281 matches
-
o singură teorie ar fi corectă poate fi expresia convingerii noastre subiective că nu ar putea exista o altă imagine la fel de simplă și la fel de potrivită.“63 Într-o însemnare din anul 1931, Wittgenstein îi va numi pe Boltzmann și pe Hertz în fruntea unei liste de autori care l-au influențat, sub următoarea remarcă semnificativă: „Cred că nu am inventat niciodată o mișcare a gândirii, ci că ea mi-a fost dată întotdeauna de altcineva. TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 161
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
o mișcare a gândirii, ci că ea mi-a fost dată întotdeauna de altcineva. TRACTATUS-UL ȘI „SFÂRȘITUL FILOZOFIEI“ 161 Eu am preluat-o doar cu pasiune în munca mea de clarificare.“63a Într-adevăr, Wittgenstein „preia“ idei ale lui Hertz și Boltzmann atunci când caracterizează știința drept un limbaj care descrie prin producerea de „imagini“. A susține, în momentul în care a fost scris Tractatus-ul, că rostul legilor și teoriilor științifice este să ofere o descriere sistematică a faptelor, că aceste
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
imagini“. A susține, în momentul în care a fost scris Tractatus-ul, că rostul legilor și teoriilor științifice este să ofere o descriere sistematică a faptelor, că aceste teorii nu dezvăluie o realitate ascunsă în spatele fenomenelor, însemna a-i urma pe Hertz și pe Boltzmann, a folosi pentru propria clarificare o mișcare a gândirii acestora. Problema Tractatus-ului a fost să clarifice cum sunt posibile, în genere, propozițiile ca „imagini“, adică cum este posibilă o descriere a stărilor de lucruri care este adevărată
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Problema Tractatus-ului a fost să clarifice cum sunt posibile, în genere, propozițiile ca „imagini“, adică cum este posibilă o descriere a stărilor de lucruri care este adevărată când aceste stări există și falsă când ele nu există. Caracterizarea dată de Hertz sistemelor mecanicii a constituit pentru Wittgenstein un punct de plecare și un sistem de referință esențial în această clarificare. Mai precis, ceea ce a spus Hertz despre descrierea naturii prin „imagini“ pare să fi reprezentat modelul după care s-a condus
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
este adevărată când aceste stări există și falsă când ele nu există. Caracterizarea dată de Hertz sistemelor mecanicii a constituit pentru Wittgenstein un punct de plecare și un sistem de referință esențial în această clarificare. Mai precis, ceea ce a spus Hertz despre descrierea naturii prin „imagini“ pare să fi reprezentat modelul după care s-a condus Wittgenstein în caracterizarea propozițiilor ca imagini, ca modele ale faptelor. Este o observație care a fost făcută încă mai demult de către James Griffin.64 Una
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
supozițiile pe care se sprijină construcția Tractatus-ului este că nu numai în știința mecanicii, dar și prin propoziții în genere noi „ne facem imagini ale faptelor“. Iar dacă propozițiile sunt „imagini“ în sensul caracterizării pe care le-a dat-o Hertz, adică „modele“, atunci domeniul a ceea ce poate fi spus va putea fi delimitat „dinăuntru“. Formularea unui criteriu de delimitare, în cadrul unei teorii generale, va înceta să fie un obiectiv care merită urmărit. Ca și Janik și Toulmin, Griffin subliniază cât
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pentru o bună înțelegere a Tractatus-ului să nu uităm că tânărul Wittgenstein a ajuns la filozofie venind dinspre inginerie și matematică. O indicație că această înțelegere 162 GÂNDITORUL SINGURATIC a descrierii lumii prin propoziții a fost inspirată de reflecțiile lui Hertz și Boltzmann o constituie și sublinierea că pot fi construite diferite sisteme de descriere, diferite sisteme ale mecanicii (vezi 6.341). Aceste sisteme vor putea fi comparate și evaluate din punctul de vedere al simplității lor relative. Iar faptul că
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Briefe, p. 252. 15 Rom Harré, „Wittgenstein: Science and Religion“, în Philosophy, 76, 2001, susține că acea caracterizare a propozițiilor ca imagini ale stărilor de lucruri pe care o dă Tractatus-ul reprezintă „o generalizare“ a considerațiilor unor fizicieni ca Helmholtz, Hertz și Boltzmann despre reprezentarea sistemelor fizice în enunțurile matematice ale fizicii teoretice. Acestea descriu caracteristici structurale ale unor asemenea sisteme. Vezi, în acest sens, și Ilie Pârvu, „«Mein Grundgedanke istă» The Structural Theory of Representation as the Metaphysics of Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
