949 matches
-
code]. COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate cultural; dar așa-numitul cod referențial sau cultural este, evident, cel mai cultural dintre ele. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. cod gnomic [gnomic code]. Vezi COD REFERENȚIAL. ¶Barthes 1974 [1987]. cod hermeneutic [hermeneutic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a acesteia poate fi structurată ca un drum ce duce de la o întrebare sau enigmă la un răspuns (posibil) sau soluție. Un pasaj poate prezenta semnificație, în raport cu un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
COD REFERENȚIAL. Toate codurile sau modelele deja-cunoscutului sînt determinate cultural; dar așa-numitul cod referențial sau cultural este, evident, cel mai cultural dintre ele. ¶Barthes 1974 [1987], 1981a. cod gnomic [gnomic code]. Vezi COD REFERENȚIAL. ¶Barthes 1974 [1987]. cod hermeneutic [hermeneutic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a acesteia poate fi structurată ca un drum ce duce de la o întrebare sau enigmă la un răspuns (posibil) sau soluție. Un pasaj poate prezenta semnificație, în raport cu un cod
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a acesteia poate fi structurată ca un drum ce duce de la o întrebare sau enigmă la un răspuns (posibil) sau soluție. Un pasaj poate prezenta semnificație, în raport cu un cod hermeneutic, dacă sugerează (afirmă) că există o întrebare de pus, ori o enigmă de rezolvat; dacă formulează acea întrebare sau enigmă; dacă anunță sau face aluzie la un răspuns (posibil) ori la o soluție; sau dacă formează acel răspuns (soluție), reprezintă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1975; Prince 1982. Vezi și HERMENEUTEM. cod narativ [narrative code]. Sistemul de norme, reguli și constrîngeri în funcție de care un MESAJ se încarcă de semnificații. Sistemul nu este monolitic: el alătură, combină și ordonează un set de CODURI sau subcoduri (CODUL HERMENEUTIC, CODUL PROAIRETIC, CODUL SIMBOLIC etc.). ¶Barthes 1974 [1987], 1981a; Prince 1977, 1982. cod proairetic [proairetic code]. CODUL sau "vocea" potrivit căreia o narațiune sau o parte a ei se poate structura ca o serie de secvențe ale ACȚIUNII ce pot
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1973; Kintsch, van Dijk 1975; Lakoff 1972; Mandler, Johnson 1977; Pavel 1976, 1985; Prince 1973, 1980, 1982; Rumelhart 1975; Ryan 1979; Schank 1975; Thorndyke 1975; Todorov 1969 [1972]; Wilensky 1978. Vezi și METALIMBAJ. H hermeneutem [hermeneuteme]. O unitate a CODULUI HERMENEUTIC; un element în funcție de care se conturează drumul de la o enigmă la soluția sa. Barthes a izolat următoarele hermeneuteme: tematizarea (care subliniază ceea ce va fi obiectul enigmei); propunerea (care semnalează existența unei enigme); formularea (enigmei); promisiunea sau cererea de răspuns; capcana
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
nu e clar, sau atunci cînd un rezultat anumit este cunoscut, dar nu se știe cum și cînd se va ajunge la el. Suspansul depinde adesea de PREFIGURĂRI și, mai general, de tematizări, suspiciuni și răspunsuri suspendate, structurate în funcție de CODUL HERMENEUTIC. ¶Bal 1985; Barthes 1974 [1987]; Chatman 1978; Rabkin 1973; Sternberg 1978. Vezi și HERMENEUTEM, SURPRIZĂ. T tablou [picture]. O redare non-scenică a conștientizării unei situații realizate de un personaj oarecare. În Ambasadorii, avem un tablou în care Strether îl vede
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
timp. Ele au fost regândite, reașezate în topos-uri filosofice noi, recumpănite în privința sensurilor proprii, chiar reformulate în contexte care se află la o anumită distanță față de orizontul stabilit, pentru ele, de ediția întâi a cărții. Unele dintre aceste reinvestiri hermeneutice se vor recunoaște însă în noua ediție. Mai cu seamă subcapitolele referitoare la filosofia lui Kant au fost reașezate, chiar rescrise, dar nu cu scopul de a schimba unghiul din care a fost interpretată filosofia lui C. Rădulescu-Motru, ci pentru
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conștiinței, a identității de structură dintre persoană și energie, și aplicată problemelor omului. 3. Orizonturi ale tematizării umanului în personalismul energetic Valabilitatea unei filosofii, dincolo de timpul istoric al genezei sale, este condiționată de interpretarea și reinterpretarea sa în variate contexte hermeneutice constituite de istoria culturală, în genere, de istoria filosofiei, în special. De fapt, orice operă filosofică veritabilă constituie, pentru fiecare epocă, o problemă, un "obiect" asupra căruia se cuvine a reveni. Valabilitatea acestui fapt se răsfrânge, desigur, și asupra reconstrucțiilor
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în complementaritatea lor: cel în care îl folosesc logicienii atunci când dau valori unor variabile ce alcătuiesc o formulă, în cazul nostru "formula" fiind o anumită "logică formală" (aspectul formal al filosofiei); și cel în care el apare în mediile filosofiei hermeneutice: interpretarea propune o nouă lume; sau, în cuvintele lui P. Ricoeur: "În măsura în care sensul unui text a devenit autonom în raport cu intenția subiectivă a autorului său, problema esențială nu este de a regăsi, în spatele textului, intenția pierdută, ci de a desfășura, în fața
