872 matches
-
descrie ca având fețele albe, cu părul mai ales roșu, fluturându-le în vânt, iar trupurile le erau mărunte și firea rece. În schimb, o cronică georgiană îi identifică pe khazari cu armatele lui Gog și Magog, sălbatici, cu fețe hidoase și deprinderi de fiare sălbatice, "care beau sânge de om". Privitor la semnificația denumirii de "khazar", cercetătorii amintesc despre unele presupuse derivate moderne ale cuvântului: cuvântul rusesc "cazac"; cuvântul maghiar "huzar"(ambele desemnând un călăreț cu înfățișare războinică); sau cuvântul
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356273_a_357602]
-
privilegiată, iar băștinașii români, forța brută de muncă. Bogdan Petriceicu Hașdeu publica, tot în anul adoptării Constituțției, 1866, la București, lucrarea Studii asupra iudaismului, în care arăta că evreii, nu numai de la noi, dar din întreaga lume, sunt caracterizați de hidoasa cununie a trei calități negative: tendința de a câștiga fără muncă, lipsa simțului de demnitate și vrăjmășia contra tuturor popoarelor. Totodată, evreii se ocupă cu specula, cu cămătăria și schimbul banilor, iar acolo unde a pătruns un evreu, e greu
CAP. 3 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355858_a_357187]
-
poate că l-am pierdut pe Dumnezeu ? Pentru câteva secunde am căzut pe gânduri amândoi, cu o mișcare atentă țe-am aranjat cruciulița de la gât. Între trenul nostru și linia orizontului se pierdea natura în frumusețea ei, cât o să mai muște hidoșii acestui sistem din ea? Mâinile noastre intrase într-un joc, trasam linii prin atingeri să nu ne înghețe! “Frumos, foarte frumos!” Repeta un bărbat mai învârsta nebărbierit în timp ce privea lung spre fereastra de pe coridor din dreptul nostru! Eram evadați, este
SUNT LACRIMĂ DIN LACRIMILE TALE (INCLUDE UN NOU CAPITOL) de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 598 din 20 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355121_a_356450]
-
zona Teleormanului. Această reprezentare mitică a Panteonului românesc susține existența unei femei, care pedepsește gospodinele surprinse la tors, țesut, cusut sau la o altă activitate, care nu intra în procesul de pregătire a sacrificiului porcului, în ziua de 20 decembrie. Hidoasa apariție reprezenta femininul de la Ignat. Un semn al împotrivirii, dar și al pedepsei divine pentru uciderea unui animal interzis în Scriptură pentru hrănirea trupului, considerat templul lui Dumnezeu, Inătoarea era o femeie carnivoră, lacomă și foarte urâtă. Aceste trăsături se
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
Cînd noaptea se crapặ-ntr-o stea că o parặ Lirismul bezmetic ține loc de breloc Și-nghesuita-n ramă acelui gînd de fiarặ, Aud cum nesfîrșirea îmi zice “N-am, bre, loc!” Dar fặ-ți un loc în locu-i, un templu mai hidos Decît o tușặ finặ de pensulặ pe-o fațặ, Care s-a smuls din ramă perfidului colos Că umbră ce-nflorește abia spre dimineațặ . Īn timp chiar și gîndirea e verde sau amarặ, Ca pasặrea din visul cu îngeri care
PE MINE NU M-A IUBIT NICI O FEMEIE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355671_a_357000]
-
mâna stângă, iar în dreapta avea o cană meatalică pe care o bușea de chiuvetă ritmic. Îi lovea creierii și îi venea să urle...Știa că o scoate din minți și rânjea cu satisfacție, uitându-se cu coada ochiului...Imaginea era hidoasă, îngrozitoare desprinsă dintr-un film horror. Și-am întors privirea și a ignorat-o.După câteva minute s-a potolit și s-a îndreptat spre ușa întredeschisă...era primăvară și soarele mângâia tenebrlele din suflet ale celor 10 femei din
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER!-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356162_a_357491]
-
a așezat-o sufletul, comoară În trupul blând al dalbelor petale. Crinul, floarea sufletului meu Prin piața lumii tumultoasă, În costum de floare-aleasă Zâmbesc oricui, fără de teamă Jubilând, de bună seamă! E-un carnaval, cu flori și îngeri, Cu măști hidoase, desuete, În care, inimă mai sângeri De se aruncă-n flori cu pietre! Și cum se-ntâmplă-ades în viață, Când după inima-i trăiește: O floare, va rămâne-n piață, Femeia mândră ce iubește! Îmbrățișarea nopții de mătase Noaptea albă, de
CRINUL, FLOAREA SUFLETULUI MEU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370864_a_372193]
-
și a căzut pe scară, la picioarele mele troznind. Bucăți de zid, cărămizi și lemn s-au prăbușit într-un geamăt sfâșietor, unele rămânând suspendate deasupra intrării,agățate de sârme de la beton armat, ca în ghearele unei păsări de pradă hidoase, în timp ce praful și molozul în cădere, aproape că mă orbesc. Fratele meu se întoarce înapoi, pe scară, mă prinde de mână și mă trage cu forța de pe scări, îndepărtânu-mă de intrare. Ajungem la poartă.Eu între timp, scuturându-mi praful
