere similare. Cu portretele de grup mai pot fi asimilate și "Durus arator" și "Haimanalele", fiecare dintre ele fiind în felul ei o inovație. Petru Comarnescu califică lucrarea "Misiții" ca fiind un studiu remarcabil de psihologie umană și un portret de grup deosebit de plastic și bine închegat ca varietare compozițională. Tabloul "Misiții" a fost expus
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]