683 matches
-
tristeții. Spiritul, fereastra cea verde Care trăiește în astrul muribund al pământului, Dorește eliberarea divină, Care-o așteaptă permanent, Cu speranța aripilor deschise. Bozgunul mult prevăzut al sorții, Se -ntețește strașnic, Mistuindu-mă pe zi ce trece, Iar lanțurile infirmului hain, Se strâng mai tare Și mă macină necontenit. Inima, rugându-se cu stăruință la pronia divină, Evadează din zalele maladiei Și se înalță luminoasă, La cerul curat al meteorilor strălucitori, Uitând de tortura suferințelor întunecate. Libertate În pajijștea casei stăteam
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
drum. Ochii speranței Pe ulițele orașului merg adesea Și mă plimb singur în noapte - Un căutător de bogății imense, Care caută comoara ființelor muritoare Și absolutul cosmic. Pașii vieții se duc în negura viitorului Și mă lasă-n preajma singurătății haine, Aruncându-mă pradă deznădejdii profunde, Care mă chinuie permanent. În marea întunecime a minții, O lumină divină-mi licărește palid, Ridicându-mă din bezna gândului meschin, Care mă-nrobise de tot. În parcul verde-mi caut liniștea Și o stea
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
-mpărăție, Care stăpânea toată omeneasca suflare, Ținând-o-n grelele geruri ale vremii. Marsyas Silen, văzând suferințele muritorilor, Se pornește mânios, mâhnit și înverșunat, Cu o mică armie de titani, Mazilind domnia Reginei Zăpezii, Ce-și adună-n grabă oștirea haină Și-nvinge meschina rebelie și tulburătoare. Regatul Ghețurilor, își mărește furia groaznică, Distrugând orice urmă de speranță, Care sălășuia-n inimile băștinașilor, Lăsându-i în negura deznădejdii. În slava marelui celest, Mărțișor, fiul lui Marsyas Silen, Observând duroarea muribundă a terianilor
PARTEA II DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342962_a_344291]
-
sa. Mila, cu consubstanțiala iubire de aproapele, este o definitorie determinantă poematică în creația Anei Podaru. Versurile ei o luminează cu prisosință. „Mă voi întoarce Doamne, de-acolo, din pustiu!/ De ce-am simțit furtuna?... doar clopotele știu,/ A sufletului haină stă roasă în spinare,/ Dar vântul neputinței n-a vrut să mă doboare,// Din razele de soare pumnale m-au străpuns,/ Sub talpa mea nisipul ca jarul a ajuns,/ Când am atins cu buza a cerului splendoare,/ M-a ars
CÂTEVA CUVINTE DESPRE O CARTE CONSOLATOARE, DE PE PATUL DE SPITAL de ANA PODARU în ediţia nr. 2276 din 25 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343129_a_344458]
-
Acasa > Impact > Istorisire > ASCEZĂ Autor: Georgeta Giurea Publicat în: Ediția nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Și de m-aș răzbuna , n-aș fi un bun creștin ... Cum aș răzbate lumea , cu sufletul hain ?! Am viața înainte , trecutul e-napoi ... Cum aș privi LUMINA , de n-aș fi ud de ploi ? Cum mi-ar părea o zi , fără să trec prin noapte ? Ce rost ar avea vorba , de n-aș trece la fapte ? Cum
ASCEZĂ de GEORGETA GIUREA în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343231_a_344560]
-
Theiss Publicat în: Ediția nr. 1750 din 16 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Atunci, când am venit pe Lume Un trup plăpând și fără nume In vârtejul din clepsidra vieții Eram un scâncet în urechea dimineții. Deja pierdut, în fața timpului hain Eu nu știam, la el, să mă închin, Nici că-nceputul... odată, se sfârșește Și tot ce-i tînăr, în ani, îmbătrânește. De-aș fi știut de dor și de durere, Că fiecare ne vom stinge... în tăcere De-aș
DE-AȘ FI ȘTIUT... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1750 din 16 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343250_a_344579]
-
iarba...Bărbatul străbătea mările lumii de unde se întorcea tot mai îndrăgostit. A trecut și toamna aceasta, au venit zilele reci, mai întâi o adiere, apoi vântul s-a întețit aducând turma de fulgi de nea ce-au împletit a iernii haină. Viscol, nămeți-troiene peste noapte așternute, bătrânul stejar dormind, în straiu-i alb, pân' la poale îmbrăcat ... A venit Iarna cea rece, menținând depărtarea între ei: lungi scrisori de dragoste, fiecare oftând ca vântul în nopțile de iarnă, promisiuni...deșarte. Apoi a
CĂRAREA SECRETĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343572_a_344901]
