2,559 matches
-
1956, a fost oprit de cenzura momentului, fiind republicat abia în 1962. Vorbind despre o surpriză neașteptată în privința exegezei sebastianice, trebuie să adaug că atît pînă în 1989, cît și după această dată, ea se caracterizează printr-o adevărată apatie hermeneutică. Practic, toate monografiile dedicate scriitorului se opresc la o prezentare descriptivă, de suprafață, trecînd cu indiferență, seduse de transparența scriiturii sebastianice, peste nenumărate intenționalități și intertextualități secrete ale operei. Acest fapt se vede foarte bine și în cele două dosare
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
care au vreme să se oprească la asemenea detalii și care strîng date pe care cronicarul literar nu are timp să le adune și să le pună în valoare. Or, pe mine, în cazul lui Sebastian, mă surprinde tocmai apatia hermeneutică a monografilor săi, care adeseori alunecă pe transparența operei sale fără a le trece prin minte să privească, din cînd în cînd, și în adîncul ei. Sebastian e într-adevăr un „artist amabil“, care, din instinct muzical, „se ferește să
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
mort în război“ - a căpătat, între timp, în jurnal, și un nume de familie: Grodeck. De ce și de unde apare tocmai acest nume familial îndestul de insolit? Înainte de a răspunde, să observ încă o dată că aici se vede foarte bine apatia hermeneutică a monografilor lui Sebastian. Căci, spre deosebire de cronicarii literari, monografii săi - oricît de satisfăcuți și de înduioșați ar fi fost de consacrata imagine edulcorată, în care a fost fixat Sebastian - aveau și răgazul, și obligația de a se apleca mai îndeaproape
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
celei dintâi, am stăruit în Istoria critică. E firesc, când scriem despre o operă, nu doar s-o citim, așa zicând, cu ochii noștri, dar și cu ochii acelora care ne-au precedat. În paranteză fie zis, critica e o hermeneutică laică, așadar înrudită cu interpretarea Bibliei. Citesc Iisus din Nazaret, al doilea volum al cărții Papei Benedict XVI. Sunt nenumărate citate pe fiecare pagină, din teologi de ieri și de azi, aparținând tuturor cultelor. Răsfoiți, în schimb, studiile de citică
A citi, a cita, a scrie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5591_a_6916]
-
mai sus, al dezinvolturii fără cusur. De aceea, îmbrățișez cu totul punctul de vedere al lui Marius Chivu. În articolul său din numărul de săptămâna trecută al „Dilemei vechi”, criticul scria, în clar: „cea mai livrescă, mai amuzantă și, în ciuda hermeneuticii serioase din prefața lui Horia-Roman Patapievici, cea mai gratuită (prin lipsa oricărei metafizici) scriere literară a unui autor român contemporan.” Pe scurt, subiectul novellei stă pe un set de coincidențe în nici un fel explicabile. Borges și Pessoa se întâlnesc printr-
Pagini bizare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5055_a_6380]
-
care au vreme să se oprească la asemenea detalii și care strîng date pe care cronicarul literar nu are timp să le adune și să le pună în valoare. Or, pe mine, în cazul lui Sebastian, mă surprinde tocmai apatia hermeneutică a monografilor săi, care adeseori alunecă pe transparența operei sale fără a le trece prin minte să privească, din cînd în când, și în adâncul ei.” (p. 288) „Descriptivismul” și „placiditatea” sunt execrate și aici, și mai jos. Două eufemisme
Alte dileme ale identității by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5648_a_6973]
-
autobiografice) coerența de viziune și de stil, perseverența în împlinirea proiectelor critice, relevanța și naturalețea ca mărci specifice ale unui stil personal, în care rigoarea și ceremonialul se armonizează. Ceremonialul sadovenian, Clasici și contemporani, Brațul de la Lepanto, Lectica lui Cicero, Hermeneutica lui Adrian Marino, Îngeri provizorii. Eseuri critice - sunt cărți ce dovedesc deschidere spre valorile majore ale literaturii române, comprehensiune față de diverse stiluri și forme literare, dar și capacitatea de a surprinde esențialul din multitudinea de aspecte mai mult sau mai
Obsesia identității by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3288_a_4613]
-
Ibidem. 27 Ibidem, p. 77. 28 Ibidem, p. 82. 29 Ibidem, p. 83. 30 Guillaume Apollinaire, Alcools. Poèmes (1898 - 1913), Paris, Gallimard, 1920, pp. 148 - 149. 31 Ibidem, p. 149. 32 Florin Iaru, op. cit., p. 12 33 Cf. George Ardeleanu, „Hermeneuticile” doamnei Lia Olguța Vasilescu, în „Observator cultural”, nr. 360/ februarie 2007. 34 Florin Iaru, Înnebunesc și-mi pare rău, București, Cartea Românească, 1990, p. 67. 35 Cum ar fi, de pildă, chiar cuvântul „mag”, o abreviere colocvială, în epocă, a
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
atacuri la persoană, cu un scris de factură gazetărească, care te desfată pe moment, pentru a-l uita foarte repede. Alte apariții recente Grete Tartler, Islam, repere culturale. Proba Orientului, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, 294 pag. Bernard Lategan, Teologie, hermeneutică și transformare socială. Cazul Africii de Sud, introducere de Dirk J. Smit, traducere din engleză Cornelia Dumitru, Editura Curtea Veche, București, 2012, 346 pag