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
însoțită cu Zeus Aigipan fiul, cum spune Hyginus, Un biet corp de țap cu o coadă de pește. E simbol al iernii când noaptea-i prea lungă, Iar norii își scutură cergile grele, Ciudat Capricorn se-nfiripă-ntre stele Hibridul hidos, Săgetător alungă. Povestea-i mai multă Ascultă cum crește Acord de lăută Și bardul vestește: Frumos Ganimede, copil din Frigia Răpit și adus în Olimp de Aqvilă Avea tinerețea lui dată ca milă Băiat la schimb pe doi cai și
MENESTREL PRIN LUMI STELARE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370550_a_371879]
-
sau nu se mai bate pe viață și pe moarte pentru dreptul de a se satura primul din blidul de linte pământesc. • Există un fel de dialectica, un raport ontologic între realitatea morții și omul că persoana. Moartea, oricât de hidoasa realitate ar fi, si este, are totuși rolul său orânduit în maturizarea existenței, în revelarea misterului vieții înșiși, după cum personalitatea se conturează mai clar și conștientizat că forma de prezervare și rezistența în fața acestui examen al transcendentei. Este de fapt
TEOLOGUMENA – DESPRE ADEVĂR de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370578_a_371907]
-
slobozind în lume tot răul, sau mai rău, de parcă iadul s-a mutat aici, pe pământ, între oameni. Și pentru a instaura teroarea și a băga frica în oameni, Satan îmbracă diferite forme, balaur cu mai multe capete, șerpi, chipuri hidoase, păsări răpitoare, animale sălbatice, demoni cu chip de om, etc. Necuratul știe să exploateze la maxim slăbiciunile omenești, deșertăciunile după care aleargă, glorie, putere și aur. Toate fiind pentru om ca un blestem. Cei atinși de aceste patimi înșelătore își
COMOARA BLESTEMATĂ, DE ION NĂLBITORU de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369370_a_370699]
-
plumb greoaie, În zborul sau frenetic, cineva mi te-a smuls hapsân și te duce în labirinturi întunecate, Ce poate face el cu un înger în adâncuri? Duce lumină ta diavolilor urâcioși să iși privească în cioburi de sticlă fetele hidoase? Mă strigi cu mii de voci și chemarea ta îmi sparge timpanele însetate de glasul tău strident, dar cât de necesar... Mă chemi la tine cu toată puterea, tipi, te zbați, te topești în neființă, Delirul tău mă amețește De ce
TE AUD, TE SIMT, TE ASTEPT de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369718_a_371047]
-
lupii și câinii cerești, că omul în viață adastă o vârstă mai vastă. Ci lasă porunca eternă și vino cu noi în tavernă la mese bălțate și mici, cu turme de palizi calici. Petrece cu noi și te joacă, bizară, hidoasă, potroacă, retează-ne palma, ne fură din bile dar lasă-ne sacul de zile. Ah, iată și iată - n’asculți ruga atâtor desculți. Hei, moarte, aceeași rămâi în legile astea lălâi ... un rece tăcut negustor pe-al vieții pridvor. Te
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
poarta fiind un nod de trecere în urcarea treptelor inițierii: ”pe coridorul fără de sfârșit / luminat de minuscule / ferestre peste tot ferecate...” (Fortărețe, 2008:24), sugerând opreliștea pătrunderii în cunoaștere, ferestre special construite pentru a nu lăsa lumina să descopere adevărul hidos al măștilor de oameni care, în dorința zădărnicirii puterii de a cunoaște, minimalizează sensul vieții. În lucrarea sa despre artă și estetică, Theodor W. Adorno sublinia tocmai acest aspect: Căci libertatea absolută în artă, ca și în orice domeniu particular
FRĂMÂNTĂRILE LUI RUFFILLI ÎN ÎNCĂPERILE CERULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353889_a_355218]
-
cu ce se ocupă strănepotul meu! Ptiu! Și aruncă manuscrisul pe podea, de parcă l-ar fi ars la mâini. Ăsta se face complice cu diavolul! Înfuriat, suflă foc asupra manuscrisului. Acesta se aprinse și flăcările luară forme ciudate cu chipuri hidoase. Scânteile se împrăștiară prin încăpere, iar flacăra se înălță până în tavan. Prin ea se vedea chipul lui Vlad. - Ha, ha, ha! Mi-ai făcut un mare bine, Conte! Cât m-am chinuit să dezleg misterul de a deveni invizibil, dar
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
pârliți... To(n)ți supuși cu plecăciune De un sfert de centenar La halal păcăliciune, Zi cu roșu-n calendar Cu copii din cruce-n cruce Și tămâie-n fum pe coș, Cu colaci de maici năuce, Cu ilici, brucani hidoși... În bazarul cu cartușe, Păcăliții în zadar Au la suflete cătușe, Gratii pe-un trecut murdar... Dar să râdem, măscăricii Încă mai găsesc de-un glonț Parf de pușcă, păcălicii Circotesc și dau din clonț. Colo, uite arlechinul, Dincoace un
