770 matches
-
vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil cu putință. Pe drumul spre Canterbury, pelerinilor li se va alătura un avă, foarte priceput în tainele alchimiei, și slujitorul acestuia. Argatul, la îndemnul hangiului, va destăinui tainele pline de înșelăciune ale stăpânului, ava fugind de rușine din mijlocul grupului în momentul în care este deconspirat. Sluga dezvăluie auditoriului curios metodele folosite de alchimiști în căutarea obținerii aurului și aduce în prim plan și imaginea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Căci am nevastă rea fără pereche;/ De s ar lua la harță și c-un drac,/ Mă pot jura că-i vine ea de hac.../ Ce hachiți are dumneaei mai rele?/ I-afurisită, bre, în toate cele! [...] Of, of, jupân Hangiu și prieteni buni,/ Nu-s cununat decât de două luni,/ Dar cred că nu-i pe lume om becher,/ Chiar de-i înfigi în inimă jungher,/ Mai priceput să deie glas durerii/ Decât îs eu din pricina muierii/ și-a răutății
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că ele reprezintă un factor conservator, de păstrare a unor tradiții ce se văd amenințate prin realizarea unor căsătorii nu tocmai dorite, percepute de aceste femei voluntare ca simple capricii trecătoare. Alteori donnele demonicate sunt triviale, vulgare (de exemplu soția hangiului, cel care însoțește călătorii în pelerinajul spre Canterbury și care se confesează tuturor a fi un soț nefericit, alături de o nevastă rea, de unde și nota misogină în portretizarea femeilor: „Vedeți ce parșivenii zac în ele?/ Pândesc într-una numai să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dintre universul pornografic și cel al poveștilor deocheate, dominant, de exemplu, în fabliaux sau în Decameron, cu pățaniile unor tineri aventurieri cinici și vicleni, ale nevestelor care-și înșeală soții, ale călătorilor care poposesc pe sub fustele slujnicuțelor dându-se drept hangii. Poveștile unor picaro care întăresc atopia pornografiei punând în scenă strategiile prin care juisarea sexuală este smulsă din constrângerile sociale. Universul porno nu este o lume a șireteniei: este o lume a cooperării între subiecți pe deplin voluntari, care focalizează
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
revistă apărută la București, trimestrial, începând din 1972. Editată de Societatea de Științe Filologice din România, în primii ani a fost tipărită sub îngrijirea unui colectiv din care făceau parte Al. Bistrițeanu (redactor responsabil), Mircea Frânculescu (redactor), Emil Giurgiuca, Ion Hangiu, G.G. Ursu, profesori de liceu și elevi (Diana Adamek, Liviu Papadima, Florin Iaru). Din 1975 titlul se schimbă în „Limba și literatura română”, cu subtitlul „Revistă trimestrială pentru elevi”. Noua redacție, menționată în numărul 1/1978, este alcătuită din Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287814_a_289143]
-
G.G. Ursu, profesori de liceu și elevi (Diana Adamek, Liviu Papadima, Florin Iaru). Din 1975 titlul se schimbă în „Limba și literatura română”, cu subtitlul „Revistă trimestrială pentru elevi”. Noua redacție, menționată în numărul 1/1978, este alcătuită din Ion Hangiu, redactor-șef, Mircea Anghelescu și Mircea Frânculescu, redactori. Medalioane critice, analize literare și contribuții documentare semnează G.G. Ursu, Florin Mihăilescu, Al. Dima ( G. Călinescu estetician), Al. Balaci (Francesco Petrarca), Zoe Dumitrescu-Bușulenga (Tudor Vianu), D. Murărașu (Liviu Rebreanu), D. Micu (St
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287814_a_289143]
-
Fuhrmann, prefață de Mircea Martin, Editura Univers, București, 1998. Genette Gerard, Introducere în arhitext. Ficțiune și dicțiune, traducere de Ion Pop, Editura Univers, București, 1994. Grupul µ, Retorica generală, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, București, Editura Univers, 1974. Hangiu, Ion, Dicționar al presei literare românești, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1987. Hegel, Friedrich, Prelegeri de estetică, vol. I, Editura Academiei, București, 1966. Huizinga, Johan, Homo ludens, ediția a II-a, traducere de H.R. Radian, Editura Humanitas, București, 2002. Iosifescu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Fuhrmann, prefață de Mircea Martin, București, Editura Univers, 1998. Genette Gerard, Introducere în arhitext.Ficțiune și dicțiune, traducere de Ion Pop, București, Editura Univers, 1994. Grupul µ, Retorica generală, traducere de Antonia Constantinescu și Ileana Littera, București, Ed. Universității, 1974. Hangiu, Ion, Dicționar al presei literare românești, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1987. Hegel, Friedrich Prelegeri de estetică, vol. I, București, Editura Academiei RSR, 1966. Huizinga, Johan, Homo ludens, (ediția a II-a), traducere de H.R. Radian, București, Editura Humanitas, 2002
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
