275 matches
-
fără comportament sezonier, animalele datorează aceasta unei “ascunderi”, izolări, În spatele propriei piei. Cu alte cuvinte, subiectul, rolul a ceva, este mai reprezentativ ilustrat de plante, cărora independența energetică le-a dat mereu tentația luxului de a experimenta; animalele, În general heterotrofele, de nevoie mai zgârcite, au excelat Însă În diversificarea necesară exploatării oricărei surse de energie chimică disponibilă. Deci, mă lasă astăzi să “bârfesc” În voie plantele. Să reluăm leit-motivul, rolul de după moarte al frunzei. Demult, când au apărut, primele plante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mușchii, dar și altele, fosile, s’au Înzestrat astfel cu ceva ce semăna a frunză, dar la fel de Îndelungate În zile ca și planta Însăși. Încă nu se punea problema unei protecții termice a solului, nici a alternării activității plantelor cu heterotrofele pentru conservarea solului, căci acele plante nu-l schimbau prea tare. Plantele ce au urmat În evoluție, ca orice lucru perfecționat, dobândeau un randament mai bun, dar și un impact majorat asupra solului. Firesc, a fost nevoie ca ele să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
adaptarea plantei și mediului a fost și rămâne reciprocă, o dovedește faptul că Înainte de abandonare frunzele sunt supte de tot ce conțin, mai puțin celuloza și carotenoizii ce le dau culoarea roșcată, substanțe ce vor constitui hrana și vitaminele destinate heterotrofelor restauratoare a calității solului. Din acele heterotrofe au apărut ciupercile și, inevitabil, consumatorii lor, care le distrug fără a le și Îndeplini rolul ecologic. Și așa, unele ciuperci s’au protejat cu toxine și e de așteptat ca, pe măsura
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rămâne reciprocă, o dovedește faptul că Înainte de abandonare frunzele sunt supte de tot ce conțin, mai puțin celuloza și carotenoizii ce le dau culoarea roșcată, substanțe ce vor constitui hrana și vitaminele destinate heterotrofelor restauratoare a calității solului. Din acele heterotrofe au apărut ciupercile și, inevitabil, consumatorii lor, care le distrug fără a le și Îndeplini rolul ecologic. Și așa, unele ciuperci s’au protejat cu toxine și e de așteptat ca, pe măsura Împuținării lor, ele să devină Încă mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
distrug fără a le și Îndeplini rolul ecologic. Și așa, unele ciuperci s’au protejat cu toxine și e de așteptat ca, pe măsura Împuținării lor, ele să devină Încă mai toxice, ca rezultat al capacității remarcabile de diversificare a heterotrofelor. Liniștită de echilibrul atins cu restul biosferei, și-a zis planta: dacă tot am rădăcini și tulpină, ce-ar fi să strâng În ele rezerve? La rădăcină “alții” ajung cam greu, iar tulpina are și scoarță... S’au găsit și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și-a zis planta: dacă tot am rădăcini și tulpină, ce-ar fi să strâng În ele rezerve? La rădăcină “alții” ajung cam greu, iar tulpina are și scoarță... S’au găsit și aici “beneficiari”, dar după moartea plantei. Tot heterotrofe, bineînțeles. Evoluția, perfecționarea organismelor deci, a mai produs o consecință: fructul. Plantele gimnosperme, precum coniferele, produc doar semințe, iar acelea Încolțesc destul de greu. Evoluția a oferit plantelor o mai rapidă și sigură Încolțire dar și riscul ca aceasta să se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar cu puțin mai Înzestrată. Doar stejarul se poate opune eficient, având o putere reductivă pe care o poate compara doar cu nucul. Perfidia arțarului merge mai departe. Oxidarea ce-o induce În sol e de natură să inhibe și heterotrofele solului, adică acele organisme care refac iarna fertilitatea solului, de care ar fi beneficiat autohtonii. Și totuși, arțarul nu se simte chiar În apele lui. Datele experimentale culese În rezervație arată că el se simte totuși străin; dar aplică principiul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
iar iarna una ascunsă. Am spus de atâtea ori că, după o vară, vegetația, adică puntea dintre Soare și biosferă, e obligată la latență, pentru că și-a făcut impropriu Însăși mediul de viață. Latența vegetației Înseamnă Însă câmp liber altora, heterotrofelor care, prin modul lor complementar de viață, refac calitățile mediului pentru vegetația verii ce va veni. Complementaritatea mai Înseamnă ceva: dacă vegetația produce oxigen, heterotrofele Îl consumă. Și, cum acele heterotrofe, atât de importante, sunt cele ale solului, Înseamnă că
