330 matches
-
desigur "pipăi cu ochii", dar de obicei alcătuiește un simț aparte, care își pierde acest înțeles de atingere. Mini azi nu vedea, ci pipăia totul cu ochii pentru a se feri sau apropia, după nevoie, de lucruri sau oameni. In hali, în afară de simpatia ei pentru pendulă și pian, îi plăcuse să se razime de pereții uleiți și albi. Geamurile o satisfăceau. în schimb orice stofe, orice sculpturi, tot ce era țesut din fire multicolore sau reliefat, orice complicație, dar mai ales
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
totuși. Se auzi clopoțelul vibrând puternic, pași de servitori, ordine. Elena, cu pas încet și cu o expresie de întuneric pe obrazul ei regulat și senin, se coborî și ea spre apartamentele tainice ale casei. Câteva silabe ascuțite ajunseră până în hali. Lenora avu o zvâcnire a mușchilor, apoi căzu iarăși moale - așa de ciudată, cu succesiunea aceea de leșinuri, care păreau a speria mult pe Lina. Ii prepară o injecție cu o mână pe puls. Mini îi veni într-ajutor: - Ce
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Mika-Le au trimis-o pachet cu bagajele ei la moșie, însoțită de o călugăriță și de o scrisoare, în care maica superioară povestea ce-ți spusei. Lăsase însă deoparte stilul pios și era drastică și plastică în explicații și păreri. Halii pi jignit în demnitatea lui, a fost foarte supărat, și a cutremurat locul cu mânia lui. Lenora, impulsivă, a călcat-o cu picioarele. Bine zici tu că Mika-Le are de-a face cu Egiptul. Are în ea suflet de pisică
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
ca o coadă de cocoș. Privindu-i, cu un braț îndoit sub piept ca să-i susțină sânii, cu o mână răsucită masându-și ceafa, doamna Clark spune: — La Villa Diodati aveau cinci pisici. Cu o lingură de plastic Sfântul Fără-Mațe halește clătite Suzette instant dintr-o pungă de plastic Mylar. Făcându-și unghiile cu pila, Lady Zdreanță urmărește fiecare lingură roz, picurând și trecând din pungă în gura lui, și spune: — Nu se poate să fie bune. Și nu se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
folosesc în casă sau la șofat pe drumuri lungi, mi-am trimis calculația pe impozitul global prin poștă, am ceas de mână albastru, m-am omorât după „Femeile“ lui Bukowski și filmul „Punch-Drunk Love“. Mi-am făcut SRL, de la care halesc constant TVA-ul. Vali, cea care a introdus pe computer textul cărții, îmi povestește cum umblă cu făcălețul prin casă, după citirea cărții mele, de frică. Am depus cerere să-mi văd dosarul de la Securitate, n-am mai dat nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
am tăiat de la stres, de la nervi, de la ambiție. Eu, când a trebuit să fac un rău cuiva, mai bine mi-am făcut mie. Deși rămâneau urme la dosar, asta-i concepția mea. Și așa sunt categorisit drept bolnav psihic. Am halit la diazepame și fasconale, că simțeam așa, că sunt căpiat și, când îmi dădea, mai vroiam. Pușcăria m-a căpiat. Știam eu ceva, dar pot spune că nu știam nimic în comparație cu mandatul ăsta. Pot spune că atunci am trecut ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
pe cameră cu contravenienți. Era un șef de cameră al dracului. Foarte sever. Avea legitimație de nebun. La protestele tale nu-i făcea nimeni nimic. Se lua de tine că n-ai spălat sau aruncai țigara unde nu trebuia, te halea. Era uriaș și dădea cu capul de la mătură. Mi-am văzut de ale mele și am ieșit. Pe mandatul ăsta am făcut ce am făcut. Am învățat să mă tai pe meseveu. Aveam un băiețaș pe cameră care dispera și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
să trag de astea un pic, s-ar putea să devină 100%. Riscam foarte mult. Dar, dacă ești atent și nu te pierzi. Dacă n-aș fi făcut niciodată pușcărie, poate că m-aș fi pierdut și aia era. Mă halea. Dar, cum v-am spus, pușcăria te învață multe. E bine să le aplici la momentul potrivit. Și a venit un echipaj de la a treia, l-a văzut, i-a anunțat pe cei de la Capitală și-a zis: „Rămâi aicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
