1,047 matches
-
domn al Țării Moldovei...m am milostivit și am dat și am miluit ruga noastră sfânta mănăstire Galatiia, cu cinci sălașe de robi țigani...drept domnești.” „Scris la Țuțora, În anul 7102 (1594), mai 12.” „Însuși domnul a poruncit. Răzvan hatman a învățat. Vasilie a scris.” „De ce la Țuțora și nu la Iași sau la Suceava?” m-am trezit eu întrebându-mă. Și tot eu mi-am răspuns: „Poate Aron vodă se afla în bivuac la Țuțora. Și pentru că nu am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
voievod, fiii marelui și prebunului răposatului Simeon Movila voievod...ne-am milostivit și am dat...sfânta mănăstire a noastră ce se cheamă a Balicăi, ce este în Galatia, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru Eremie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim...cu un sat...Heciul, în ținutul Sorocii." Când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
ce este în Galatia, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru Eremie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim...cu un sat...Heciul, în ținutul Sorocii." Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a întrebat: „Mai crezi despre mine că sunt un bătrân sâcâitor?” Nici nu mi-a putut trece prin
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Galatia, lângă târgul Iașilor,...care mănăstire este începută și făcută de răposatul Balica hatman și este săvârșită și întărită de răposatul părintele nostru, Simeon voievod, și de unchiul nostru Eremie vodă, și de vărul nostru, dumnalui Balica hatman, ficiorul Balicăi hatmanul cel bătrân. Acea mănăstire miluim...cu un sat...Heciul, în ținutul Sorocii." Când am sfârșit de citit, bătrânul m-a întrebat: „Mai crezi despre mine că sunt un bătrân sâcâitor?” Nici nu mi-a putut trece prin cap așa ceva, sfințite
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Gașpar Grațiani voievod?” m-am trezit întrebat pe neașteptate de călugăr. Nu prea știu, sfințite părinte. „ A fost un vântură-lume, care a ajuns pe tronul Moldovei în schimbul a nenumărate pungi cu aur date padișahului. A sfârșit însă ucis de Șeptelici hatmanul și Goia postelnicul tocmai când voia să fugă peste Prut de frica aceluiași padișah, care s-ar fi răzbunat pentru moartea lui Skimni-Aga, trimis asupra Iașilor tocmai să-l prindă pe el, trădătorul care se aliase cu leșii.” De ce ai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
precum domnia mea am dat și am miluit și am întărit amândouă sfintele mănăstiri care se numește Sfânta Vineri, în târgul Iași, zidită de răposatul Nestor Ureche vel vornic, și altei mănăstiri, din jos de Galata, zidită de Melentie Balica hatman,...” „Nu-i prea limpede ce spune vodă. Poate încerci tu să mă dumirești ce-i cu cele două mănăstiri.” Să încerc, sfințite părinte. Voi apela la ce mi-a rămas în cap din niște hârțoage la fel de vechi ca acestea pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
alți fii de voievozi?” Ba bine că nu. Dar aici tonul este al unui voievod în lege: Facem știre cu această carte a noastră...pentru trei sălașe de țigani,...care sălașe de țigani i-au dat Măricuța fata lui Gheorghe hatmanul la moarte ei svintei mănăstiri Trei Sfetitele danie...Pentru aceea, noi dacă am văzut cum au dat...și de la noi am dat și am întărit svintei mănăstiri...” „Ai dreptate. Este tonul unui voievod.” Aș îndrăzni să spun că beizadea Alexandru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
țigani în zapisul lor?” mă întrebam cu cea mai mare curiozitate. Și nu mică mi-a fost mirarea când am aflat că: „Eu Panaite țiganul și cu fămeia mea, Safta, scriem:...cum noi...am socotit și ne-am vândut dumisali hatmanului Lupului dirept doaâdzăci lei bătuți... Căci noi stăpâni n-am avut, că eu, Panaite țiganu am fostu turcu și m-am botezat, iar fămeia mia iaste ruscă din Țara Leșască...” „Eu, Gligore diac de cămară am scris zapisul.” Când am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și pre noi în robie... Și în vreme ce ne-au încungiurat podgheazul în Curtea domnească, ghenar, în dzece, gioi, unde eram cu puțintei boiarinași de curte și cu copiii din casă,... s-au tâmplat cu noi în curte dumnealui Dumitrașco Racoviță hatmanul, fratele domniei mele...Într-acea...vreme ne-au sosit și o samă de tătari într-agiutoriu...biruindu-i...că și Franțoz căpitanul au cădzut la mâna noastră, atunci și noi am ieșit dintr-acel prepus de către stăpâni, numai după izbândă ce-