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantiene și structura conceptului determinismului prin finalitate. Orice text, în măsura în care este socotit "filosofic" și este integrat într-o serie a reconstrucțiilor filosofice, nu poate fi blocat într-un provincialism valoric, ci trebuie ridicat la universalitate. Gadamer, pornind de la ideea "cercului hermeneutic" și a "fuziunii orizonturilor", socotind că sensul unei interpretări nu este ascuns în opera de interpretat, dar nici în mintea interpretului, socotea că sensul se naște în zona de întâlnire dintre orizontul acestei opere și cel al interpretului. Sarcina interpretării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un limbaj contemporan, care să-i asigure cuprinderea și Înțelegerea necesară. Cantonarea Într-un limbaj „popesc”, arhaic, defazat este În defavoarea edificiului religios, ce trebuie să ființeze În registre discursive multiple, de la cel tradițional, liturgic până la sofisticatele analize textuale sau interpretări hermeneutice. E de la sine Înțeles că nu totul trebuie „rescris” În limbajul epocii și că există un prag peste care traducerea devine... „trădare”. Înnoirea nu trebuie să se facă doar ca să fie făcută. Predica nu trebuie să devină o prelegere prețioasă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de pildă, trece În revistă tipurile de oglinzi În care se răsfrâng pur și simplu cocheții dandy de la finele veacului al XIX-lea sau când descrie unul dintre accesoriile lor predilecte, monoclul. O aventură de acest tip ar fi delir hermeneutic pur. Autoarea face În primul rând istorie, iar metoda sa de cercetare, aflată la frontiera mai multor discipline, se dovedește adecvată și pertinentă. Ceea ce nu o Împiedică la un moment dat să pună o suită de Întrebări exasperate În fața unei
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
banului. Concluzia este că nu putem discuta despre om ca despre o ființă inteligentă, desprinsă de mediul natural decât în momentul în care are interese și nevoi și încearcă să satisfacă aceste interese și nevoi. Abordarea este una de tip hermeneutic în înțelesul pe care C.I. Gulian îl conferă acestei categorii, acela care privește, "omul în lume, într-o lume istorică, într-un raport de tensiune cu această lume, cu victoriile și înfrângerile, cu limitele și realizările lui..."3 . Nu se
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
imposibil să atingem o cunoaștere științifică a chestiunilor legate de om, deci este imposibil să realizăm descrieri și explicații obiective ale acestor realități” (J. Lett, 1997, p. 12). Din această perspectivă, antropologia ar trebui să fie un demers de tip hermeneutic, axat pe interpretarea și reconstruirea subiectivă a unui univers de sensuri, un demers care nu poate conduce la generalizări, la legi și la teorii cu pretenții de universalitate. Prin conținutul și scopul său, această carte se plasează „dincolo” de dezbaterile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
conflictual: carnavalul reprezintă o formă de exprimare a rezistenței față de mai-marii zilei, o tehnică de contestare socială ce poate conduce la revoltă fățișă, un fel de rebeliune, miniaturală ca mijloace de luptă socială, dar efectivă ca rezultate; c) modelul simbolic (hermeneutic): carnavalul este „o celebrare a ambivalenței”, care afirmă atât dezordinea, cât și ordinea, care contestă organizarea socială, dar o și confirmă, care aduce În scenă atât simboluri ale diferenței, cât și metafore ale unității sociale. În prima versiune, promovată, pe
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o continuitate cu problematica prozei se află eseurile din Destinul spiritului și secolul XXI (1998) și din volumul Între Alfa și Omega (2003), un gest de fidelitate față de vocația filosofică și discursul speculativ, care abandonează intuiția literară pentru un demers hermeneutic și proiectiv, unde sunt integrate, în mod paradoxal, mesajele cărților sacre și semnele erei informatice, într-un „mesianism” al civilizației postmoderne. Dacă La țărmul clipei a părut criticii o carte „impersonală”, tributară unor convenții asociative, trebuie remarcat că în volumele
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
Negoițescu, Poetul Horia Stamatu, Antiutopie și politică, „Ereticul îmblânzit” de Bujor Nedelcovici, Romanele lui Nicolae Breban, Estetică și morală, Eugen Simion, „Scriitori români de azi”, Poetul Dorin Tudoran; Virgil Ierunca, Poezia nouă. Caiete critice, Ana Blandiana, „Setea de paradis”, Atelier hermeneutic, Marian Papahagi și noua critică literară; Monica Lovinescu, Marin Sorescu printre contemporani, Refugiile lui Buzura ș.a. Sumarul revistei mai include o rubrică („Ex-libris”) de consemnări ale aparițiilor editoriale românești în Occident, redactată în limba română sau în alte limbi și
