1,981 matches
-
de tot ce se Întâmplase cu Din. N-am mai avut Încredere În nimeni. El a Încuviințat. — Pentru că Din nu era un băiat rău, a continuat ea. Am Împărțit biroul cu el, pentru Dumnezeu, nu puteam să mă Înșel În halul ăsta. Foarte, foarte rău influențat, poate, dar nu ticălos. Dar de când te-a implicat În planurile lui, care vor fi fost ele, am Încetat să mai am cea mai mică umbră de simpatie pentru el. Cred c-ar trebui să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Apoi, văzând că Șam îl privește acuzator, adaugă: — N-am fost eu! Șam păru să-l creadă pe cuvânt. — Dacă aș pune mâna pe nemernica aia, aș gâtui-o pe loc, spuse el. — De ce te lași dominat de furie în halul ăsta? îl potoli Adrian. Este exact ceea ce vrea ea. Nu-i dă această satisfacție. Dă-i cu tifla. — N-ai mai vorbi așa dacă ai fi citit tot interviul. — Hai să aruncăm o privire, spuse Adrian. Lua ziarul de la Șam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
spre ieșire, fericit că preț de două ceasuri se Învârtise printre artiști. Fără verdele brotac al cravatei de lână a lui Brândușă și fără tropăitul cazon al pantofilor săi cu blacheuri, mica reuniune, pioasă cu măsură, se crispă În așa hal, Încât Cain socoti că sosise momentul să se odihnească un pic Înainte de a porni spre casă. Locul cel mai potrivit era, neîndoios, sala de spectacole. Era de ajuns să Întindă mâna și să apese clanța de alamă. Ceea ce și făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
brațele seducătorului unchi. Nu, nu puteam renunța la Iordan. Nu atunci. Trecuseră ca veacuri cîteva luni fără el. Motivul păcatului, după Sfîntul Maxim Mărturisitorul, este egoismul. Îngerul (cu blîndețe) și dracul (persuasiv) tot asta îmi șopteau: Nu vezi în ce hal ai ajuns de cînd bați cîmpii cu rațiunea? Ce urît îți este? Ești, dar îți este urît". A urmat împăcarea. Și iarăși trăiam la tensiunea partiturii impuse de Iordan. Și iarăși cînta liliacul și înflorea privighetoarea. Și iarăși mă rostogoleam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
în când, pe coajă -, de fumat, de blestemat Primarul, partidul și, în final, de căzut în șanțul de pe longitudinea Cartierului Pisc, întretăiat de latitudinea soției de a o trage de păr pe pațachina vopsită care i-a adus bărbatul în halul ăsta, vrând să-i spargă casa. Nu faptul că toate astea atrăgeau indignarea oamenilor obișnuiți pentru pictorul care-i scotea din sărite cu gărgăunii lui multicolori, ci dorința ca acesta să îndeplinească cererile deșucheate ale prietenilor, la fel de zănateci, de rupți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
că e o coincidență! Fără dumneata nici n-aș fi remarcat. Doar dumneata poți observa asemenea detalii. -Crezi? -Da. Deformație profesională, pesemne. A încheiat convorbirea în termeni agreabili. Mă întrebam ce fel de meserie poate deforma un creier în asemenea hal. Agent secret? Da, un agent secret ar fi preocupat de detalii. Paranoia mea ar aduce servicii prețioase contraspionajului. Iar dacă predecesorul meu primea la el acasă un agent secret, exersa și el aceeași profesie? Creierul este un computer haotic. Melodia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
mai întâi pentru că era foarte bun, mai apoi pentru că nu eram pe cale să vizitez un muzeu. Cafeaua îmi favoriză reflecția: ce aveam împotriva muzeelor? Părinții mi-au oferit o educație bună, îmi plăceau lectura, muzica - de ce oare eșuaseră în asemenea hal la capitolul muzee? Încercai să-mi aduc aminte primul muzeu la care m-am dus. Aveam vreo șase ani. Sunt incapabil să precizez dacă ceea ce fusesem dus să văd era aztec ori chinezesc, european ori african. Amestec confuz de statui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
ți-e foame, dar n-am putea bea tradiționala noastră sticlă de șampanie? Șampania hrănește. -Bine. Cu condiția ca după aceea să cinăm. -Roederer medaliat? -De ce nu? În timp ce ea coborî în pivniță, mă întrebai cum de puteam fi în halul acesta de blazat încât perspectiva de a bea o șampanie de calitate cu o creatură de vis să mi se pară atât de firească. Și asta în vreme ce ar fi trebuit să fiu la volanul Jaguarului ca să scap de Georges Sheneve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