strat. Straturile doi și trei explică cum este posibil acest strat. (Vezi op. cit., îndeosebi pp. 14-28.) 58 Br. McGuiness, op. cit., p. 78. 58a Georg H. von Wright, „A Biographical Sketch“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 1, p. 67. 59 Heinrich Hertz, Die Prinzipien der Mechanik in neuen Zusammenhägen dargestellt, Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1894, pp. 1-2. 60 Ibidem, p. 3. 61 Hertz înfățișează și compară, din punctul de vedere al acestor cerințe, trei sisteme diferite ale mecanicii care au drept noțiuni
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
78. 58a Georg H. von Wright, „A Biographical Sketch“, în Portraits of Wittgenstein, vol. 1, p. 67. 59 Heinrich Hertz, Die Prinzipien der Mechanik in neuen Zusammenhägen dargestellt, Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1894, pp. 1-2. 60 Ibidem, p. 3. 61 Hertz înfățișează și compară, din punctul de vedere al acestor cerințe, trei sisteme diferite ale mecanicii care au drept noțiuni fundamentale: 1) spațiul, timpul, masa și forța; 2) spațiul, timpul, masa și energia; 3) spațiul, timpul și masa, argumentând în favoarea superiorității
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
A. Bandi, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, pp. 131-132. 63a L. Wittgenstein, Însemnări postume 1914 1951, Humanitas, București, 2005, p. 48. McGuiness socotește că acea orientare a gândirii pe care tânărul Wittgenstein a primit-o prin studiul lucrării lui Hertz a fost atât de importantă, încât s-ar fi cuvenit ca numele acestuia să fie pomenit în „Cuvântul înainte“ al Tractatus ului, alături de cele ale lui Frege și Russell. (Vezi Br. McGuiness, op. cit., p. 16.) 64 „Wittgenstein a modelat atât
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
numele acestuia să fie pomenit în „Cuvântul înainte“ al Tractatus ului, alături de cele ale lui Frege și Russell. (Vezi Br. McGuiness, op. cit., p. 16.) 64 „Wittgenstein a modelat atât de mult din Tractatus după această lucrare (Principiile mecanicii a lui Hertz - n. m., M. F.), încât ne putem gândi la Tractatus ca la o carte despre principiile tuturor științelor naturii. Prin urmare, putem privi teoria imaginii a Tractatus-ului - și eu cred că acesta este modul corect de a o privi - ca
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
se bazează pe diferite criterii care intră adesea în conflict. Întrebarea la care nu reușim să dăm un răspuns satisfăcător devine iritantă, chiar chinuitoare. Care este remediul? Wittgenstein a susținut că acest remediu i-a fost sugerat de fizicianul german Hertz. Într-un pasaj din introducerea cunoscutei sale cărți despre principiile mecanicii, Hertz prezintă impasul la care s-a ajuns în această știință atunci când atenția s a concentrat asupra unor întrebări de tipul „Ce este x?“ și propune o cale pentru
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
care nu reușim să dăm un răspuns satisfăcător devine iritantă, chiar chinuitoare. Care este remediul? Wittgenstein a susținut că acest remediu i-a fost sugerat de fizicianul german Hertz. Într-un pasaj din introducerea cunoscutei sale cărți despre principiile mecanicii, Hertz prezintă impasul la care s-a ajuns în această știință atunci când atenția s a concentrat asupra unor întrebări de tipul „Ce este x?“ și propune o cale pentru depășirea lor. „Pentru simbolurile «forță» și «electricitate» s-au acumulat mai multe
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
prin reducerea numărului relațiilor. Dacă aceste contradicții dureroase sunt înlăturate, atunci întrebarea cu privire la esență nu primește, de fapt, răspuns, dar mintea, care nu mai este chinuită, încetează să pună întrebarea neîndreptățită pentru ea.“57 Wittgenstein spunea că acest pasaj din Hertz i se pare că rezumă situația în care ne găsim în filozofie.58 Reluând o temă a lecțiilor sale, Wittgenstein explica cum înțelege el sugestia lui Hertz privitoare la înlăturarea crampelor mintale produse de întrebări de tipul „Ce este x
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să pună întrebarea neîndreptățită pentru ea.“57 Wittgenstein spunea că acest pasaj din Hertz i se pare că rezumă situația în care ne găsim în filozofie.58 Reluând o temă a lecțiilor sale, Wittgenstein explica cum înțelege el sugestia lui Hertz privitoare la înlăturarea crampelor mintale produse de întrebări de tipul „Ce este x?“. Un copil este în încurcătură dacă i se arată că un anumit cuvânt are două semnificații diferite. El credea până atunci că are un răspuns la întrebarea
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
-o pentru crampă a fost aceasta: două enunțuri, care sunt strâns corelate, dar au semnificații diferite, sunt confundate, și anume un enunț care este o regulă și o propoziție de experiență.“ (Ibidem, p. 90.) 56 Ibidem, p. 98. 57 H. Hertz, Die Prinzipien der Mechanik in neuen Zusammenhängen dargestellt, Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1894, p. 9. Ceva EXISTĂ UN WITTGENSTEIN I ȘI UN WITTGENSTEIN II? 247 asemănător sugerează deja o însemnare din Gramatica filozofică: „Să considerăm acum o anumită problemă filozofică