-
mă rog să fie Înconjurată de copii, nepoți și strănepoții ei, Iar eu să-i spun: ,,Măicuță, știi. . . ți-aduc în dar, doar ghiocei Câți anii tăi frumoși, ce-n taină, doar Dumnezeu i-a ocrotit, Să duci a bătrâneții haină, ușor, că prea mult ai muncit! Primit-am vești din Țara mea, prin telefon și prin scrisoare, Și dacă-i vreme bună, rea, acea mirifică splendoare, Din cel mai minunat meleag, rămâne făr-asemănare. Măicuța cât m-așteaptă-n prag, am bucuria cea
MĂICUŢA CÂND MĂ-AŞTEAPTĂ-N PRAG de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377312_a_378641]
-
plutesc pe-o amintire, oare-i visul cel profund ? Vreau să te ating pe buze și în gândul meu... coșmar, șoaptele te cheamă-n noapte, rugăminte la altar, ochii văd cascade line, ce în lacrimi se prefac, mă pătrund gânduri haine, ghiare-n suflet mă stăbat. Soarta te-a chemat spre liniști care cugetu-mi străpung, ziua-n noapte se preface, mă târesc în veșnic scrum, amintirea despletită, vreau s-o strâng să-mi rămână, pașii grei de pe mormânt, mi se-nfundă în
ȘOAPTE-N UMBRE DE CHEMARE… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377460_a_378789]
-
Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. TE-AȘTEPT ȘI-N ASTĂ TOAMNĂ CA SĂ VII Cerul din
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. E NOAPTE Și încă e noapte, În inima mea mai
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
de tine mi-e sete. La fereastră te văd cum tu pleci, iar trupul mi-e lânced, Deși, cu privirea te petrec, până dincolo de linia iubirii, Unde rațiunea se pierde topită de dorința neîmplinirii. TIMPUL RUPE DIN NOI Timpul prea hain rupe iubite din noi, Sentimentele ce le păstram doar în doi, Deși uneori vin norii negrii și prea goi , Te zăresc în dimineți care par reci, Deși uneori mă petreci pe poteci. Inima-mi saltă după iubirea de altădată. Prezența
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377505_a_378834]
-
Am rămas uitând că visul s-a închis, Eu care-n iarnă inima mi-am deschis. Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. Citește mai mult Am rămasAutor: Claudia BotaAm rămas un înger
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377689_a_379018]
-
Am rămas uitând că visul s-a închis,Eu care-n iarnă inima mi-am deschis.Am rămas la poarta vieții țintuit de al tău dor,Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept,Pentru a fi un om ce judecă curat și drept.Am rămas de dorul tău străin pribeag,Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag....
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/377689_a_379018]
-
impresari acum v-o cer. Și nu aveți nicicum imunitate Fiindcă chiar viața asta e mister. Sătui acum de crunta răzbunare Vă milogiți la tot ce e străin. Nici nu aveți voi somn sau resemnare Gândindu-vă la visul cel hain. Pe alții îi trimiteți în surghiun Sau pe la alte uși acum să bată. Și vă purtați nemernic, ca stăpân Ca omenirea asta să-nțeleagă. Fanatici ! ... Înrobiți de sentimente Vă tot hulim dară vă și iubim. Căci lumea noastră-i plină
SĂRMANI IDIOȚI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378400_a_379729]
-
a limbajului obișnuit, dar nu a prozaismului ori banalității. În poezia Mariei-Ileana Tănase, dragostea este un joc ciudat: sau amândoi câștigă, sau amândoi pierd: „ Îngenunchez suferinței în care mă trăiești,/dar poate acesta-i prețul pe care-l plătești,/iubirea haină mă ''decontează'' și pe mine,/ dublă suferință, așa se simte cel mai bine. (Mausoleu) Îngemănate mereu, natura și iubirea se constituie într-o singura temă în care spațiul poetic primește valoare filosofică și este caracterizat de emoții puternice și sentimente
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 30 MARTIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378451_a_379780]
-
Sub un amurg cărămiziu. Înmănunchez, și nopți, și vise - Sublim tablou înfiorat, Bătând la porți veșnic închise De timpul deteriorat. Aștept un semn din răsăritul Ce până-acum mi-a fost vrăjmaș, Să-mi scot din inimă cuțitul Unui destin hain și laș. Referință Bibliografică: ULTIMUL KAMIKAZE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1911, Anul VI, 25 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ULTIMUL KAMIKAZE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378520_a_379849]