Președinte, nici nu mai depinde de noi. Am fost doar întrebați așa, din complezență, dacă ne-ar surîde schimbarea, dar nimic mai mult, de restul o să aibă ei grijă. — Nu-mi vine să cred că am ajuns într-un asemenea hal, spune Sena. — Fii liniștit că pe nimeni n-o să intereseze, că nimeni n-o să moară de rușine, o mînă spală pe alta, asta așa e de cînd e lumea, zice domnul Președinte. Singurul lucru pe care-l putem face e
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
cu o față bisericească, îi aduce aminte Roja distrîndu se, ăștia au întotdeauna mai mare succes la femei decît restul muritorilor. Asta am mai auzit-o și eu pe undeva, confirmă șoferul văzînd brusc negru înaintea ochilor, uite în ce hal îți taie nenorociții ăștia calea, se pune pe înjurat. — Getax de-al tău, zice Roja, profesionist pînă-n măduva oaselor, i se pare. Am intrat într-o belea de mai mare dragul, începe Roja să se destăinuie. Femei, băutură, jocuri de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
așteptînd să clachezi. Asta mă indispune cel mai tare, bălăcăreala la care ai recurs cînd ai fost pus în fața situației-limită, nu pentru că ai fi putut să schimbi ceva în cursul evenimentelor, ci pur și simplu pentru că ai acționat în așa hal, încît nenorociții care au subminat puterea imediat după aceea au tras toate foloasele de pe urma acțiunilor tale păguboase. O să te facem erou, Potaie, ți-a șuierat Picioruș la ureche după ce s-a întors de la Timișoara, tot ce ai de făcut este
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
Ești un păcătos și jumătate, zice Curistul, nu trebuia să scandezi nici jos Ceaușescu, nici jos Cizmarul, asta era treaba altora. — Asta credeți voi că s-a întîmplat? întreabă Roja cu jumătate de gură. De asta v-ați descurajat în halul ăsta? — Exact așa li s-a băgat și lor pumnul în gură, reia Curistul pe un ton cinic, cum am pățit-o și noi, de unde și pînă unde să mai crezi că ei au avut mai mult noroc? — Pînă n-
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de fiecare dată cînd veneam să-l vizitez, i-auzi ce mică e lumea, se miră Roja ca un ageamiu. Greu vă mai pică fisa! spune Patru Ace cu voioșie. — Să ți-o spun pe aia dreaptă, cred că în halul în care ai ajuns și unchiul tău te-ar fi recunoscut cu greu, se distrează Roja. — Degeaba mi-a dat mînă liberă să tai și să spînzur în locul ăsta, știți ce greu se lasă convins cînd e vorba de profit
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
acum, în ceasul al doișpelea, continuase să-l avertizeze și, după aceea, de fiecare dată cînd avea ocazia. Te-a pus dracu’ să dai așii din mînă pe cioara de pe gard, zice Curistul. Cine te-a învățat să riști în halul ăsta o fi fost ori inconștient, ori și-a bătut joc de tine. — Dacă nu cumva ăți fi avut alții ascunși în mînecă, zice Croitorașul, pe care însă n-a mai fost chip să-i scoateți la iveală. M-am
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
adus pînă la Televiziune, spune Roja. Numai așa ai fi putut să-l scutești pe Regizoraș de o bătaie de cap. — Ba din contră, zice Gulie, vă spun eu s-ar fi îngrozit dacă l-ar fi văzut în ce hal era. — Chiar așa? întreabă Roja. — Era ca o legumă, zice Gulie, după ce l-am făcut să înțeleagă despre ce era vorba, n-am mai reușit să scot de la el nici măcar un cuvințel. — Păcat de el, i se pare lui Roja
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
căpăcește puțin, dar degeaba. Cu fața tumefiată, Mitică plînge. Lumea se adună și condamnă bestialitatea candidaților satrapi. De ce te-au bătut, Mitică? Eu țin cu dom' Zamfir... Ce dobitoci! Satul vuiește și lumea este tare mînioasă. Să-l bată în halul ăsta! Pe un om nenorocit, pedepsit și așa prea mult de Dumnezeu... Mitică se plimbă peste tot și sîngele închegat de pe față provoacă o imensă compasiune. M-au omorît, dom' Zamfir. Criminalii! Zamfir îl sărută și îl mîngîie. Lumea îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de canalie bătrână! Uite cum arde schitul din toate părțile, cum se topește muncușoara mea, scrum se face până la ziuă și nu pot mișca un deget! Dacă era de la curent, de la candelă sau de la vreo lumânare aprinsă, nu ardea în halul ăsta. Aici e mâna unei spurcăciuni cu ștate vechi în mănăstire. Ilarioane, Gherasime, unde crucea mami voastre sunteți, curvelor? Veniți la tata să vă mulțumească! Veniți, Dumnezei mamei voastre de lepădături! Ioane, tu ai oploșit în mănăstire o gașcă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