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
M., Originile filozofiei analitice, traducere de I. Biriș, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2004. (Ed.) Engel, P., Précis de philosophie analytique, P.U.F., Paris, 2000. (Eds.) Halle, B. and Wright, Cr., A Companion to the Philosophy of Language, Blackwell, Oxford, 2000. Hertz, Heinrich, Die Prinzipien der Mechanik in neuen Zusammenhängen dargestellt, Johann Ambrosius Barth, Leipzig, 1894. Johnson, Paul, Intelectualii, traducere de Luana Stoica, Humanitas, București, 1999. Kampits, P., Între aparență și realitate. O istorie a filozofiei austriece, traducere de R. G. Pârvu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
germanii Kirchoff și Bunsen: analiza spectrală, care a revoluționat astronomia, permițând cunoașterea compoziței chimice a astrelor. Următoarele invenții au privit electricitatea și radioactivitatea. Teoria electromagnetică a luminii a fost elaborată de englezul Maxwell în 1873 și confirmată experimental de germanul Hertz, care a dovedit că oscilațiile electrice se propagă în spațiu prin unde, ca și lumina. Istoria radioactivității a început odată cu descoperirea razelor X, capabile să traverseze corpurile opace, de către germanul Röntgen în 1895. Aproape în același timp (1896), francezul Becquerel
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
evidențiază faptul că acestea nu pot fi analizate făcând abstracție de contextul istoric în care acestea au fost elaborate, indiferent dacă problemele de securitate vizează în mod diferit aspecte militare, sociale sau de altă natură. La începutul anilor '50, John Hertz a lansat noțiunea de "dilemă a securității", avansând în argumentația să de la premisa că "puterea este o chestiune relativă prin însăși natură ei, câștigul în putere a unui stat fiind în mod necesar pierderea altuia".80 Conform lui Hertz dilemă
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
John Hertz a lansat noțiunea de "dilemă a securității", avansând în argumentația să de la premisa că "puterea este o chestiune relativă prin însăși natură ei, câștigul în putere a unui stat fiind în mod necesar pierderea altuia".80 Conform lui Hertz dilemă securității reprezenta o "noțiune de structură în care încercările de autoajutorare ale statelor de a-și asigura propriile nevoi de securitate tind, indiferent de intenții, să ducă la o creștere a insecurității celorlalți, întrucat fiecare interpretează propriile-i măsuri
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
comedie regizată de Z. Soare și interpretată, printre alții, de actorii Ana Luca, Aurel Athanasescu și G. Baldovin. Pentru luna aprilie 1929 ziarele locale anunțau un program artistic deosebit de bogat: teatrul „Nostru” din București prezenta comedia „Încurcă lumea” de A. Hertz (în sala Ateneu), iar Asociația lirică „Opera” oferea publicului „Tosca” lui Puccini în interpretarea lui E. Rodrigo, C. Arbore și CostescuDuca. De departe, cea mai solicitată scenă a orașului a fost cea a Palatului Mărăști, inaugurat în mai 1929, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
73*10^4*radical x*(a-x) a f * a lambda reprezintă lungimea de undă. Alte simboluri sunt descrise în Figura 1. Toate valorile trebuie să fie completate în formule în unități de bază (traseele în metri, frecvența f în Hertzi). dBf2æV/m - 20 *log(10d) (d în km └ ┘ Apendicele 2 la Anexa nr. 5 1. Inter- sau extrapolarea nivelului de câmp în conformitate cu h1 1.1. 10 m ≤ h1 ≤ 3000 m Dacă h1 are exact una dintre valorile 10, 20, 37
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199004_a_200333]
-
plus, numeroasele forme de religiozitate care apar În modernitate generează, și ele, locuri sacre și pelerinaje. Astfel, după M.A. York (2002), așa-numitele religii păgâne guvernează pelerinajele de la Stonehenge, Tara și Avebury (Anglia), Broceliande (Franța), munții Pădurea Neagră și Hertz (Germania) sau muntele Shasta ori The Navajo Prophecy Rock (SUA). Pelerinajele moderne, laice, autentice au cel mai adesea ca scop comemorarea: ele se Îndreaptă spre monumente Închinate unor personaje sau evenimente percepute ca eroice sau de referință. Locurile sacre pe
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
presiune compatibilă cu procesul de ionizare în interiorul sursei de ioni. II. 9. DIFRACȚIA RAZELOR X Principii generale Radiațiile electromagnetice cu lungimi de undă cuprinse între 10 - 0,01 nm, 10-8-10-6 cm, corespunzând frecvențelor de ordinul 30 -30000 PHz (petahertz=1015 hertz) sunt cunoscute sub denumirea de raze X. Metodele de analiză care folosesc razele X se bazează pe 3 fenomene distincte: emisia, absorbția și difracția. Razele X sunt produse prin accelerarea electronilor din stratul profund al atomului al unor metale țintă
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]