1,180 matches
-
ce împrejurări s-au înțepat. 3. Plăgile contuze sunt produse de obiecte cu suprafață plană, plăci metalice sau lemnoase, aparate de ștanțat, roți dințate, cărămizi etc. Sunt grave deoarece țesuturile pot fi strivite la distanță mare de plaga propriu-zisă, determinând hematoame difuze, rupturi musculare, tendinoase, fracturi amestecate sau nu, cu corpi străini ori resturi vestimentare. Marginile plăgii sunt neregulate iar țesuturile contuze formează o masă necrotică, lividă, cianotică cu cheaguri de sânge. Acest aspect favorizează infecția aerobă sau anaerobă, de obicei
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
moi epicraniene fenomenele sunt dominate de hemoragie; în funcție de durata și importanța acesteia pot apare alte modificări patologice. În plăgile penetrante, când sunt lezate structuri nervoase, vor apare tulburări legate în mod direct de importanța centrilor nervoși interesați: tulburări neurologice, circulatorii, hematoame, care explică modificările stării de conștiență (semne de suferință a trunchiului cerebral). b. Plăgile gâtului (mai rare); gravitatea lor rezidă din profunzimea și importanța organelor secționate (nervi, vase, esofag, trahee, etc.), iar tulburările ce apar depind de tipul leziunilor viscerale
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
înfundare, sau cominutive dar fără leziune cerebrală concomitentă. plăgile penetrante cranio-cerebrale, cu leziuni ale creierului și învelișurilor sale, sunt diferite ca importanță anatomo-clinică fiind legate de particularitățile anatomice ale regiunii lezate. Anatomic se constată necroze și distrugeri la locul leziunii, hematoame și tulburări circulatorii, modificări în circulația lichidului cefalorahiadian, fenomene ce explică simptomatologia clinică în care domină alterarea stării de conștiență și semnele de suferință ale trunchiului cerebral cu afectarea respirației și aparatului cardio-circulator, etc. b. Plăgile gâtului sunt mai frecvente
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
plăgile înțepate. Uneori sunt necesare incizii multiple. Excizia va fi metodică, plan cu plan, și se efectuează cu pensa, bisturiul și foarfecele. Se excizează 1-2 mm din marginile plăgilor tăiate și 2-5 mm din marginile plăgilor contuze; se va evacua hematomul, se lărgesc orificiile aponevrotice care ascund de regulă leziuni profunde, se excizează țesutul muscular strivit până la mușchi sănătos. Acesta se recunoaște după culoarea roșie-vie, sângeră și se contractă când este prins cu pensa. Oasele se curăță și se încearcă reducerea
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
pot fi: cu păstrarea integrității peretelui vascular: contuzii gradul I, II, III, tromboza arterială; cu pierderea integrității peretelui vascular: întâlnite în plăgile penetrante sau perforate. Acestea determină secțiuni parțiale sau totale. b. traumatisme cronice care se manifestă anatomo clinic prin: hematom pulsatil; fistula sau anevrismul arterio-venos. Vom studia succesiv leziunile arteriale, venoase și limfatice. 12.4.2. TRAUMATISME ARTERIALE ACUTE 12.4.2.1. Anatomopatologie Anatomic, leziunile traumatice arteriale apar sub formă de: contuzii, rupturi de secțiuni arteriale. 12.4.2
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
sau la traumatisme minime (fig.12.7 b.). Soluția de continuitate arterială are aspecte anatomice variabile de la rupturi și distrucții foarte mici până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
7 b.). Soluția de continuitate arterială are aspecte anatomice variabile de la rupturi și distrucții foarte mici până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
mici până la întreruperi totale ale vasului care antrenează hemoragii importante. De cele mai multe ori sângele revărsat duce la formarea de hematoame difuze sau circumscrise. În cazul hematoamelor difuze apar compresiuni însoțite de fenomene ischemice iar în cele circumscrise, anevrisme arteriale post-traumatice (hematom pulsatil) care constituie manifestarea anatomică caracteristică acestor leziuni. 12.4.2.1.3. Plăgile arteriale Pot fi: înțepate, liniare, transversale interesând parțial (plăgi laterale) sau total, circumferința vasului (secțiunea arterială). Plaga arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
arterială laterală determină ca urmare a retracției peretelui, o sângerare abundentă care se poate exterioriza, sau nu și este cantitativ variabilă. În funcție de poziția soluției de continuitate cutanată față de plaga arterială, de direcția și mărimea traiectului plăgii se poate forma un hematom mai mult sau mai puțin voluminos care la examenul clinic prezintă expansiune cu tril și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se pot forma comunicări arterio-venoase cu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
și suflu sistolic. Uneori plaga poate interesa concomitent și la același nivel, atât artera cât și vena. În aceste cazuri se pot forma comunicări arterio-venoase cu apariția fenomenului de șuntare circulatorie (vezi anevrismul arterio-venos). În condițiile plăgii arteriale laterale fără hematom compresiv fluxul arterial poate fi conservat, cu puls prezent în aval de leziune, de unde absența fenomenelor ischemice. Secțiunea arterială, poate fi regulată, transversală, oblică sau neregulată. Capetele arteriale se retractă, hemoragia este importantă iar ischemia acută gravă. Anatomic se descriu