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
așa o rugăminte nu m-oi împotrivi.” Am pornit să buchisesc literele întortocheate de pe manuscris. Când am terminat de citit, am înțeles că era un act din 1720, prin care Mihai Racoviță voievod îi făcea dreptate lui Ion Neculce, fost hatman, întors în țară din pribegia în „Țara Moscului”, începută în 1711. Bătrânul, care mă urmărea atent,mi-a făcut semn din priviri, să-i citesc și lui. Așa am și făcut: „Facem știre cu această carte a domniei meli tutror
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
din priviri, să-i citesc și lui. Așa am și făcut: „Facem știre cu această carte a domniei meli tutror cui să cade a ști. Iată cau vinit înainte domnii mele și a tot Svatul nostru dumnealui Ion Neculce biv hatman de s-au pârât de față cu dumnealui Iordachi vel căpitan de Codru, ficiorul răpoosatului Lupul Costachi biv vel vornic, pentru un sat anume Boianul de la ținutul Cernăuților, jeluind Ion hatmanul precum acel sat este a dumisale drept ocină de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și a tot Svatul nostru dumnealui Ion Neculce biv hatman de s-au pârât de față cu dumnealui Iordachi vel căpitan de Codru, ficiorul răpoosatului Lupul Costachi biv vel vornic, pentru un sat anume Boianul de la ținutul Cernăuților, jeluind Ion hatmanul precum acel sat este a dumisale drept ocină de moșie. Și tâplându-să de au lipsitu...din țară, de au fostu înstrăinat 9 ani, de pe vreme ce au venit țariul moschicescu cu oștile aici în țară, din văleatul 7219 (1711) până
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mâna svinții sale părintelui chir Ghedeon mitropolitul să socotească cu frica lui Dumnedzău și cum știi lucrurile di pe acea vremi... Deci părintele Ghedeon așea au socotit cu toți boierii...că se cade să hie moșiile iar în mâna dumisale hatmanului Ion...că s-au fost luat cu mare strâmbătate...” „Așa se și cădea, fiule. Da știi cine îi hatmanul?” Îi viitorul cronicar Ion Neculce, cel care a scris „Letopisețul Țării Moldovei” și „O samă de cuvinte”. „Uite unde aveam să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
acea vremi... Deci părintele Ghedeon așea au socotit cu toți boierii...că se cade să hie moșiile iar în mâna dumisale hatmanului Ion...că s-au fost luat cu mare strâmbătate...” „Așa se și cădea, fiule. Da știi cine îi hatmanul?” Îi viitorul cronicar Ion Neculce, cel care a scris „Letopisețul Țării Moldovei” și „O samă de cuvinte”. „Uite unde aveam să ne întâlnim cu el și în ce împrejurări.” Sunt fericit că l-am întâlnit chiar și așa, dar cel
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
păharnic cu patru sălașe de țigani din țiganii ce-s drept domnești.” „Nu știu cum, dar țiganii din acea vreme parcă nici nu știau să fie liberi. Dovada? Panaite țiganul și <fămeia> lui Safta, care s-au vândut de bună voie unui hatman.” Sfârșind vorba, bătrânul mi-a întins un zapis, pe care l-a tot cântărit în mână în timp ce îmi vorbea. „Ia să vedem ce spune Mihalachi Sturza în zapisul ista din 24 decembrie 1726 (7235)?” Apoi iaca ce spune: „Adică eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Mihalachi Sturza, și cu soțul meu, Anița, dat-am adevărat zapisul nostru dumisale fratelui nostru Sandul Sturza vel spătar...am vândut dumisale casile noastre din Iași... care casi sânt pe Ulița Feredeilor și se hotărăsc cu casile dumisale Costandin Costachi hatman și cu casile spătarului Palade și cu casile spătarului Ilie, care le avem noi de la răpousatul părintele nostru Ioan Buhuș hatman.” „Din zapisul ista n-am înțeles cu cât a vândut casele Mihalache Sturza.” Păi cum să înțelegi, părinte, dacă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
dumisale casile noastre din Iași... care casi sânt pe Ulița Feredeilor și se hotărăsc cu casile dumisale Costandin Costachi hatman și cu casile spătarului Palade și cu casile spătarului Ilie, care le avem noi de la răpousatul părintele nostru Ioan Buhuș hatman.” „Din zapisul ista n-am înțeles cu cât a vândut casele Mihalache Sturza.” Păi cum să înțelegi, părinte, dacă despre bani se scrie abia după ce au iscălit toți martorii, chiar și Mihalachi Luca diacul, care scrie mai departe: „Iar de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
