4,228 matches
-
cu cifra 150 comunică un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldică, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare de semne pe lângă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafica a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafica a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite de inițiatorii creatori, nu credem că diminuiază cu nimic valoarea acesteia, ci din contra o sporesc. Ne putem referi, spre exemplu, la cele trei stele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
negre stilizate, pe fond alb. Tradiționalul scut a fost proiectat, desigur, pentru o dispunere verticală și arată, prin urmare, simetric în jurul axei verticale. Pentru a adapta această formă la poziția orizontală, pictorul a eliminat dominarea axei gravitaționale, împreună cu simetria imagisticii heraldice. În locul lor a proiectat un desen abstract de flăcări negre înconjurate de coroane de aur, distribuindu-le pe suprafața unei stele neregulate cu șase colțuri. Simetria centrală a luat locul simetriei axiale și, dintr-un alt motiv, suprafața de sus
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
apelor. III. Verticala Nicolae Tonitza Un element fundamental care intră în structurile artelor vizuale este verticala. Privind natura suntem impresionați de verticalitatea plopilor, atât de dragi lui Eminescu și lui Nichita Stănescu, dar pe care îi întâlnim singular, ca semn heraldic, la Geo Bogza. În aceeași familie de forme se înscriu și chiparoșii, care, prin silueta lor verticală, aspiră spre înălțimi. Trestiile constituie cel mai convingător exemplu de verticalitate, atât prin puritatea formei, cât și prin fragilitatea ei, fiind știut că
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
studiul temeinic al înaintașilor, dar și pe o deschidere către modalitățile contemporane de expresie plastică. Sinteza acestor elemente, filtrate prin personalitatea fiecărui artist, ajută la nașterea unei forme originale de expresie grafică. Stilul este pecetea personalității creatorilor de excepție, semnul heraldic de neconfundat care-i singularizează în arta contemporană. „Stilul e omul“, adică artistul cu toate calitățile și defectele sale, cu entuziasmul și tristețea, cu deciziile și îndoielile pe care le pune în fiecare lucrare. Originalitatea desenului, deci a duetului, unicitatea
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
10rv), care a câștigat concursul organizat de Societatea Numismatica Română și premiul oferit de M. C. Suțu, președintele acesteia. Legat de cele afirmate mai sus ne vom referi și la medalia Societății viticole din Iași (fig. 11av și 11rv). Reprezentările heraldice din stema regatului arată că expoziția a fost organizată în timpul domniei lui Carol I, mai precis între anul proclamării regatului, 1881 și moartea regelui Carol I, 1914. Cum însă medaliile unor expoziții similare organizate până în 1905 au gravat pe ele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ORIGINEA CATOLICILOR DIN MOLDOVA. De o parte și de alta a imaginii cu puțin bust sunt anii existenței sale lumești 1897 / 1979. Pe reversul (fig. 28rv) medaliei sunt redate trei medalioane, adevărate medalii unifață, sugestive și înțelept concepute, cu reprezentări heraldice ale inițiatorilor acesteia. Medalionul simbol al Asociației Romano-Catolicilor „Dumitru Martinaș” Bacău este o reprezentare înscrisă în cerc alcătuită din cruce sprijinită pe îmbinarea a două bogate ramuri de lauri dispuse simetric, purtând pe brațe medalion cu cap de bour, înconjurată
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
frunze de vie, la Vest, cap de cal cu căpăstru, la Est, litera V cu șarpe încolăcit în cupă). Următoarea medalie, din anul 2002, este realizată la împlinirea a 90 de ani de învățământ agronomic universitar la Iași. Noile reprezentări heraldice, de data aceasta numai din categoria efigiilor și edificiilor, comunica un alt mesaj în legătură cu începutul învățământului agronomic universitar ieșean. Acesta nu mai este legat de cursurile de agricultură susținute de Ion Ionescu de la Brad la Academia Mihăileană, ci de personalitatea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
I. Cuza” din Iași au suferit schimbări radicale. Astfel, inițatorii și creatorii medaliei de protocol, din anul 2002 și cei ai medaliei jubiliare din anul 2010, au valorificat nouă stema{\cîte 62} a Universității (fig. 61 av), constituită din simbolul heraldic al scutului și elemente ale acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Astfel, inițatorii și creatorii medaliei de protocol, din anul 2002 și cei ai medaliei jubiliare din anul 2010, au valorificat nouă stema{\cîte 62} a Universității (fig. 61 av), constituită din simbolul heraldic al scutului și elemente ale acestuia (figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
