265 matches
-
de Ion Creangă se face pe baza teoriei arhetipurilor și a alchimiei, iar motivul Ondinei eminesciene este apropiat de mitul creației. Pastelurilor lui Vasile Alecsandri li se valorifică semnificațiile date de „calorismul” extremelor nord-sud (ger-căldură), de diferențierile între parnasianismul pastelurilor hibernale și impresionismul celorlalte, punându-se în evidență imagismul descriptiv relaționat cu natura afectivă a poetului. Și „conștiința simbolică” bacoviană îi relevă criticului contrastul dintre imaginar și text, ordonarea rostirii lirice prin ritm și rimă trădând alienarea ființei poetice. S. nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289832_a_291161]
-
percepția naturii, totuși nu aceasta e formula critică de înțelegere cea mai adecvată. Alecsandri, om indolent și terorizat de intemperii, ascuns iarna în casa lui de la Mircești pe care zăpezile o apasă cu albele lor blănuri, se dedă kiefului său hibernal la gura sobei (succedaneu de soare) și creează astfel la noi poezia intimității: Perdelele-s lăsate și lampele aprinse; În sobă arde focul, tovarăș mângâios, Și cadrele aurite ce de păreți sunt prinse Sub palida lumină apar misterios. Afară plouă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
rămâne impasibil când glumeți vulgari îi pun muște în mâncare. Ca mai toți scriitorii ieșiți din mahalaua bucureșteană, a căror reputație de vulgaritate nu se justifică, Delavrancea e un idilic cu înclinare spre policromie. Sultănica se deschide cu un peisaj hibernal de un colorit fantastic, machietist, într-un alb violent, floral. Un țăran are "fața conabie ca sfecla", Sultănica are gene "de catifea", "răsuri pe obraji", părul lins, "cu unde albăstrii", buze rumene "ca bobocul de trandafir", sânii pietroși "ca poama
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
livadă, Este praf de nu te vezi. Ale satului cirezi. Poetul are fiorul solitudinii silvestre, sentimentul solemn al geologicului, verificabile chiar în poeziile cu ușor aspect umoristic, cum e Balada popii din Rudeni, dioramă în aer nemișcat ca o scenă hibernală din pictura olandeză: Bolta sură ca cenușa, Calcă rar și cu zăbavă Codrii vineți - dorm adânc, Lunecușuri de pripor. Sună numai căldărușa Și-n tăcerea care crește, Atârnată de oblânc. Adâncit ca-ntr-o visare, Bate Surul din potcoavă Popa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cele două epiderme), exceptând nervura mediană (Elodea canadensis); - celule cu mucilagii și mineralizare puternică la suprafața plantei; - aerenchim puternic dezvoltat În scoarța organelor axiale (canale aerifere) și mezofilul limbului foliar (camere aerifere); - Înmulțire predominant vegetativă, prin fragmentare și prin muguri hibernali (turioni). Adaptări ale plantelor vasculare (terestre) În funcție de alți factori, corelați cu apa Temperatura: 1. Psichrofitele (plante de tundră, cu sol rece) au perioadă de vegetație scurtă, au frunze răsucite, cu suprafața de evaporare mică, au cuticulă și ceară groasă
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
el este scos, prin „cânt și îmbieri”, de după al său „oblon de var”, pus protector „între trup și ce-i afar”. Mică vietate hermafrodită, melcul e o făptură perfectă, ce nu are nevoie decât de sine însuși; în somnul lui hibernal (tulburat printr-un act de magie, dar unul necugetat), el simbolizează increatul, virtualitatea pură, latența neprimejduită de vreo „concretizare” în ordinea fenomenală. Inexistentul, odată ieșit din condiția lui, suportă capriciile și rigorile ce apasă lumea viului; spiritul, deschis imprudent către
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
1974 1999 XII-III Timpurii de Dâmbovița 1053 1967 1999 VIII Triumf 1037 1985 2001 VII Untoasa Bosc 1037 1999 IX-XI Untoasa de Geoagiu 1046 1974 1999 IX-XI Untoasa Hardy 1037 1999 IX-XI Untoasa precoce Morretini 1037 1958 1999 VIII Virgiliu hibernal 1042 2000 I-III Williams 1037 1999 IX Williams roșu 1037 1958 1999 IX ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PIERSIC - Prunus persica (L.) Batsch Denumirea soiului Menținătorul Anul Anul Observații înregistrării reînscrierii Maturitatea (radierii) de consum (luna/decadă) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 2 3 4 5 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── PENTRU CONSUM
EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