-
pui pielea-n bat, le duci, le vinzi, le tăi, învățul are greu dezvăț și-așa n-ai loc în rai la mâță-i iei un pumn de gloanțe, cu vacile-i mai greu, tu, nu mai ai deloc speranțe, hain ți-e dumnezeu că vacă, cât e ea de vacă, tot trebuie hrănita, pășunata, în casa n-are cine pâinea să ți-o coaca nici inima să-ți fie adăpata așa că mâine drumul ți-oi schimba întâi la abator, că
VENEA UN OM CU DOUĂ VACI de DORA PASCU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379040_a_380369]
-
face cele mai bune friganele. Pp paparazzo, na-ți-o paiațo. Un om stă lângă tine, dar nu-l vezi, Deci nu existați niciunul. Bătrână, urâtă și rea, moartea mai vine pe seară, Ea șopotește basme despre lumină, iubire, mincinoasă, haină, Există un burete cu care să ștergem trecutul? Ioc. Iocnapathan. Copiii violenței nasc violență. Întunericul urmează verii. Canopus. Ne rotim pe aceleași cercuri, cercul scoate limba, unii râd. Pacientul se numește Jason. Iona habar nu are de ce. Tryptizol, ce-i
POEME (2) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379893_a_381222]
-
e purul adevăr!). Mi-am amintit, cum de Paște se alcooliza mai tare și începea lungile prelegeri, cum că s-a însurat cu soră-mea și cu taică-meu, nu cu mine. „Că nu mă enervează să-ți cumperi câte haine vrei, dar mor când le văd pe soră-ta, după o vreme!” Așa zicea și-și mai stâmpăra amarul cu un pahar de tărie. „Uite unde se duc banii noștri!” Adevărul era că mă îngrășam, văzând cu ochii, de la toate
ALBUMUL DE HAINE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379991_a_381320]
-
cumplită prin el ajunge. Eroica epopee germană, Ce e scrisă de un poet anonim, Ne povestește de-a lui Siegfried dramă, Despre magica comoară și destin. În ținutul sinistru,din Nibelhein, Trăiau odată piticii nibelungi, Care erau răi,aveau suflet hain, Iar la a lor comoară nu poți s-ajungi Comoara tainică e blestemată. Destinul va-mplini ce e hotărât, Căci din munte când ea a fost luată, Regele Hildebrand a fost omorât. Shilbung și Nibelung pentru comoară, Ucid mișelește pe-
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
Acasă > Versuri > Visare > CUCULE , DEZBRACA-TI HAINĂ Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Cucule , dezbraca-ti haină Și imbraca-ma pe mine ! Tristă , sunt și rătăcita , Iar hainuta-ti cenușie , Mi se potrivește mie . Vântul aspru ma
CUCULE , DEZBRACA-TI HAINA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380342_a_381671]
-
de visări Acolo unde a-nghețat cuvântul, Pe-ntinderi de pustiu unde nici vântul Nu mai aleargă vesel între zări... Și zâmbetul s-a sfărâmat în valuri În marea-nfuriată a tăcerii, De stâncile tăioase-ale durerii, Când soarta ne-a jucat hain la zaruri... Să așteptăm lumina e-n zadar; Când noaptea-i nesfârșită și-i avară Și ochilor le-a stins speranța iar Viața... a rămas o simplă gară În care timpul trece și-un acar Semnalizează trecerea-i amară... Referință
CÂND NOAPTEA-I NESFÂRȘITĂ ȘI-I AVARĂ... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379550_a_380879]
-
-un dor flămând, isteric Și o povară mă apasă, grea. O, toamnă, mă subjugi cu-a ta aramă, Cu lacrimile sfintelor păduri, M-adăpostesc în ploaia aurie Și în izvorul munților tăi suri. Mă strângi în chinga ta nesățioasă Și haină-mi faci din frunze sângerând... Neputincioasă-n stolul de cocori Și eu mă sting, treptat, cu tine-n gând. Referință Bibliografică: Toamnă despletită / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1738, Anul V, 04 octombrie 2015. Drepturi de Autor
TOAMNĂ DESPLETITĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379543_a_380872]
-
pui pielea-n băț, le duci, le vinzi, le tai, învățul are greu dezvăț și-așa n-ai loc în rai la mâță-i iei un pumn de gloanțe, cu vacile-i mai greu, tu, nu mai ai deloc speranțe, hain ți-e dumnezeu că vaca, cât e ea de vacă, ... Citește mai mult venea un om cu două vaci,trecând domol pe cale,împleticit, mergând stângaci,ținându-se de șaleagale, vaci se legănaupăscând iarba uscată,cu pași împleticiți mergeauspre casa dărâmatăpe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]