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
retur venos (tromboze). Reacțiile generale se pot manifesta sub forma șocului traumatic sau/și hemoragic. Obișnuit, hipovolemia consecutivă pierderii sângelui și fluidelor în leziune tinde să reducă fluxul sanguin periferic accentuând ischemia. Concomitent, prezența fenomenelor obstructive (tromboză) sau compresive (prin hematom), reduce și mai mult circulația periferică astfel încât țesuturile sunt în anaerobioză. Se creează astfel un cerc vicios (fig. 12.8). Insuficiența renală acută poate apare în leziunile vasculare grave însoțite de contuzii sau distracții tisulare întinse la care resuscitarea este
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
acute sau a infecțiilor mai ales cu anaerobi. 12.4.2.3. Forme anatomoclinice ale traumatismelor arteriale: Semnele clinice ale traumatismelor arteriale sunt loco-regionale și generale. Semnele locale sunt legate direct de leziunea arterială și se manifestă prin hemoragie externă, hematom pulsatil și ischemie acută a extremității. Semnele generale sunt determinate de reducerea volumului circulant, hipovolemia, ce poate merge până la șoc, resorbție de produși toxici din teritoriul ischemiat și insuficiență renală acută. Descrierea simptomatologiei în funcție de aspectul anatomo-clinic al leziunii prezintă interes
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
superficiale începând distal și progresând proximal. Dacă în acest timp nu s-a instituit tratamentul de urgență, fenomenele descrise se accentuează și apare edemul, cianoza și gangrena. 2. Rupturile arteriale determină ieșirea sângelui din vase în țesuturi, cu formarea unui hematom pulsatil care constituie manifestarea caracteristică a acestei leziuni. Mărimea hematomului estre strâns legată de importanța hemoragiei. Din acest punct de vedere hematomul poate fi difuz (cu evoluție gravă și rapidă către instalarea fenomenelor ischemice, la care concură atât întreruperea fluxului
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
nu s-a instituit tratamentul de urgență, fenomenele descrise se accentuează și apare edemul, cianoza și gangrena. 2. Rupturile arteriale determină ieșirea sângelui din vase în țesuturi, cu formarea unui hematom pulsatil care constituie manifestarea caracteristică a acestei leziuni. Mărimea hematomului estre strâns legată de importanța hemoragiei. Din acest punct de vedere hematomul poate fi difuz (cu evoluție gravă și rapidă către instalarea fenomenelor ischemice, la care concură atât întreruperea fluxului sanguin cât și reducerea presiunii de perfuzie prin colaterale ca
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
apare edemul, cianoza și gangrena. 2. Rupturile arteriale determină ieșirea sângelui din vase în țesuturi, cu formarea unui hematom pulsatil care constituie manifestarea caracteristică a acestei leziuni. Mărimea hematomului estre strâns legată de importanța hemoragiei. Din acest punct de vedere hematomul poate fi difuz (cu evoluție gravă și rapidă către instalarea fenomenelor ischemice, la care concură atât întreruperea fluxului sanguin cât și reducerea presiunii de perfuzie prin colaterale ca urmare a hipovolemiei) sau circumscris, în caz de hemoragie mică. În aceste
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
fi difuz (cu evoluție gravă și rapidă către instalarea fenomenelor ischemice, la care concură atât întreruperea fluxului sanguin cât și reducerea presiunii de perfuzie prin colaterale ca urmare a hipovolemiei) sau circumscris, în caz de hemoragie mică. În aceste situații hematomul se organizează, se formează un perete fibros ce se individualizează progresiv de planurile înconjurătoare. „Punga” astfel formată se endotelizează și se formează anevrismul arterial post-traumatic. Clinic se constată prezența unei formațiuni pulsatile, cu suflu sistolic, de mărime variabilă care se
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
plan secund. Fenomenele ischemice devin preponderente, când hemoragia se oprește și sunt mai grave, datorită hipotensiunii, deoarece refacerea prin colaterale a fluxului arterial nu este posibilă. În plăgi, simptomatologia este asemănătoare contuziilor și rupturilor arteriale. Evolutiv, se poate forma un hematom pulsatil sau o fistulă arteriovenoasă. În plăgile arteriale uscate predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
predomină fenomenele ischemice iar hemoragia este de obicei tardivă și deseori gravă. 12.4.2.4. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe prezența traumatismului într-o zonă cu pachet vascular, pe existența semnelor funcționale (dureri, parestezii, impotență funcțională) ale plăgii, hemoragiei, hematomului sau sindromului de ischemie acută. Prezența semnelor descrise facilitează confirmarea diagnosticului de ischemie prin traumatism vascular. Aceasta nu poate fi confirmată cu certitudine în stările de șoc decât după ce s-a obținut reechilibrarea, cu prezența unei tensiuni arteriale eficiente și