În timpul zborului emit impulsuri ultrasonore de frecvențe modulate, cu durată relativ scurtă, semnale de ti tip FM. Unele specii pot efectua migrații sezoniere la distanțe considerabile. Pentru majoritatea s speciilor sedentare este caracteristică migrația locală de la adăpostul estival la cel hibernal. Se întâlnesc pretutindeni, în afară de zonele polare și unele insule îndepărtate de continent. Partea facială a capului nu prezintă formațiuni pi pieloase sau cartilaginoase. Urechile pot fi de diferite forme și mărime dar marginile sunt rotunjite. Absolut toți indivizii a au
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
timpul nopții. A Acest proces adaptativ le permite ca, în perioadele de repaus, să-și conserve energia atât de necesară în momentele critice ale ciclului biologic. Astfel, letargia diurn în momentele critice ale ciclului biologic. Astfel, letargia diurnă estivsală și hibernală sunt două st st st stări pe care liliecii le folosesc în momente diferite din an, dar în cadrul aceleiași s strategii generale de supravețuire. Ransom (1990) consideră că principala diferență dintre somnul diurn din perioada de var dintre somnul diurn
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
momente calme, evocând „vin bun și cântece frumoase”. Scurgerea timpului nu declanșează crize dramatice, iar nucul „falnic”, simbol al unor „vremi de trai patriarhal”, întinde peste lucruri coroana-i protectoare. Câte o notă mai dinamică se consumă repede. Sfidând vifornița hibernală, la „orândă” domnește o suspectă „voie bună”, țăranii, inclusiv popa, jucând de „duduie sub ei pământul” (Veselie). Evocator elegiac al lăutarilor și cântăreț al pribegilor, I. e un precursor al lui O. Goga, superficial însă, lipsit de freamătul dinamic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
realizează majoritatea lucrărilor, Viorica Toporaș îi adaugă și subtitlul „joc secund” al titrărilor, căci numind un anume ansamblu floral propune, de fapt un haiku (să amintim doar „Și viața aceea violetă...”). Nuanțarea violetului ce amintește de piesele sale de rezistență - „Hibernalele” - expuse anterior, potențată de izbucnirile fove în culori calde, atestă maturitatea ca plasticiană a Vioricăi Toporaș. Regăsim farmecul discret al reveriei, vis și realitate, în mai „stinsele”: „Aristocrate”, „Cumințenie”, „Visare”, „Biruința plăpînzilor”. Impresionismul din „Balerinele”, în care adevăratul erou este
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de o parte, singurul suvenir viticol pe care ni l-a lăsat această regiune este chrysattikos, sau "vinul de aur", care, dacă este să îl credem pe Alexandru din Tralles, era o băutură artificială, iar, pe de altă parte, sezonul hibernal nu este cel al vegetației în floare. Cu toate acestea, se știe că "lunile de iarnă, care sunt și cele în care se beneficiază de cel mai mult timp liber și de abundența alimentelor recoltate, sunt propice divertismentului, festinurilor și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
rima substantiv - substantiv sau adjectiv, ori adverb. Nu găsim acea bogație a rimelor ca la Mihai Eminescu. În schimb e bogată și evocatoare (strălucitoare picioare, scânteios - maiestos, argintiifăclii, etc.). Poemul degajă un sentiment luminos, chiar dacă peisajul stă sub semnul Încremenirii hibernale și asta pentru că predomină vocalele deschise. Elementele de versificație respectate cu rigoarea clasică oferă poeziei șansa memorizării. Muzicalitatea versurilor nu poate fi ignorată. In pastelurile lui V. Alecsandri găsim o ilustrare imagistică a tututror anotimpurilor, probabil că poetul și-a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
indus de o anumită stare maladivă?). Coșbuc nu detestă iarna, dar pe V. Alecsandri Îl Înfioară. De aceea iarna pleacă În călătorie, În lumea soarelui. Pastelul „Iarna”, apărut În „Convorbiri literare” la 1 aprilie 1868, repetă În mare măsură tabloul hibernal stând sub semnul aceleiași Încremeniri, respingând parcă viața: ” Din văzduh, cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc În aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață, pe ai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ninsoare.” Chiar viața e posibilă În peisaj: „o sanie ușoară...” și răsunetul „clinchete(lor) de zurgălăi“ dă speranță În vremuri luminoase. „Mezul iernei” este o poezie Închinată exclusiv naturii. De altfel această particularitate a liricii lui Alecsandri este relevantă. Tabloul hibernal se raportează la un spațiu vast care cuprinde „păduri”, „stele”, „cerul”, „câmpii”, „văzduh”, „bolta cerului”, „luna”, „munții”, În concluzie cum spune poetul, „tablou măreț, fantastic”. E un tablou nocturn În care elementele componente se așază pe două planuri de referință
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]