am cunoscut pe Tudor Arghezi, pp. 204-214. 210 Marc Angenot, op. cit., p. 326. 211 Ne referim la lucrări privind istoria presei românești (Constantin Antip, Iulian Negrilă, Marian Petcu, soții Răduică, Victor Vișinescu ș.a.) și presa literară românească (D. Micu, I. Hangiu, Zigu Ornea ș.a.), precum și la cercetări focalizate strict pe publicistica eminesciană (Al. Oprea, D. Vatamaniuc, Monica Spiridon ș.a.) sau argheziană (Mariana Ionescu, Ștefan Melancu ș.a.). 212 Ne gândim inclusiv la volumul Ruxandrei Cesereanu Imaginarul violent al românilor (Editura Humanitas, București
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
porci care venise să depună niște bani la ghișeul de la Bancă". Personajele romanului sunt cele pe care le găsește în Provența: "Le vedeam în orășelul meu Manosque; mi le imaginam așa cum erau în acel moment; erau negustorul de vinuri, fierarul, hangiul"201. Totul este scăldat de acest "provocator de fantome vesele", adică soarele care aduce și minciuna. Fiindcă Itaca a devenit un loc al vorbelor mincinoase, populat de provensali vorbăreți care au talentul de a-și înveseli viața cu ajutorul imaginației". Rolul
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
O murdărie bine instalată, de care nu se mai vorbește, o murdărie care nu se mai schimbă, care aparține locurilor unde se găsește, care face viața umană, într-un anume sens mai serioasă și mai terestră, o murdărie din care hangiul apare în mare grabă, mândru de el, umil către noi, luându-ne în orice clipă de mână"604. Această murdărie este atrăgătoare, ispititoare în voluptățile ei, fiindcă ea este imaginea unirii. În scrisoarea către Milena din septembrie 1920, în care
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de lege femee, eu cu dânsa urât am petrecut, făcând felurimi de diavolii, au dat farmece“, susține bărbatul, acu zând-o chiar că a vrut să-l scoa tă din minți cu tot felul de poțiuni magice vărsate în mâncare. Gheorghe hangiul pretinde că motivul neîmpăcării sale cu soția îl constituie tatăl acesteia care l-a bătut chiar în ziua de sfântul Vasile și apoi l-a dat afară din casă, purtându-l prin judecăți. Recăsătoriile creează la rândul lor alte și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
meargă vestea”, cel mai important lucru pentru omul tradiției era să boteze și să cunune. Tutela în plan spiritual destine omenești din rîndul noilor generații; după cum trebuia să se impună ca bun profesionist, în cadrul breslei sale. Așa gîndea și Donea hangiul, cu referire la Nechifor Lipan, pe care îl cunoscuse bine: iarna făcîndu-și fini și cumetri; în restul anului îngrijindu-se de buna rînduială a turmelor. Mai departe, la Călugăreni, pe malul Bistriței și în apropiere de Piatra Teiului, alt cîrciumar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
-l pe Nechifor Lipan, autorul apelează la o nouă clasă de semne, de data aceasta cu intenție categorială și expresivă. Că eroul avea idei năstrușnice, „harțag” în momente bahice, asta nu ne spune mare lucru. Informațiile de acest tip, ale hangiilor, chiar dacă sunt reevaluate din perspectiva subiectivizată a Vitoriei, rămîn, multe dintre ele, la nivelul accesibilității comune. Ele se fac înțelese de largi grupuri de destinatari, respectiv lectori, neintegrați obligatoriu în contextele speciale ale comunicării. Formula „cel cu căciula brumărie” deschide
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
poet înzestrat cu un simț ascuțit al pitorescului și cu o mare știință a jocului de cuvinte. Tonul variază, ca și în originalul englez, de la gravitatea din Povestirea cavalerului până la umorul suculent din Povestirea târgoveței din Bath sau din comentariile hangiului. Datorită lui D., româna e una dintre foarte puținele limbi moderne în care a fost tălmăcită în întregime opera celui mai mare poet al Angliei medievale. Calitățile sale remarcabile de traducător se vădesc și în versiunile românești ale dramaturgiei renascentiste
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286923_a_288252]
-
petrece în Oltenia, în 1860. Conflictul se declanșează între Traian, un tânăr întors de la studii din străinătate, numit judecător de noua administrație a lui Al. I. Cuza, și tatăl său, boierul Colfescu, care se asociază cu un spoliator al țăranilor, hangiul Vlaicu. Traian e ajutat de Matei Triteanu, ginerele lui Colfescu, pe care vrea să îl îndoctrineze cu ideile lui Saint-Simon și să îl transforme într-un „adevărat element de cultură pentru satul nostru atât de înapoiat”. Tânărul judecător îi îndeamnă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289110_a_290439]
-
dar mai ales tineret, flăcăi și fete mari se strângeau aici și cât ținea culesul o duceau într-o veselie plină de zgomot. Veneau aici oameni de la mari depărtări cu carele cu butoaie în vederea aprovizionării cu vin pentru iarnă. Veneau hangii, cârciumari, călugări de la mânăstiri, oameni de la moșii. Mai ales de la munte și din partea de sus a țării. Și ca să fie siguri de marfă, veneau chiar în timpul culesului spre a și da mai bin e seama de proveniența și calitatea vinului
