892 matches
-
acasă, București, 1968; Umbra femeii, București, 1968; Centaur îndrăgostit, București, 1969; Grădina în formă de vis București, 1970; Cântând dintr-un arbore, Iași, 1971; Oracol deschis, București, 1971; Banchetul, Cluj, 1973; Cântarea cântărilor, București, 1973; Horă de vulturi, București, 1974; Heraldica iubirii (1963-1973), București, 1975; Nobila stirpe, București, 1976; Psalmii lui Zamolxe, București, 1976; Temerile lui Orfeu, București, 1978; Hora anotimpurilor, București, 1979; Un spațiu de dor, pref. Petru Poantă, București, 1980; Ca muntele-n amiază, București, 1981; Timpul judecător, București
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
muntele-n amiază, București, 1981; Timpul judecător, București, 1982; Sonete, București, 1983; Pasărea de cenușă, București, 1986; Clipa eternă (1963-1988), pref. Radu Enescu, București, 1988; Dorador: Jurământul-Dorador: Le Serment, ed. bilingvă, tr. Paul Romanescu și Eugène Van Itterbeck, București, 1997; Heraldica iubirii, pref. Radu Enescu, București, 1999. Antologii: Arborele memoriei. Antologia poeților de limbă română din Israel, pref. Roxana Sorescu, București, 1997; Poezia pădurii, I-V, București, 1998-1999; Cinegetica, I-III, București, 2003. Traduceri: Léopold Sédar Senghor, Jertfe negre, cu un
CARNECI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286116_a_287445]
-
cultică, s-a manifestat în variate forme: poezie de inscripție („simplu ornament în arhitectonica dificilă a tipăriturii”), poezie sacră religioasă (versuri cu conținut moral și religios, rugăciuni, cântări biblice, teatru religios); poezie ecleziastică, sacerdotală; poezie hieratică voievodală; poezie de inscripție heraldică; poezie de prezentare a tipăriturilor; poezie de inscripție murală; poezie parenetică sacrală. O a doua componentă, profană, a îmbrățișat forma poeziei de meditație, parenetică, în fine epică. Poezia profană premodernă a avut un ciclu didactic, a cuprins polemici în versuri
ALEXIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285250_a_286579]
-
deocamdată, o bună introducere în defrișarea acestui domeniu. În plus, un proiect de amploare ar întâmpina din start mari probleme, fiind azi aproape imposibilă o reconstituire cât mai precisă a locului și frecvenței acestor reprezentări zoomorfe în arta plastică, decorativă, heraldică din veacul de mijloc românesc, dat fiind faptul că, spre deosebire de mediul occidental, puține monumente au supraviețuit, la noi, în timp. Specialistul este nevoit să lucreze cu fărâme de realitate, care de cele mai multe ori nu permit reconstituirea corectă a unui imaginar
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
spațiul românesc. Cu atât mai îndrăzneață este atitudinea refractară față de el a lui Cantemir. În concluzie, reprezentările animaliere aveau, în spațiul românesc, o recurență intensă, atât în pictura murală bisericească 34 sau în sculptura bisericească 35, cât și în arta heraldicii 36 sau în cea a miniaturilor brâncovenești 37, care au cunoscut o perioadă de înflorire chiar în epoca lui Cantemir. Mai mult decât atât, figurația iconografică a simbolurilor animaliere pare să o fi luat înaintea traducerilor surselor textuale, observă Maria
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
își pune amprenta asupra unei imense culturi europene vreme de secole. Marile enciclopedii medievale nu rămân nici ele străine de această influență, exercitând, la rândul lor, o influență asupra întregii gândiri de până la Renaștere (care preia, cel puțin în arta heraldică și în cea a emblematicii, modelul medieval); Isidor din Sevilla, cu ale sale Etimologii reprezintă una dintre figurile cele mai cunoscute; Raban Maur (De rerum naturis), Bartholomaeus Anglicus (De proprietatibus rerum), Thomas de Cantimpré (De natura rerum), Vincent de Beauvais
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sau, în ipostaza devoratorului de ficat prometean, el este "Satan năruind sufletul înlănțuit de viciu"8. Autorul mai observă și ruptura de viziune care desparte cele două ipostaze ale răpitoarei, cea bună și cea negativă, care se petrece sub semnul heraldicii: "Heraldica nobiliară a făcut din vultur, puternic dar laș, care se lasă ucis cu un băț uneori, când este prea obosit, antiteza Acvilei, nobilă în mod regal, energică și bravă. Este emblema lașității, a moravurilor rele și demnă de dispreț