august 1944. Istoria se întorsese cu spatele la noi. Savel oftează din tot duhul de parcă e-n ultima clipă de viață și ar vrea să mai vadă o dată Basarabia mănoasă și pe Ștefan cel Mare și Sfânt cu vitejii săi hatmani și oșteni în cetățile de pe Nistru. Cuvintele mareșalului Ion Antonescu îl ajung cu ecoul: “Lupta pentru dezrobirea brazdei strămoșești s-a terminat...Lupta pentru salvarea credinței și pentru civilizație continuă”. Ce mult îl bucură ultimul cuvânt! De aceea, păstrează în
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
Viața 1633-1691 Cărturar și om politic, Miron Costin (1633-1691) este un ilustru reprezentant al umanismului românesc. Copilăria și tinerețea și le-a petrecut în Polonia, unde hatmanul Ion Costin se refugiase, ca urmare a mazilirii, de către domnul Moise Movilă. Tânărul Miron Costin și-a făcut studiile în Polonia, unde a dobândit o cultură vastă și sistematică de profil clasic și umanist. Revenit în Moldova, agitată de desele
MIRON COSTIN PATRONUL SPIRITUAL AL LICEULUI. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Argentina Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_576]
-
obște sătească numită a Umbrăreștilor și că s-au desprins, între timp, din această „căpetelnică moșie”, separându-se în comunități distincte și intrând în stăpânirea unor boieri, știut fiind faptul că Bozieștii de Jos și Bozieștii de Sus au aparținut hatmanului Isac Balica, iar Tămășenii, în cea mai mare parte, au fost părți de moșie ale familiei Corpaci, cinci frați, dintre care cel mai cunoscut rămâne „Ionașco Corpaci ce-au fost vornic”, de unde în documente și expresiile: „ocina Corpăceștilor”, „locul Corpăceștilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în documente medievale referitoare la sate și oameni din Moldova sudică. Avem exemplul, cel mai apropiat ca spațiu geografic, într-un act din 22 decembrie 1666, când răzeșii din Gârlești „ce suntu pe Siret, în ținutul Tecuciului” (aproape de Umbrărești), vând hatmanului Neculai Racoviță, „moșie ce-am avut din Mircea și din Umbrar”, scriu ei în zapisul de vânzare, ultimul din cei doi stăpânitori menționați în act fiind un ascendent al răzășilor vânzători, nominalizați și ei în zapis. Un „Crăste, fiul lui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu multă grijă de către oamenii locurilor. În anul 1664, aflându-se într-o situație bănească dificilă, satul Umbrăreștii este nevoit să facă zapis de danie pe un vad de moară la apa Bârladului, în beneficiul puternicului dregător al timpului acela, hatmanul Neculai Racoviță. Atât forma, cât și conținutul actului de danie ne ilustrează clar starea de devălmășie a locuitorilor umbrăreșteni la acea dată, când ei consemnează: „noi, satul Umbrărești, scriem și mărturisim cu cestu zapis al nostru precum dăm un vadu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Actul este scris la Umbrărești, de către vătaful de hânsari, Necula, de loc din acest sat, dar aflat acum în slujba statului, implicit a beneficiarului prin gradul său de vătaf de hânsari, comandant al unei mici unități militare de cavalerie, supus hatmanului, care era „mai marele peste oastea țării”, dacă nu cumva și alți locuitori din cei enumerați mai sus vor fi fost înrolați în serviciul călărășesc. E posibil ca vătaful de hânsari să fi fost intermediarul între marele dregător și consătenii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la malul Bârladului; -a doua măsurătoare se face „prin Baltă și prin dreptul fântânei lui Guneș” (probabil acel Dumitru Guneș aflat în capul zapisului de danie din 1664 în favoarea hatmanului Neculai Racoviță); -a treia măsură se face pe malul de est al apei Siretului; -a patra „pe despre apus de Siret”; -iar a cincea și ultima, „la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprii și prin podul lui Dumitru”, repere
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi fost aidoma cum o bănuim pornind de la unele documente de mai târziu, care s-au păstrat și care dau informații sigure despre Boziești. Aflăm dintr-un ispisoc de la Vasile Lupu din 31 martie 1640 că satul Boziești a aparținut hatmanului Isac Balica, pierit în anul 1612 în lupta de la Cornul lui Sas, urmare a faptului că s-a situat alături de ruda sa, Constantin Movilă, în disputa armată pentru tronul Moldovei, câștig de cauză având tabăra potrivnică, a lui Ștefan al
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]