deoarece azurul (albastrul) și argintiul se regaseau pe scutul familiei Cuza. Astfel, stema însumează suita aspectelor istorice și axiologice ce individualizează Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”»{\cîte 63}. Vom preciza că și după aceste explicații rămân încă neclarități în legătură cu unele reprezentări heraldice de pe stema Universității, cu felul în care aceasta este realizată pe medalia aniversativa din 2010 (fig. 56av), cât și în legătură cu imaginea edificiului (fig 56rv). Este știut și unanim acceptat, cel puțin în lumea colecționarilor, ca o medalie pare cu atat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cifră 150 comunica un mesaj clar și pentru neinițiații în heraldica, scutul în sine, încărcat excesiv pe medalie prin adăugare de semne pe langă reprezentările inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafică a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
inițiale de către sculptorul-gravor, nu mai este posibil de înțeles. Altfel spus, una este înțelegerea elementelor heraldice în sensul celor scrise în textul explicativ și alta acceptarea modului de transpunere grafică a stemei de către gravor. Faptul că unele elemente simbol (figuri heraldice) de pe stema Universității ar putea fi receptate ca având și alte semnificații decât cele atribuite de inițiatorii creatori, nu credem că diminuiază cu nimic valoarea acesteia, ci din contră o sporesc. Ne putem referi, spre exemplu, la cele trei stele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pag. 5-6 (în continuare Catalogul în BSNR); Buzdugan George și Niculiță Gheorghe, Medalii și plachete românești. Memoria metalului, Ed. Științifică, 1971, pag. 34-35 (în continuare, Buzdugan-Niculiță);} {\footnote 4. Maria Dogaru, Aspirația poporului român spre unitate și independentă, oglindita în simbol heraldic, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1981, pag. 33-34;} {\footnote 5. Ibidem;} {\footnote 6. Catalogul în BSNR, pag .6-9; Buzdugan-Niculiță, pag. 38-39; Maier A.Halevy și Corneliu Secăsanu, Medaliile lui Constantin Brâncoveanu și gravorul lor, în Studii și cercetări de numismatica, vol
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Weinberg, Momente și figuri din trecutul muzicii românești, Ed. Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București 1967, pag. 90;} {\footnote 81. Marin Mihalache, Cuza Vodă, Ed. Tineretului, 1967;} {\footnote 82. Maria Dogaru, Aspirația poporului român spre unitate și independentă oglindita în simbol heraldic, Ed. Științifică și Enciclopedica, 1981, pag. 97 și 116;} {\footnote 83. Catalogul în B.S.N.R., pag. 31;} {\footnote 84. Andone Cumpătescu, Inedit: Al. I. Cuza la Nicolina, Magazin Istoric, nr. 10, 1983, pag. 63;} {\footnote 85. Cristian M. Vlădescu, Uniformele armatei
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cât și pe cel de semnificare. Pe schema procesului semiotic, simbolul se comportă precum o construcție convențională, compusă dintr-un simbolizant − o bază materială complexă, de genul unei micro-narațiuni (spre exemplu, vânătoarea), al unui "complex" verbo-iconic corelativ (numele și însemnele heraldice), al unei imagini enigmatice (un prinț străin sau un animal fantastic) − și un simbolizat (respectiv sacrificiul animalier într-un nou teritoriu). Se obține astfel o suprastructură, plurală, ce combină mai multe componente încadrate la rândul lor simbolic (precum mitul întemeierii
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
o dimensiune comună a romanelor populare și a cronicilor este dată de simbolistica tronului, cu care sunt corelate spectacolul politic al înscăunării și complicatul său scenariu, în care intră: încoronarea, miruirea, confirmarea ierarhilor, simbolurile autorității domnești, costumul regal și emblemele heraldice (Pippidi 39-74), precum și "codul vasalității". Indiferent de marca stilistică a narațiunii, ritualul sacralizant îl introduce pe domn într-un sistem religios specific timpului, în cadrul căruia transmiterea prerogativelor puterii se face de la instanța superioară (divină) la cea subordonată (vasalică) prin ceremonialul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
plachete și însemne ale statului român, sigiliilor metalice, prelucrarea aurului, argintului și aliajelor sale pentru întreaga industrie, pentru bijuterii cu metalele prețioase puse la dispoziție de către stat, sau de populație, a stampilelor din cauciuc cu stema țării și a însemnelor heraldice specifice. Articolul 2 Regia autonomă "Monetăria statului" este persoană juridică și funcționează pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, activitatea acesteia se desfășoară în baza prezentului regulament, precum și a altor prevederi legale. Articolul 3 Sediul Regiei "Monetăria statului" este
HOTĂRÎRE nr. 231 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea regiei autonome "Monetaria statului" şi "Imprimeria Băncii Naţionale a României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107751_a_109080]
-
traficul internațional; 4.13.2. fabricarea de mașini de numerotat, înregistrat, compostat, cu plăci gravate manual și mecanic; 4.13.3. fabricarea de distincții (medalii și plachete) pentru activitățile sportive, aniversări și comemorări; 4.13.4. fabricarea de insigne, însemne heraldice, materiale numismatice, brelocuri pentru unitățile economice și pentru formațiunile politice; 4.13.5. efectuarea de expertize tehnice privind calitatea metalelor prețioase în laboratoarele Regiei autonome "Monetăria statului"; 4.13.6. efectuarea de expertize a falsurilor monetare, cooperarea cu organele de