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în ipostaza devoratorului de ficat prometean, el este "Satan năruind sufletul înlănțuit de viciu"8. Autorul mai observă și ruptura de viziune care desparte cele două ipostaze ale răpitoarei, cea bună și cea negativă, care se petrece sub semnul heraldicii: "Heraldica nobiliară a făcut din vultur, puternic dar laș, care se lasă ucis cu un băț uneori, când este prea obosit, antiteza Acvilei, nobilă în mod regal, energică și bravă. Este emblema lașității, a moravurilor rele și demnă de dispreț pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-lea (când fixează Michel Pastoureau 10 apariția sistematică a stemelor în Occident), ci se petrece încă din primele secole ale creștinismului, când pasărea rea, devoratoare de hoituri capătă un concurent în nobila răpitoare, o ființă solară, simbol al lui Hristos. Heraldica, ce e drept, a impus folosirea preponderentă a termenului aquila pentru ipostaza pozitivă a păsării. O distincție la fel de clară, deși discretă, face și Cantemir în alegoria sa. Vulturul se hrănește cu stârvuri, la fel și Corbul, se înțelege din ceea ce
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
supremă în ierarhia păsărilor este ocupată de vultur, considerat împăratul păsărilor, așa cum leul este cel al animalelor, un loc aparte nu doar în imaginarul antic și medieval (de la Artemidoros la Isidor din Sevilla), în simbolistica europeană și, de aici, în heraldică ori emblematică îl ocupă șoimul. Câtă vreme prestigiul vulturului este mai mult unul de reprezentare, datorat mărimii și forței sale, faima șoimului se datorează unor trăsături de "caracter" care trebuie să-l fi atras și pe Dimitrie Cantemir atunci când a
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încărcătură simbolică religioasă, întrucât își culegea sursele pentru alegoria sa animalieră din cărțile populare care circulau în spațiul românesc. Tocmai cu o astfel de ipoteză are a se "certa" întregul studiu de față. 36 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, în special Anexa (Abum heraldic), unde sunt reproduse zeci de steme, sigilii având ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, pp. 158-163. 37 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nr. 6/1969, p. 488. 5 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, p. 79. 6 Biblia Anania, p. 1544. Versetul mai pare în formă identică și în Matei, 24, 28. 7 Vezi pentru un comentariu corect Dragos Cojocaru, capitolul Despre supremația heraldică a acvilei, în vol. Natura în Divina comedie. Studiu istoric și comparativ, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2005, p. 177: "Mai mult, spre deosebire de simbolul monarhic concurent (leul), acvila dantescă (aquila, ce nu are a se confunda cu vulturul vulturius
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
încărcătură simbolică religioasă, întrucât își culegea sursele pentru alegoria sa animalieră din cărțile populare care circulau în spațiul românesc. Tocmai cu o astfel de ipoteză are a se "certa" întregul studiu de față. 104 Vezi Dan Cernovodeanu, Știința și arta heraldică în România, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1977, în special Anexa (Abum heraldic), unde sunt reproduse zeci de steme, sigilii având ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca mobilă animale, păsări, autohtone sau exotice; Ștefan S. Gorovei, Animalele ȚărilorModovei. Variațiuni istorice, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 124-135; în același loc: Tudor Radu-Tiron, Bestiarul heraldic muntean, p. 111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, p. 158-163. 105 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
nr. 6/ 1969, p. 488. 455 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, p. 79. 456 Biblia Anania, p. 1544. Versetul mai pare în formă identică și în Matei, 24, 28. 457 Vezi pentru un comentariu corect Dragos Cojocaru, capitolul Despre supremația heraldică a acvilei, în vol. Natura în Divina comedie. Studiu istoric și comparativ, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2005, p. 177: "Mai mult, spre deosebire de simbolul monarhic concurent (leul), acvila dantescă (aquila, ce nu are a se confunda cu vulturul vulturius
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
usebnică milă, daturam dumisale și l-am miluit de la noi într-a noastră țară”. La 6 octombrie 1928, ]n Monitorul Oficial nr.222 se publica decretul regal prin care se aproba stema județului Vaslui, așa cum fusese ea fixată de comisia heraldică: „Scut roșu cu un stup de albine, însoțit sus și pe laturi de câte o albină de aur. Reprezenta bogatul stupărit din acest județ. Este vechea stemă heraldică". La Vaslui în 1900 funcționa un tribunal care cădea în jurisdicția Curții
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care se aproba stema județului Vaslui, așa cum fusese ea fixată de comisia heraldică: „Scut roșu cu un stup de albine, însoțit sus și pe laturi de câte o albină de aur. Reprezenta bogatul stupărit din acest județ. Este vechea stemă heraldică". La Vaslui în 1900 funcționa un tribunal care cădea în jurisdicția Curții de Apel Iași. Erau 3 judecătorii: la Vaslui (ocolul Vaslui), Negrești (ocolul Stemnicul) și Codăiești (ocolul Crasna). Funcționau 2 case de arest - una la Vaslui și alta în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de Matematică și Fizică, unde profesorii erau foarte buni. La Universitatea din Iași am avut norocul unei întâlniri fenomenale cu trei prezențe academice diferite, istorici cu standarde foarte apropiate de excelență academică, de la care am putut deprinde și cercetarea, și heraldica, și seriozitatea în abordarea istoriei: Zub, Caproșu și Gorovei. Despre clișee, UE și „teme nefăcute” Brândușa Armanca: Există un clișeu, că „România trebuie să-și facă temele pentru a intra în Uniunea Europeană”. Credeți că a ne face temele (problemele legate