stai așa și să vezi cum se distrează lumea. Îmbătrânesc aici. E o prostie să bagi omul la pușcărie pe viață. Eu că am omorât pe persoana respectivă, tu din partea cealaltă vii și îmi iei mie libertatea. Eu i-am halit viața, dar tu tot criminal ești, că și tu îmi iei libertatea mie și, pe lângă mine, distrugi și familia mea. Sunt bani cheltuiți. De unde? Eu aș băga moarte pentru moarte. Să-i taie capul pe loc acolo. Și-n cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
cai, porci cine să-i numere? Un doctor era necesar ca aerul, chiar dacă, din când în când, mai sacrifica (pentru sine) câte un pacient. Asta știa jupânul, o dată chiar i-a zis: Băi, prostovane, ispitești părinții în postul mare. Ai halit mielul, sa-ți fie de bine, dar măcar îngroapă pielea să n-o întindă câini prin cimitir. Celălalt, de-l porecleau frații "fitil" și asta nu pentru că îi plăcea să aprindă candele avea mâini aurite, aducea venit mânăstirii cât stupina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Traian, Gore, Traian, a fost cu intenție și direcție. Asta nu e tot o firmă de prezervative? Cine, mă președinția? Ai căpiat sau ai devenit obsedat, vezi că saiturile icsicsics or să apară pe factura de la cablu și nu mai halești mâncare caldă de la draga de nevastă-ta. Ce tot Îi dai cu prezervativele alea? Intervine Sandu, liniștindu-l pe Gicu, deja roșu precum un rac fiert de o gospodină decisă. Blând, Gicule, să nu-ți stea vreun mic În gât
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
așa cum se zvonea, ci chiar În apropierea Islamabadului. Adică era lângă capitală, fraților, Îl durea În spate și de uichilics, și de certificatul de satanist al lui obama, și de concertul lu` șachira, și de unu mai muncitoresc! Meserie, te halesc! Pakistanezii cică nu știau nimic, vai mama lor, Îi trimiți după leuștean și ei vin cu cânepă indiană. Gore mângâie halba plină, abia primită, admirându-i spuma, apoi aruncă și el o privire Înduioșată către ecranul televizorului. Sandule, despre morți
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
acum murături, Sandule, parcă altfel iei toamna În piept când știi că stau murăturile la bidon. Bate vântu`, umbli la castraveți. Dă cu lapoviță, desfaci la gogoșari. Când e cu troiene tragi mai către varză, să duduie caloriferele și să halești la sarmale. Sandu cere Încă un ibric cu țuică, iar Gicu face semn patronului să dea și muzica mai tare. Se mângâie pe piept, se bate pe burtă și strigă: Nu mor caii când vor câinii, Sandule! Da, e drept
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
defensivă. ― Da, îmi place. Crește-n noi. ― Exact, i-o întoarse Kane. Știi din ce e făcuta materia asta? ― Știu din ce e făcută materia asta, replică Parker. Și ce-i cu asta? Acum e hrană. De-abia vorbești tot halind. ― Eu am o scuză. (Kane mai luă o îmbucătură.) Mi-e foame! Își privi colegii.) Știe cineva dacă amnezia afectează pofta de mâncare? ― Pofta de mâncare? (Dallas ciugulea ce-i mai rămăsese în farfurie.) N-ai avut în stomac decât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ce tijă? De tijă ne arde nouă la momentul ăsta istoric, când secretarul general al partidului face dreptate? Nu vă dați seama cum deranjați problema? O fi putrezit, dracului și gaura aia, cu tot cu balamaua ei de tijă. Pământul oxidează totul. Halește totul. E flămând pământul, părinte. Să-ți spun eu părinte cum e cu țărâna, cu viermii care abia așteaptă să intre în acțiune când i-ai trimis materia de consum?! Țărâna din ce e făcută? Și omul nu e tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să bâiguie ceva. „Da’ tu știi cum e pânzele albe ale adevărului?! Le-ai văzut vreodată, Burtăncurene? Eu le-am văzut, le-am trăit, le-am pipăit, le-am și lins, ba, dacă mi-a ordonat superiorii, le-am și halit. Le-am lins și la inițiativa mea, să nu le uit gustul. Știi cum era? Negre, puturoase, de prea mult purtat și călcat pe ele. Și puțeau... A hoit și moarte puțeau. Ca obielele soldatului rus. Că ei, cu armata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
la o petrecere, am dansat-o ca un nebun și, în timpul dansului, i s-a rupt o sanda. Și-a scos, ca o regină, și sandaua cealaltă, a dansat mai departe, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, libertate, te halesc, a intrat libertatea în mine!, era acolo dintotdeauna, așa crezi tu?, se vede, se vede. Iubito, era tangoul lui Piazzolla - Astor Piazzolla, cu ritmurile lui lente, în patru timpi, triste și dramatice, cu bandoneonul minunat -, Liber Tango. Dar eu vedeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