HOTĂRÎRE nr. 231 din 29 martie 1991 privind înfiinţarea regiei autonome "Monetaria statului" şi "Imprimeria Băncii Naţionale a României". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107751_a_109080]
-
afacerilor externe, pe actele internaționale încheiate de România. Articolul 9 Modelul original al sigiliului statului este prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Capitolul 3 Dispoziții finale Articolul 10 Autoritățile publice își pot elabora însemne heraldice și sigilii proprii, în condițiile legii. Stemele județelor, municipiilor, orașelor și comunelor se aproba de Guvern, la propunerea consiliilor județene sau, după caz, a consiliilor locale, cu avizul Comisiei Naționale de Heraldică și Genealogie. Articolul 11 Pe data intrării în
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108433_a_109762]
-
grame; - marginea monedei: netedă; b) moneda din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei: ... - formă: rotundă; - compoziție: aur 999/1.000; - diametru: 35 mm; - greutate: 31,103 grame; - marginea monedei: netedă. Aversul monedelor din aur cuprinde elemente grafice și heraldice comune, amplasate pe axul vertical al monedei. Ambele monede prezintă în partea superioară o compoziție heraldica simbolizând Revoluția română din anul 1848. Pe moneda din aur cu valoarea nominală de 500 lei este gravata compoziția heraldica folosită de revoluționarii pașoptiști
CIRCULARA nr. 12 din 28 iulie 1998 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate Revoluţiei române din anul 1848. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121412_a_122741]
-
500 lei este gravata compoziția heraldica folosită de revoluționarii pașoptiști că emblemă pe unele documente și efecte, inclusiv pe cocardele de revoluționar din Țară Românească. Pe moneda din aur cu valoarea nominală de 1.000 lei compoziția gravata conține figuri heraldice simbolice ale Revoluției române din anul 1848 (cască frigiana și steaguri tricolore încrucișate). Stema României și anul emisiunii "1998" sunt amplasate una sub altă, în partea inferioară a aversului monedelor, dedesubtul compoziției heraldice. Inscripția "ROMÂNIA" este amplasată în partea superioară
CIRCULARA nr. 12 din 28 iulie 1998 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate Revoluţiei române din anul 1848. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121412_a_122741]
-
1.000 lei compoziția gravata conține figuri heraldice simbolice ale Revoluției române din anul 1848 (cască frigiana și steaguri tricolore încrucișate). Stema României și anul emisiunii "1998" sunt amplasate una sub altă, în partea inferioară a aversului monedelor, dedesubtul compoziției heraldice. Inscripția "ROMÂNIA" este amplasată în partea superioară, urmând circumferință monedei. Valoarea nominală, gravata central pe orizontală, flanchează elementele grafice și heraldice menționate (valoarea "500" sau "1.000" în stânga și denumirea "LEI" în dreapta). Reversul monedelor din aur conține: a) pe moneda
CIRCULARA nr. 12 din 28 iulie 1998 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate Revoluţiei române din anul 1848. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121412_a_122741]
-
Stema României și anul emisiunii "1998" sunt amplasate una sub altă, în partea inferioară a aversului monedelor, dedesubtul compoziției heraldice. Inscripția "ROMÂNIA" este amplasată în partea superioară, urmând circumferință monedei. Valoarea nominală, gravata central pe orizontală, flanchează elementele grafice și heraldice menționate (valoarea "500" sau "1.000" în stânga și denumirea "LEI" în dreapta). Reversul monedelor din aur conține: a) pe moneda din aur cu valoarea nominală de 500 lei este reprezentată efigia unei tinere femei care simbolizează "ROMÂNIA REVOLUȚIONARĂ". ... Legendă "LIBERTATE-EGALITATE-FRATIETATE", care
CIRCULARA nr. 12 din 28 iulie 1998 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a monedelor din aur cu valori nominale de 500 lei şi 1.000 lei, dedicate Revoluţiei române din anul 1848. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121412_a_122741]
-
organizațiilor internaționale interguvernamentale din care fac parte una sau mai multe țări ale Uniunii; ... m) mărcile care conțin semne cu înaltă valoare simbolică, în special un simbol religios; ... n) mărcile care conțin, fără autorizația organelor competente, ecusoane, embleme, blazoane, semne heraldice, altele decât cele avute în vedere de art. 6 ter din Convenția de la Paris. ... (2) Dispozițiile alin. (1) lit. b)-d) nu se aplică în cazul în care, înainte de data de depozit a cererii de înregistrare, marca a dobândit caracter
LEGE nr. 84 din 15 aprilie 1998 (*actualizată*)(**republicată**) privind mărcile şi indicaţiile geografice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120608_a_121937]