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
Condițiile de reproducere a stemei României pe actele și pe imprimatele emise de autoritățile publice, pe moneda națională și pe alte semne monetare emise de România se aprobă de Guvern, la propunerea autorității publice respective, avizată de Comisia Națională de Heraldica și Genealogie. Articolul 12 Sigiliul simbolizează autoritatea publică exercitată de instituția care îl folosește și garantează autenticitatea actelor emise de aceasta. Articolul 13 Sigiliul autorităților publice are modelul prevăzut în anexa la prezența hotărâre. Articolul 14 Sigiliul autorității publice se
HOTĂRÎREA nr. 687 din 3 decembrie 1993 privind folosirea şi expunerea stemei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109689_a_111018]
-
însușesc de către consiliile județene sau locale, după caz, prin hotărîre și se transmit comisiilor județene, în vederea analizării conținutului acestora. Articolul 3 Prin ordin al prefectului se va constitui în fiecare județ o comisie compusă din 5-9 membri, specialiști în istorie, heraldica, sociologie, economie, geografie, folclor și alte domenii, si un secretariat tehnic. Comisia va fi completată cu reprezentantul unității administrativ-teritoriale a cărei propunere de stema se analizează. Articolul 4 Comisia județeană analizează fiecare propunere de stema, urmărind să se asigure concordanță
HOTĂRÎREA nr. 64 din 15 februarie 1993 privind metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109264_a_110593]
-
că nu sînt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 1, restituie propunerea de stema autorității publice respective, în vederea reanalizării. Articolul 5 Propunerile de stema, analizate de comisiile județene, se înaintează, sub semnătură prefectului și a președintelui consiliului județean, Comisiei Naționale de Heraldica și Genealogie, pentru avizare. Articolul 6 Propunerile de steme, împreună cu documentația prevăzută la art. 4 și 5 și cu avizul Comisiei Naționale de Heraldica și Genealogie, se vor înainta, de către prefect, Departamentului pentru Administrație Publică Locală, în vederea supunerii acestora aprobării
HOTĂRÎREA nr. 64 din 15 februarie 1993 privind metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109264_a_110593]
-
de comisiile județene, se înaintează, sub semnătură prefectului și a președintelui consiliului județean, Comisiei Naționale de Heraldica și Genealogie, pentru avizare. Articolul 6 Propunerile de steme, împreună cu documentația prevăzută la art. 4 și 5 și cu avizul Comisiei Naționale de Heraldica și Genealogie, se vor înainta, de către prefect, Departamentului pentru Administrație Publică Locală, în vederea supunerii acestora aprobării Guvernului. Articolul 7 Stemele aprobate pot fi reproduse pe firmele și sigiliile autorităților administrației publice locale, pe imprimatele acestora, pe indicatoarele care marchează intrarea
HOTĂRÎREA nr. 64 din 15 februarie 1993 privind metodologia de elaborare, reproducere şi folosire a stemelor judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109264_a_110593]
-
vine cineva/ și-mi spune:/ Eu sînt apărătorul,/ tău;/ privește-mă și-nchipuie-ți lumea/ numai prin mine!"// Îl privesc:/ o vînă de bou/ mîngîindu-ne obrajii!" (Vîna de bou). Fiind ea însăși o lume în sine, vizionară, antiutopia își are heraldica proprie: "Deasupra - cetină verde,/ În dreapta - ochiul de rouă,/ La stînga - umbra în două/ Tăiată - parcă te-aș pierde.// Deasupra - pasăre albă,/ În față - roșu nisip,/ în urmă - tainică salbă;/ Port lacrimi de gheață pe chip" (Semne). Incluzînd note de imprecație
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
o balanța, tot de aur. Scutul este timbrat de o coroană murala de argint, cu cinci turnuri crenelate. Semnificația elementelor însumate: Jetul de gaze reprezintă una din bogățiile caracteristice ale zonei, gazul natural. Leul și balanța fac trimitere la tradiția heraldica, la simbolul fostului județ Tarnava-Mica, cu reședința la Târnăveni (Diciosanmatin). Balanța este și un element reprezentativ, arătând modul în care consiliul municipal dorește să administreze problemele urbei, cu multă cumpănire și judecare dreapta. Coroană murala cu cinci turnuri crenelate arată
HOTĂRÂRE nr. 992 din 22 august 2003 privind aprobarea stemei municipiului Tarnaveni, judeţul Mures. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152021_a_153350]