nenorocirea: fiul muri în camera conjugală. Atunci, de durere, ea își luă lumea-n cap și fugi în pustie (adică în câmpul unde se afla și Ezdra). Ezdra se revoltă: cum își îngăduie această femeie să ajungă într-un asemenea hal de disperare egoistă (pentru un fiu!), când însuși Sionul agonizează, când însuși poporul lui Israel e amenințat să dispară de pe fața pământului?! („Acum e momentul să plângi, acum plângem cu toții; și să te întristezi, căci toți suntem triști; dar tu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
năpastă, n-au cunoscut nici o boală. Totuși, tot așa cum n-aveau nici un fel de conștiință a răului de care erau cruțați, ei n-aveau nici conștiința binelui de care se bucurau. Puțin câte puțin, i-a copleșit nerecunoștința, „în așa hal încât au ajuns să creadă că nici n-a existat vreodată dumnezeire” (8,11). Această atitudine nerecunoscătoare și disprețuitoare față de Dumnezeu a aprins mânia îngerilor din „cerurile de jos”, care i-au cerut lui Dumnezeu îngăduința să meargă pe pământ
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
ca un băiat ascultător, se conformase, numai ca pe drum își schimbase intențiile și, în loc să se mai prezinte la politehnică reușise primul pe listă la filologie. Acasă se stârnise, bineînțeles, un adevărat scandal: cum își permisese să înșele în asemenea hal așteptările și încrederea familiei?... Noroc cu bunicul matern, un bătrân hâtru și înțelept, fost negustor de fluiere și de armonici prin bâlciuri, care pusese vorbă bună pentru el și reușise, până la urmă, să liniștească furtuna care se stârnise. Nichi e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
dur, arătându-și într-un rânjet de satisfacție dinții îngălbeniți de tutun și îmbrâncindu-l pe ușă afară, unde dădu nas în nas cu Paulică Dobrescu, care tocmai voia să intre. Ce-ai pățit, mă?!... Cine te-a caftit în halul ăsta? mai apucă acesta să se mire. În clipa următoare, cei doi securiști îl înhățară și pe el de guler, cu toate protestele și lamentările lui, și îi siliră pe amândoi să se urce într-un camion militar cu prelată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Operațiunea a durat până târziu în noapte, când a revenit din tură acasă Silvica, exigenta lui soție. Dacă nu erai atât de jalnic, chemam sectoristul. Așa nu se mai poate, drăguțule! Ai să ajungi la balamuc, amice! Privește în ce hal ai ajuns, Ghițescule! Copiii au nevoie de părinți, de ambii părinți, dar tu rătăcești în propria casă, în căutare de fire, sârme, cabluri, microfoane și himere și devastezi apartamentul ca un iresponsabil ce ești. Și nu uita că toate bunurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
al lui Gebeleizis, zeul tunetelor și al fulgerelor, din câte ne-a spus proful de istorie, îi dădea cu flit lui Burtă Multă, marelui Burtă Multă... Așa carevasăzică, te dai cu pușlamalele, nu sprijini autoritățile... Furiosul se înroșise în așa hal, încât am crezut că o să-i ia osânza foc, dintr-o clipă în alta. Văzusem câteva incendii, oameni pârjoliți de flăcări, dar cred că pentru Burtă Mare nu era mai confortabil să fiarbă în suc propriu. Când și-a luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
s-a suit până pe una din culmile munților și i-a prin furtuna. Noroc că cei cu care veniseră le-au anunțat dispariția și i-au putut căuta, căci altfel, spuse Charles. În orice caz, i-au găsit în ultimul hal. Am înțeles că au ajuns la spital. Astfel de tragedii se pot întâmpla oricui nu se echipează corespunzător. Iar la asta ești expert, spuse Emilian. Ai încărcat toată mașina numai cu lucruri de ale tale. Noi nu ne-am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Da, Vlad era bogat. Din moși strămoși și prin fire se descurca frumos, fără probleme sau măgării. Dintr-o trăsură ce trecea cu viteză, cu ușile deschise larg, căzu rostogolindu-se Erickson, plin de sânge, cu haina sfâșiată, în ultimul hal. Trăsura, fără vizitiu, goni mai departe în oraș. Vlad își dădu seama imediat: omorâse un nemuritor, probabil într-o încăierare stupidă pentru vreo femeie. Tocmai fusese străfulgerat. Ce Dumnezeu, Erickson? Hai! Îl ridică și-l duse pe ascuns la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]