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și-a făcut impropriu Însăși mediul de viață. Latența vegetației Înseamnă Însă câmp liber altora, heterotrofelor care, prin modul lor complementar de viață, refac calitățile mediului pentru vegetația verii ce va veni. Complementaritatea mai Înseamnă ceva: dacă vegetația produce oxigen, heterotrofele Îl consumă. Și, cum acele heterotrofe, atât de importante, sunt cele ale solului, Înseamnă că accesul oxigenului trebuie Înlesnit. Arând toamna. Atunci, sămânța aruncată primăvara va găsi un sol numai bun, compatibil. Și atunci, strămoșii noștri, intuind aceste lucruri, ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de viață. Latența vegetației Înseamnă Însă câmp liber altora, heterotrofelor care, prin modul lor complementar de viață, refac calitățile mediului pentru vegetația verii ce va veni. Complementaritatea mai Înseamnă ceva: dacă vegetația produce oxigen, heterotrofele Îl consumă. Și, cum acele heterotrofe, atât de importante, sunt cele ale solului, Înseamnă că accesul oxigenului trebuie Înlesnit. Arând toamna. Atunci, sămânța aruncată primăvara va găsi un sol numai bun, compatibil. Și atunci, strămoșii noștri, intuind aceste lucruri, ori observându-le atent - să nu uităm
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee). ● Particularități
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
importanță. 2.1 Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1 Funcțiile de nutriție ● Nutriția în lumea vie: - la plante: - autotrofa - fotosinteza: definiție, ecuație chimică, importanță, influența factorilor de mediu (lumină, temperatură, CO2, O2, apă, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; - heterotrofa: saprofită, parazită - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. Respirația în lumea vie: aerobă, anaerobă; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhială, pulmonară, cutanee). ● Particularități
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
viteza de acumulare a biomasei de către sistemele biologice autotrofe, respectiv plante verzi, microorganisme fotosintetizante și chemosintetizante, ca urmare a procesului de fotosinteză și chemosinteză Productivitatea biologica secundară - viteza de acumulare de biomasă ca urmane a activității metabolice a sistemelor biologice heterotrofe, respectiv animale, ciuperci. Testele toxicologice- instrumente prin care se pot identifica și estima efectele provocate de substanțe periculoase și prioritare/prioritar periculoase asupra organismelor acvatice; în funcție de durata și concentrație se clasifică în: a) Testele de toxicitate acută - dau informații, pe
METODOLOGIE din 26 martie 2005 de evaluare a riscului substanţelor periculoase din listele I şi II şi al substanţelor prioritare/prioritar periculoase în mediul acvatic prin modelare matematică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168639_a_169968]
-
1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină, temperatura, CO(2), O(2), apa, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; * heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. # Respirația în lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhiala, pulmonară, cutanee). # Particularități
ORDIN nr. 5.003 din 31 august 2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180464_a_181793]
-
1. Funcțiile fundamentale ale organismelor vii 2.1.1. Funcțiile de nutriție # Nutriția în lumea vie: - la plante: * autotrofa - fotosinteză: definiție, ecuație chimică, importanța, influența factorilor de mediu (lumină, temperatura, CO(2), O(2), apa, săruri minerale) asupra intensității fotosintezei; * heterotrofa: saprofita, parazita - caracteristici, exemple; - la animale: particularități ale sistemului digestiv și ale digestiei la vertebrate. # Respirația în lumea vie: aeroba, anaeroba; fermentația; particularități ale sistemului respirator și ale respirației la vertebrate, în funcție de mediul de viață (respirația branhiala, pulmonară, cutanee). # Particularități
ANEXE din 31 august 2006 cuprinzand anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educatiei şi cercetării nr. 5.003/2006 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat - 2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181621_a_182950]
-
cuvântului se referă la toți membrii regnului animalia, inclusiv omul. Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt organisme eucariote și pluricelulare, ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o hrănire heterotrofă, de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi. Majoritatea animalelor sunt mobile, (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de
Regnul Animalia () [Corola-website/Science/300111_a_301440]
-
Aspectul fizic. Are o refringenta mai mare decît a apei și o structură coloidala. Citoplasma prin această structură coloidala permite trecerea între gel și sol. Ele se hranesc în principal cu substanțe organice sau cu alge unicelulare, sunt deci organisme heterotrofe, dar unele grupe (de exemplu euglenele) în prezența luminii se hranesc prin fotosinteză, deci autotrof.Acestea se hranesc în timpul nopții cu substanțe organice din apă,fiind mixtotrofe (se hranesc și cu alge și cu substanțe organice) . Digestia se realizează cu ajutorul