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
roumaines d’études littéraires”. Este membră a Comisiei de Poetică și Stilistică, a Comitetului Internațional al Slaviștilor, redactor al publicației „Studii de slavistică”. Cercetările întreprinse de C. sunt consacrate aproape în exclusivitate scriitorilor ruși. Fiecare personalitate literară este supusă demersului hermeneutic în funcție de spațiul ideologic-cultural în care aceasta apare și evoluează. În cuprinsul analizelor se întrevăd două tipuri de biografie ce acționează sinergic: prima este reprezentată de surprinderea gesturilor culturale semnificative ale autorului, cea de-a doua fiind biografia ideilor, ipostază explorată
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
fabuloasă pe erou (2, p. 140). înfruntarea dintre două entități invincibile este o reminiscență degradată prin vulgarizare/literaturizare a primei înfruntări - din momentul zero al istoriei mitice a Universului - dintre principiul Ordinii (Zeul demiurg) și cel al Haosului (Monstrul primordial). Hermeneutic vorbind, răpunerea/ îmblânzirea monstrului de către Demiurg este un act de ordonare a Haosului și, ca atare, de cosmogeneză. Haosul ordonat devine Cosmos. Tezeu are însă de înfruntat doi monștri : Minotaurul și Labirintul, care, din perspectiva mentalității mitice, nu sunt altceva
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
adulților a beneficiat de cercetări sensibil mai complexe, mai profunde și mai eficiente decât cel al copiilor, nu atât la nivelul culegerii materialelor de teren, cât mai ales la cel al 376 Ordine și Haos comentării simbolice și al exegezei hermeneutice. Motivele acestei situații nu sunt greu de bănuit : pe de o parte, (pre)judecata că manifestările folclorice infantile ar fi mai sărace sau chiar lipsite de date privind arhaica mentalitate mitică și, pe de altă parte, conștiința că abordarea și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
celor două noțiuni poate fi observată în toate erele istorice și în toate tipurile de culturi, preferința pentru una dintre ele fiind indiciul (simptomul) unor trăsături specifice ale respectivei ere/culturi. A transforma favorizarea uneia dintre componente într-un filtru hermeneutic, într-o grilă de receptare a unor entități sau fenomene pare a fi extrem de profitabil pentru orice tip de analiză, deoarece rezultatele sale pot fi foarte fructuoase, trimițînd la alte niveluri ale interpretării. Mediologul nu se apleacă doar asupra sesizării
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
este medierea transformată în religie. El există ca atare, dar noile suporturi au provocat o reciclare a medierii pe calea cea dreaptă. Căci două filiații se impun în medierea creștină în general, ca în toate celelalte. Reînnoirea charismatică împotriva tradiției hermeneutice. Experiența trăită împotriva reflecției intelectuale. Valorile spiritualității ori valorile intelectualității. Mărturia sau argumentarea. Acel "a trăi împreună propriul angajament este ceva fizic, este experiența fantastică a lui Dumnezeu, o sărbătoare sălbatică și relațională care vă face să-l trăiți pe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o definea drept metoda prin care cunoști un lucru creându-l, prin care se identifică subiectul cu obiectul sau “scânteia Divină a geniului”. Tot la el găsim câteva referiri utile problemei de față și anume: - desfășurarea circulară a cunoașterii (cercul hermeneutic) cu repetarea ascendentă a ideilor; - legătura intuiție → inducție → deducție; (amplificare) (demonstrație) - posibilitatea surprinderii esenței lucrurilor prin: - viziune - mit - plăsmuire teoretică - stare religioasă. Marele filosof român realizează o clasificare a formelor de cunoaștere și de existență umană: 1. Cunoașterea: 1.1
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
zei se convertiră la doctrina sa”. Oricum, lângă peste 200 milioane de oameni (fie ei și brahmani) există și nenumărați, adică mulți, zei. </footnote>, pentru a nu putea justifica denumirea dată acestui regn, pe care-l populează. Sau, conform textului hermeneutic Asclepios, omul “nu numai că înaintează spre dumnezeu (adică se spiritualizează, n.n.), dar mai și creează zei (adică suferă consecutiv acest salt calitativ, n.n.) ”. Un argument adus faptului că zeii sunt rezultatul evoluției firești a unui corp cauzal ce a
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
la reîncarnare, atât ca fenomen în sine, cât și ca finalitate. Însuși întemeietorul ei legendar (?), Hermes, este obiectul reîncarnării indiferent dacă unele referințe le fixează numărul la cinci (Cicero), iar altele la trei (de unde apelativul de Trismegistos) (Platon) . Un text hermeneutic antic, Corpus Hermeticum susține identitatea Nous (cunoaștere)-dumnezeu care, “fiind Unul e totul și fiind totul e Unul” sau Aiôn (veșnicie) , iar altul, Poimandres, citat de asemenea de , prezintă de fapt o quintesență a reîncarnării generalizate: “Materia, ca o massă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]