și Îl Îneacă, rezistă eroic, asemeni unui ostaș aflat Într-o misiune de luptă, sub tirul artileriei. -Dumneata nu mai ești tânăr, ca să-ți intre În cap că vei putea deveni scriitor. Au apărut generațiile noi care or să te halească, or să re sfideze, or să te Înghită de viu. -Dar Nina Berberova? ripostează timid. La optzeci de ani publica carte după carte. -De unde ai auzit dumneata de Nina Berberova? -Am citit Într-un ziar. Eu am numai cincizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe canapea, îmbrăcată cu o pereche de pantaloni de trening și un top cu sutien și mâncam fulgi Toast direct din cutie. Pentru că, așa cum știe toată lumea, cerealele mâncate din cutie - ca și batoanele Club Milks fărâmițate sau orice altă mâncare halită din picioare - nu au calorii. — Iar nu te-ai dus la serviciu? au fost primele ei cuvinte. Mi-a fost rău, am răspuns pe un ton defensiv. —Of, Rachel! —De data asta chiar mi-a fost rău, am zis enervată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
niciodată. O auzisem spunându-i lui Misty că avea probleme mari cu glandele și cu metabolismul ucigător de lent. Ceea ce putea fi adevărat. Nu exista decât varianta asta sau Angela se încuia în baie, de trei ori pe zi, și halea, în secret, conținutul unui supermarket de dimensiuni medii. Ori una, ori alta. Bănuiam că era vorba de a doua variantă. îmi închipuiam că, pentru menținerea unui fund așa de mare ca al Angelei, trebuia să depui un efort serios și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Brigit cu o privire pierdută. Mă uitam la ea într-o tăcere reverențioasă, în timp ce Brigit medita la fantezia în care eram personajul principal. —Gata! Știu! m-a anunțat ea. Ai un vierme din ăla care trăiește în intestine și-ți halește toată mâncarea, așa că slăbești la greu! Foarte inspirat! am zis eu. După care, gândindu-mă mai bine, am întrebat: — Dar cum mi-a ajuns viermele în intestine? A fost într-o bucată de carne care n-a fost bine prăjită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dezgustată. Era limpede că surorile mele nu aveau nici cea mai vagă idee despre gravitatea situației. Să nu mai iei, m-a îndemnat Helen ridicând din umeri. E ca atunci când ții cură de slăbire. Doar fiindc-o iei razna și halești șapte batoane de Mars, asta nu înseamnă că a doua zi nu poți s-o iei de la capăt cu dieta. De fapt, ai chiar un motiv în plus. Dac-ar fi așa de simplu, am spus eu cu tristețe. — Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
să-l convingă pe Luca. Drept răspuns, acesta mușcă din pulă atât de tare, încât Cioran căzu pe jos. - Nuuuuuu!!! Oprește-te!! - Vrei să mă opresc? Ți-am spus. Treci absolut totul pe numele meu. Nu glumesc. Nu vrei, îz’ halesc pula. Clar? Cerul se prăbuși peste bietul Cioran. Se vedea, umerii i se încovoiaseră, privirea îi era cu mult mai apăsată decât fusese vreodată, pentru că, pentru Dumnezeu, la orice ar fi renunțat, numai la pulă nu. Într-un târziu, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Ce faci? m-a întrebat el. Pleci? - M-am cărat, moșule, i-am zis privindu-l trist. Pentru o secundă am avut chiar senzația că știe că știam că știe că știu. Dar nu mai conta. - Plec. Mă duc să halesc ceva, mi-e o foame de mă cac pe mine. - O.k. Să nu uiți de întâlnirea de vineri, cu producătorul. Când o să vadă ce-ai scris... - Sigur. Ceau, vorbim mâine. După care m-am cărat. Și dus am fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
uităm aici... E clar că ideea a fost total greșită. N-am găsit acolo nimic distractiv, în plus gestul mi-a provocat o incredibilă durere de gât. Pe lângă asta, pornografia creează dependență. Exact cum ai auzit. Sunt un pornoman care halește trei reviste pe săptămână și cel puțin un film. De aceea am nevoie de atâția bani. Trebuie să le întrețin pe toate puicuțele astea... În timp ce-mi masam gâtul cu nădejde în fața oglinzii din baie, rezistând privirii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]