Cetatea comică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3694_a_5019]
-
o vedetă, ceea ce evident i-ar fi repugnat. Dar, ca la români, miracolul nu durează mult. Acalmia s-a lăsat și a acoperit cu o pătură grea de lână numele unui autor care amenința să arunce în aer toate schemele hermeneuticii literare obiș- nuite. Tot așa, în 1981, când apărea volumul lui Horia Lovinescu închinat lui Rimbaud, despre acea carte senza- țională nu s-a suflat o vorbă. Interpretarea esoterică nu convenea și nu convine criticilor cu pretenții, aceasta să fi
Misterul lui Vasile Lovinescu by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/3714_a_5039]
-
Stanca. Ochiul vigilent al naratorului știe să seducă prin punctarea neaderențelor la spațiul vital al prezentului. Se întâmplă așa pentru că istoria și lecțiile ei par simple colecții de curiozități. Nimic nu anunță, de fapt, adevăratul neant. Lui Dan Stanca această hermeneutică îi reușește de minune: liturgicul care duce spre neant transformă decorul contemporan într-o scenă parodică, unde nu se poate reface nicidecum un adevăr. Doar se justifică o nouă apocalipsă. Cunoscută. Un roman viu și o lecție ingenioasă despre recitire
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
trebui să reconstitui sau să ghicesc (în metaforele care ascund și deopotrivă relevă sensul) unitatea fiecărei secvențe în parte. Și miezul ei. Nu voi desfășura aici o astfel de analiză, chiar dacă poezia lui Liviu Georgescu cere, în ansamblul ei, o hermeneutică. Dar este vizibil faptul că cele unsprezece secvențe ale volumului fac parte dintr-un scenariu al salvării sau, cu un cuvînt poate mai potrivit acum, al mîntuirii. Un scenariu în care recunoști prezența Mîntuitorului, oarece evenimente din istoria concretă a
Proiectul unificator by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3500_a_4825]
-
să propună un enunț clar, și abia acestuia să-i încredințeze, la o adică, zone secundare de abiguitate. Ceea ce face că Benoît- Joseph Courvoisier traduce cât mai suplu posibil, dar introduce, de obicei, și o interpretare, adică realizează o traducere hermeneutică de rară finețe. Iată fragmentul respectiv: Dépose-le à ton chevet bien pieusement./ Il est votre tout premier mandement/Serfs qui avez versé dans ma carcasse pleine/Ces os que vous portiez sous les sayons de laine. În varianta franceză apare
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
filozofie greacă și medievală au orientat atâtea generații, se bucură că există în continuare interes pentru Bonaventura. Dacă traducerea să purta amprenta lecturilor de limba franceză și de teologie ortodoxă, curgând într- o limbă română „pe înțelesul tuturor”, mai degrabă hermeneutica (vădind înțelesuri invizibile prin includerea unor citate biblice), noua traducere (Hariga) e marcată de cercetarea anglosaxonă, de lecturi în germană, fiind mai exactă, reproducând științific originalul, cu note acolo unde traducerea în sine nu e suficientă. Voi da un exemplu
Cum traducem textele medievale? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3796_a_5121]
-
atunci când literarul amenința să-și piardă conturul (și Pânzaru să devină un apologet al relativismului și al capitulării în fața studiilor culturale), autorul demonstrează cu succes că modalitățile de abordare strict literare sunt specifice oricărei poziționări în societate. Și că de la hermeneutica textului se poate trece la hermeneutica vieții cotidiene: „A introduce în definiția interpretării conceptul de situație, cu toate consecințele, constituie o îndepărtare majoră față de tradiția care restrânge interpretarea la o activitate având ca obiect textele. Justificarea acestei schimbări o constituie
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
conturul (și Pânzaru să devină un apologet al relativismului și al capitulării în fața studiilor culturale), autorul demonstrează cu succes că modalitățile de abordare strict literare sunt specifice oricărei poziționări în societate. Și că de la hermeneutica textului se poate trece la hermeneutica vieții cotidiene: „A introduce în definiția interpretării conceptul de situație, cu toate consecințele, constituie o îndepărtare majoră față de tradiția care restrânge interpretarea la o activitate având ca obiect textele. Justificarea acestei schimbări o constituie evoluția dezbaterilor asupra sensului și interpretării
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
în Le comique et le tragique 2. Dintr-o negație să scoatem, dialectic, o construcție, o utopie a spiritului. Vă rog să credeți în sprijinul și prețuirea pe care o am pentru dșumneaț vșoastrăț. M[ircea] E[liade] a primit Hermeneutica*, pretinde că n-a citit ceva mai „stimulating”. Crede că va intra în Cultural Hermeneutics, dar Rasmusen nu este încă la Chicago. M[ircea] E[liade] a revenit în Europa - Bruxelles - Academia Belgiană - și se reîntoarce la Chicago spre 15