Protozoar () [Corola-website/Science/300142_a_301471]
-
fi clasificate nici ca animale, plante sau fungi. Deși populează, în mod special, mediul acvatic, unele protiste trăiesc în mediul umed sau în corpul plantelor și animalelor. Locomoția se realizează cu ajutorul flagelilor, pseudopodelor sau a cililor; au nutriție autotrofă sau heterotrofă (excepție fiind Euglena verde, care este mixotrofă). Înmulțirea este asexuată sau sexuată. Criteriul de clasificare îl constituie modul de nutriție. Astfel, sunt: Euglena este un gen comun al lor flagelate, "Euglénophytes sp.", și sunt deseori prezente în apa (în special
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
de extensii subțiri a citoplasmei numite reticulopode, similare pseudopodelor amibei, dar mult mai numeroase și mai fine. Reproducerea este asexuată, prin diviziune în mai mulți gameți. Zoomastiginele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor. Acestea sunt flagelate. Hrănirea este exclusiv heterotrofă, trăiesc fie libere în mediul acvatic bogat în substanțe organice, unde își dobândesc nutrienții prin difuzie, fie ca parazit în cadrul unei gazde. Pot fi unicelulare sau pot forma colonii. Au pseudopode cu rol în deplasare și înglobarea particulelor de hrană
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
animalelor. Există aproximativ 8.000 specii de ciliofore. Acestea sunt caracterizate de prezența unor organite, numite cili, care participă la locomoție si la obținerea hranei. Pot atinge dimensiuni foarte mari comparativ cu alte protozoare: până la 2 mm. Hrănirea este exclusiv heterotrofă, trăiesc libere în mediul acvatic (majoritatea trăiesc în ape dulci, dar pot fi întâlnite și specii de apă sărată), precum și în soluri umede. Acestea sunt polinuclarea: conțin un micronucleu diploid, responsabil cu reproducerea sexuată, precum și un macronucleu poliploid, responsabil cu
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
Paramecium, Stentor, Suctoria, precum și Vorticella. Sporozoarele reprezintă un grup de protiste asemănătoare animalelor, ce fac parte din încrengătura Apicomplexa. Sunt cunoscute în jur de 25.000 specii. Acestea nu prezintă organite de locomoție, precum cilii sau flagelii. Hrănirea este exclusiv heterotrofă. Toate sporozoarele sunt organisme parazite, care își dobândesc nutrienții pe seama altor organisme. Au un ciclu de viață complex, care implică mai multe gazde. Sunt unicelulare. Acestea posedă un apicoplast și un complex apical, care le permite să infecteze gazdele. Majoritatea
Protiste () [Corola-website/Science/302816_a_304145]
-
cîmpie pînă în etajul fagului, crește pe stînci, ziduri, nisipuri. Folosită în medicina populară ca emetic, febrifug, antiepileptic și în scorbut (aplicații locale pe gingii). Aici sunt încadrate unele familii de plante cu nutriție mixtă (fotosintetică și în același timp heterotrofă, carnivoră). Descompun corpul unor insecte mici și astfel asimilează azotul, iar pentru acest fapt și-au transformat frunzele în capcane pentru prinderea și digerarea animalelor mici. Specii acvatice și terestre, autohtone și exotice, care cresc prin mlaștini oligotrofe. Aldrovanda vesiculosa
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică a râului Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6 mln. cel/ml.), în aval de orașul Bălți bacterioplanctonul sporește de 7-10 ori. Ihtiofauna piscicolă a râurilor Răut și Răuțel este compusă din specii ce aparțin complexului limnofil. Din cele 22 de
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
se fixează carbonul, dar în absența energiei solare. Organismele care cresc fixând carbon se numesc autotrofe. Autotrofele includ organismele fotoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energia soarelui, și organismele litoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energie din oxidare inorganică. Organismele heterotrofe sunt organismele care cresc folosind carbon fixat de organismele autotrofe. Compușii organici sunt folosiți de organismele heterotrofe pentru producerea de energie și pentru contrucția componentelor celulare. Aproximativ 258 de miliarde de tone de dioxid de carbon sunt convertite anual prin
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]
-
includ organismele fotoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energia soarelui, și organismele litoautotrofe, care sintetizează compuși organici folosind energie din oxidare inorganică. Organismele heterotrofe sunt organismele care cresc folosind carbon fixat de organismele autotrofe. Compușii organici sunt folosiți de organismele heterotrofe pentru producerea de energie și pentru contrucția componentelor celulare. Aproximativ 258 de miliarde de tone de dioxid de carbon sunt convertite anual prin procesul de fotosinteză. Majoritatea carbonului este fixat în mediile marine, în special în mediile bogate în nutrienți
Fixarea carbonului () [Corola-website/Science/334369_a_335698]