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
care conține sânge lichid sau amestecat cu cheaguri și comunică cu lumenul arterial. Etiopatogenie: Cauza determinantă este traumatismul, care produce ruptura sau plaga laterală cu traiect îngust în părțile moi. Se produce astfel o hemoragie interstițială care determină apariția unui hematom. Prin organizarea cheagurilor externe și a țesuturilor înconjurătoare se individualizează progresiv peretele anevrismului. Anatomie patologică: Localizat în ordinea frecvenței, pe artera poplitee, femurală, subclaviculară, carotidă, axilară este rar întâlnit pe arterele mici și de obicei unic. Poate fi: fuziform, când
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
apară după intervenții chirurgicale: histerectomii, toracenteze sau nefrectomii. Patogenic, fistula apare când agentul traumatic determină o plagă laterală între cele două vase fără să producă hemoragia interstițială. Sângele este aspirat în venă, ceea explică absența sacului. Alteori, se produce un hematom care se organizează și se individualizează alcătuind un perete care se endotelizează. Conține numai sânge lichid. Anatomia patologică: Existența a numeroase forme anatomopatologice fac dificilă clasificarea acestor tipuri de anevrisme. Pentru ușurința studiului se descriu trei forme: a. fistula arterio-venoasă
Capitolul 12: TRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1208]
-
acut traumatic. Semiologia este polimorfă, rezultând prin asocierea mai multor sindroame (peritonitic, de hemoragie internă etc.). Evaluarea corectă a posibilității evolutive a unei leziuni abdominale traumatice este esențială pentru prognosticul vital al pacientului; menționăm leziunile în „doi timpi” de tipul: hematom subcapsular splenic cu ruptură secundară și hemoperitoneu, escare posttraumatice de duoden cu peritonită secundară etc. Metoda diagnostică de ales în traumatismele abdominale este puncția-lavaj peritoneală cu determinarea cantitativă a numărului de globule roșii. Autorii anglosaxoni propun o schemă eficientă de
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
coci aerobi și anaerobi pentru colon, bacili Doderlein în vagin) oferă o protecție antimicrobiană ca rezultat al unui mecanism competitiv pentru substratul nutritiv și situsurile de fixare epitelială cu flora microbiană cu patogenitate crescută. Multiplicarea germenilor este favorizată de prezența hematoamelor, necrozelor tisulare, corpilor străini. În infecțiile determinate de asocierea de germeni aerobi și anaerobi prin metabolismul aerob se consumă O2 oferind un mediu prielnic de dezvoltare pentru agenții anaerobi. Infecția se produce odată cu invazia microbiană a țesuturilor de la nivelul porții
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
evalua o eventuală aspirație traheo-bronșică. Determinarea gazelor sangvine se face În caz de depresie respiratorie majoră. 44 Diagnostic diferențial clinic 1. Hipoglicemia 2. Etilismul acut 3. Hipo sau hipernatremia 4. Encefalita, meningita 5. Accident vascular cerebral ischemic sau hemoragic 6. Hematom subdural 7. Intoxicații cu alte medicamente: antidepresive, barbiturice, carbamazepină, clonidină, antihistaminice, etilenglicol, neuroleptice, oxid de carbon, alte sedativ-hipnotice, opioizi 8. Come calme de alte etiologii (vezi comele). Evoluție și complicații Evoluția este favorabilă majoritatea pacienților părăsesc spitalul după 2-4 zile
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
metabolice, hipercalcemiei, hipofosfatemiei, a funcției renale și hepatice. • CT - pentru pacienții care prezintă convulsii. • Monitorizarea EKG până la normalizarea teofilinemiei. Diagnostic diferențial • Alte intoxicații acute - cu monoxid de carbon, cianuri, disulfiram, fier, inhibitori de monoaminoxidază, pesticide organoclorate și toxafen; • Afecțiuni neurologice (hematom epidural, status epilepticus, hemoragia subarahnoidiană, hematomul subdural); • Boli metabolice (cetoacidoza diabetică, cetoacidoza alcoolică, hipercalcemia, hipofosfatemia); • Delirium tremens, șocul toxic, aritmii de altă etiologie, gastroenterite acute. Evoluție și prognostic • Prognosticul depinde de cantitatea ingerată și severitatea intoxicației. 94 • Risc vital prezintă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
și hepatice. • CT - pentru pacienții care prezintă convulsii. • Monitorizarea EKG până la normalizarea teofilinemiei. Diagnostic diferențial • Alte intoxicații acute - cu monoxid de carbon, cianuri, disulfiram, fier, inhibitori de monoaminoxidază, pesticide organoclorate și toxafen; • Afecțiuni neurologice (hematom epidural, status epilepticus, hemoragia subarahnoidiană, hematomul subdural); • Boli metabolice (cetoacidoza diabetică, cetoacidoza alcoolică, hipercalcemia, hipofosfatemia); • Delirium tremens, șocul toxic, aritmii de altă etiologie, gastroenterite acute. Evoluție și prognostic • Prognosticul depinde de cantitatea ingerată și severitatea intoxicației. 94 • Risc vital prezintă cei cu aritmii, hipotensiune refractară sau
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]