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
Vă rog să mă iertați că nu v-am răspuns mai repede, conform obiceiului meu. Scriu o nouă carte, apoi nu găseam tonul potrivit răspunsului. Entuziasmul d[umnea]v[oastră] mă dezarmează, dar - vai! - el nu este și al meu: hermeneutica, eu, ceilalți suntem, cum să vă spun?, abia tolerați, marginali, nu reprezentăm practic mai nimic în cultură. Câți știu ce este hermeneutica, utilitatea, istoria, filosofia ei? Domnul Eliade, întredeschise o clipă, s-a închis. Asta nu înseamnă că renunț la
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
tonul potrivit răspunsului. Entuziasmul d[umnea]v[oastră] mă dezarmează, dar - vai! - el nu este și al meu: hermeneutica, eu, ceilalți suntem, cum să vă spun?, abia tolerați, marginali, nu reprezentăm practic mai nimic în cultură. Câți știu ce este hermeneutica, utilitatea, istoria, filosofia ei? Domnul Eliade, întredeschise o clipă, s-a închis. Asta nu înseamnă că renunț la cărțile și studiile mele. Deloc. Dar lucid, foarte lucid știu exact despre ce este vorba. Atât. Am trimis acest extras la câțiva
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
un marginal. Acum scriu un Jurnal european (Portugalia, Anglia, Danemarca etc.), care are rolul său esențial de a continua un plan, o activitate, o orientare. Am luat notă de noile achiziții, pe Belti, îl voi citi, când voi redacta o Hermeneutică, concentrată pentru Dicționar II. Dar cine mai editează azi acest tom? Iată de ce totul stopează editorial. Traversăm o perioadă cu alte preocupări, iubite d[omnu]le Stanciu, să vă culcați și să vă sculați repetând aceasta ca o litanie. Altfel
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
franceză la Ed[itura] Academiei. Nu am datele precise, autor, titlu, an, editură, pagini la textul dat anterior. Are aspect de eseu. Dinu Noica îmi scrie că pleacă în Anglia, peste câteva zile, dar că la înapoiere va scrie despre Hermeneutica lui M[ircea] E[liade]. Iertați-mi stilul eliptic, dar sunt foarte aglomerat. La mulți ani și salutări amicale, Adrian Marino [Lucian Stanciu, Strada Emil Gârleanu, nr. 21, București, IV, cod 72242] Note Originalele acestor scrisori, inedite, se află în
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
Universitară „Lucian Blaga”). 2. Este tematica unuia dintre numerele revistei Cahiers roumains d’études littéraires. 3. Zoe Dumitrescu-Bușulenga (1920-2006), în calitate de director al Institutului de Istorie și Teorie Literară, conducea și revista acestei instituții, înființată de G. Călinescu. 4. Adrian Marino - Hermeneutica lui Mircea Eliade în Revista de istorie și teorie literară, 26, nr. 2, aprilie-iunie 1977, p. 223-250 (I), nr. 3, iulie-septembrie 1977, p. 371-379 (II) și 28, nr. 3, iulie-septembrie 1979, p. 423-436 (III). 5. Mircea Handoca - Mircea Eliade. Bibliografie
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
pentru o cale proprie, atât în raport cu „programul” echinoxist inițial (ghilimelele semnalează tocmai relativismul acestui program și diversitatea formulelor poetice din cadrul grupului), cât și în raport cu cel al generației optzeci. Un poet al ființei și al sacrului, ca să parafrazez titlul remarcabilei sale hermeneutici, și mai ales al raportului tensionat dintre ele. Totodată, o inițiativă editorială - patronată de Editura Eikon și de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca - de mare interes pentru toți cei preocupați de literatura contemporană.
Sensurile echinoxismului by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3118_a_4443]
-
fost încredințate de doamna Viorica Nișcov, admirabila germanistă, traducătoare și folcloristă, spre a le valorifica, în... călinescolog. Îi mulțumesc și aici pentru încredere, deși sunt sigur că - dotată, așa cum este, cu acută pătrundere psihologică și cu o la fel de certă aplicație hermeneutică - le-ar fi putut, însăși, comenta. 1 13. XI. 1924 A te, cara Zizi, nel giorno indimenticabile di una dolorosa partenza. Florio (Cartă de vizită având pe recto următorul conținut: Prof. Giorgio Calinescu socio dell’Accademia di Romania 36 Roma
O idilă giocosa by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/3012_a_4337]
-
cunoștințele esoterice etalate de autorul Proust, cum ar fi cele de alchimie, de magia cuvintelor sau de simbolismul catedralelor, ilustrează că omul Proust era preocupat de ocultism. Preocuparea ar putea justifica sentimentul religios difuz, cu poziționarea omului Proust între o hermeneutică atee și o estetică a credinței, interesat fiind mai mult de simbolul care a edificat credința, decât de credința care a edificat simbolul. De exemplu, este notorie preocuparea romancierului pentru estetica și simbolismul catedralelor, în care Emanuel Bibescu era nu
În lojă cu Marcel Proust by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3251_a_4576]