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se strămuta, cu o lună mai înainte, ca să reguleze scăderea lui din rolurile acelei comune și adăugarea lor la locul noului domiciliu, căci în caz contrar, erau supuși la plata cheltuielilor de urmărire. Consiliul comunal prin sate, persoanele particulare și hangii prin orașe și târguri, care țineau în gazdă vreo persoană care nu locuise mai înainte în acea comună, și dacă nu dădea de știre despre aceasta împlinitorului de impozite în curs de o lună, erau supuși a plăti ei înșiși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la nivelul sufixului moțional, care formează substantivele mobile: • substantive feminine de la substantive masculine: suf. -ă: bunic-bunică elev-elevă copil-copilă student-studentă nepot-nepoată polonez-poloneză socru-soacră nepalez-nepaleză cumnat-cumnată torinez-torineză cuscru-cuscră profesor-profesoară -că: sătean-săteancă italian-italiancă țăran-țărancă ieșean-ieșeancă -oaică: leu-leoaică rus-rusoaică lup-lupoaică chinez-chinezoaică -iță: doctor-doctoriță bivol-bivoliță hangiu - hangiță păun - păuniță școlar - școlăriță pictor-pictoriță -easă: cârciumar - cârciumăreasă mire - mireasă croitor - croitoreasă împărat - împărăteasă ofițer - ofițereasă preot - preoteasă -esă: poet - poetesă • substantive masculine de la substantive feminine (mai rar): suf. -an: curcă - curcan gâscă - gâscan ciocârlie - ciocârlan -oi: cioară - cioroi
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Exprimarea relației de coordonare copulativă numai prin unul din cele două mijloace nu este condiționată de numărul termenilor implicați. Se realizează prin juxtapunerea tuturor termenilor: „De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile?” (M. Eminescu, I, 137), „Hangiul a încuiat ușa, a mai aruncat o răgălie în sobă, a mai băut un păhăruț, a mai cotrobăit prin odaie...” (I.L. Caragiale, IV, 374) Observații: Termenii juxtapuși pot fi precedați toți de conjuncțiile, întrebuințate adverbial, nici, și: „Nici cântecul, nici
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
zeci de servitori, bucătari, grădinari, pivniceri, rândași, grăjdari, vechili, etc. Clienții hanului erau negustori bogați care veneau din toată țara, cu probleme de afaceri, livrări de mărfuri, încasări de bani sau încheieri de contracte. -Bine-ați venit la Socrate -îi întâmpina hangiul vesel, fiind bucuros că avea clientelă. Era un han de lux. Oaspeții erau mulțumiți de mâncărurile și vinurile alese servite, de camerele strălucitor de curate, mobilate cu cea mai scumpă mobilă de lux. Veselia și voia bună era răspândită în
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
alertă, făcând o descindere în cartierul rău famat, n-au găsit nimic suspect. Într-o noapte Socrate auzi zgomote suspecte. Uși și ferestre trântite, mobile mișcate din loc. Servitorii dormeau într-o casă din curtea hanului, neauzind zgomotele instantaneu produse. Hangiul ieși pe hol prudent, dând peste un om bine îmbrăcat, foarte palid la față, care scrijela cu unghia degetului arătător pe perete. -Toți suntem morți. Criminalii sunt în cartierul rău famat. Dă-mi petrol și chibrituri, la scările intrare han
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
se culcă, fară să dea importanță întâmplării. Până a doua zi în zori, când se sculă la treburile hanului, uitase totul. Noapte de noapte, zgomotele se amplificau fară să înceteze, inițiatorul le producea cu intenția de a atrage atenția cuiva. Hangiul speriat ieși pe hol, să vadă ce se întâmplă. Văzu un om palid bine îmbrăcat, care scrijela peretele cu unghia. -Dați-mi hârtie și un creion. Hangiul aduse hârtie și creion dârdâind de frică, punându-le pe masa care era pe
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
amplificau fară să înceteze, inițiatorul le producea cu intenția de a atrage atenția cuiva. Hangiul speriat ieși pe hol, să vadă ce se întâmplă. Văzu un om palid bine îmbrăcat, care scrijela peretele cu unghia. -Dați-mi hârtie și un creion. Hangiul aduse hârtie și creion dârdâind de frică, punându-le pe masa care era pe hol. Personajul misterios scrise : -Toți cei treizeci de negustori, suntem morți. Am fost îngropați aproape vii, în căminele de canalizare. criminalii sunt în cartierul rău famat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de negustori, suntem morți. Am fost îngropați aproape vii, în căminele de canalizare. criminalii sunt în cartierul rău famat. Pentru mâine noapte, pregătește-ne petrol și chibrituri. Creionul căzuse cu zgomot pe masă, fantoma dispăruse înghițită de întuneric. Adoua zi, hangiul scose petrol din pivnița specială, cam zece litri și împreună cu un pachet de chibrituri, le puse lângă zidul hanului, la intrare. Când veni noaptea, auzi mai întâi zgomotul unui vânt puternic, care prevestea o mare vijelie, sub al cărui efect
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]