PĂCĂCIOŞI ŞI PĂCĂLAŞI... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354125_a_355454]
-
trăiesc peste 60 de ani. Acestea sunt vegetariene (se hrănesc cu fructe, flori, cactuși, spini, iar apa potabilă o iau din mâncare). * Curios că Darwin, în cartea sa Voyage of the Beagle [Călătoria ambarcațiunii Beagle] descrie iguanele ca animale urâte, hidoase, stupide, de o culoare neagră murdară... Și menționează gustul cărnii de iguană! Referință Bibliografică: Iguanele lui Darwin / Florentin Smarandache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2297, Anul VII, 15 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florentin Smarandache : Toate Drepturile
IGUANELE LUI DARWIN de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354237_a_355566]
-
crunt... un răcnet! - Au sunat de la ambasadă. Trebuie să mergem la București. Alex se numără printre victi... În clipa următoare am simțit cum peste mine se prăvălește întunericul vieții - strivind și ultima picătură de lumină. Viața căpătase forma unui călău hidos - care cu un rânjet sinistru... a ridicat securea timpului... Aproape că simțeam lama subțire și rece pe artera în care mai pulsa încă sufletul zdrobit... Am închis ochii... și două brațe puternice au oprit trupul ce se prăbușea, zguduit de
“ZI FATIDICĂ... MADRID, 11 MARTIE 2004” (FRAGMENT DIN ROMANUL “VIAŢĂ FURATĂ”) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354525_a_355854]
-
diavolul. Cine a reușit incredibila performanță de a cumpăra judecătorii și „făcătorii de legislații în vigoare”? Și cu ce preț? Nu mai e mult până când „sistemul” (o noțiune invizibilă) va îngenunchia definitiv omul, o expresie materială, palpabilă, vie. Pe altarele hidoase ale „sistemului” arde zilnic jertfa incomozilor, băgați la grămadă în crematoriu, incinerați pentru că au avut naivitatea de-a crede că vor fi judecați corect. Acesta e începutul meu în ale scrisului, dragul meu. Dacă merită - publică, dacă nu - nu. Să
TAINA SCRISULUI (6): OSÂNDA DE A FI SCRIITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 570 din 23 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354727_a_356056]
-
An de an, de Halloween, Chiar în fața casei pun Un dovleac baban și plin, Ce-l pictez, cât sunt de bun, Într-un drac hidos, vădit, Ca atunci când seara vin Puradei cu “trick or treat”, Să se sperie puțin, Și ca-n orice an, mereu, Chiar și ăi mai măricei, Cum zăresc dovleacul meu, Zău că ... fac pipi pe ei! Numai că pe strada mea
HALLOWEEN de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1033 din 29 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347084_a_348413]
-
a spus c-ai murit , ...... Am deschis ușa și am înțeles .Ce am înțeles ? am închis ochii ,poate ca să nu mai știu ...dar am știut ,nu știu ce și cine din mine...am înțeles...apa curgea ,curgea ,în vană ,bunica o grămadă hidoasă de carne ,încă vie ,cred că mai pulsa ...Ochii ,singurul lucru ce deschide o mică portiță spre complexitatea abisală a unui suflet...ochiicare pot întradevăr transmite ceva mai mult ca și cuvintele ,de la suflet la suflet ,ochii carer scot mai
PARCĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347138_a_348467]
-
Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe oceanul de tăcere Se varsă ca o cascadă, Fără dig sau bariere, Fără zgomotul din stradă, Mantie neagră și lungă, Otrăvind meticuloasă, Încercând să mă ajungă Ca o plapumă hidoasă. Mii de vrejuri, spre călcâie Cresc, spărând să mă doboare, În urmă să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte mă
ZBUCIUM de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357248_a_358577]
-
Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 305 din 01 noiembrie 2011. Pe oceanul de tăcere Se varsă ca o cascadă, Fără dig sau bariere, Fără zgomotul din stradă, Mantie neagră și lungă, Otrăvind meticuloasă, Încercând să mă ajungă Ca o plapumă hidoasă. Mii de vrejuri, spre călcâie Cresc, spărând să mă doboare, În urmă să mai rămâie Doar flacări ucigătoare. Scântei crude vin din spate, Pârjolind puful plăpând Al viselor înghețate, De durere, spumegând, Mă inundă-n suflet gerul, Clipe crunte mă
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Nepăsare și durere, Adăpostind bunătate În suflet cu mângâiere. Citește mai mult Pe oceanul de tăcereSe varsă ca o cascadă,Fără dig sau bariere,Fără zgomotul din stradă,Mantie neagră și lungă,Otrăvind meticuloasă,Încercând să mă ajungăCa o plapumă hidoasă.Mii de vrejuri, spre călcâieCresc, spărând să mă doboare,În urmă să mai rămâieDoar flacări ucigătoare.Scântei crude vin din spate,Pârjolind puful plăpândAl viselor înghețate,De durere, spumegând,Mă inundă-n suflet gerul,Clipe crunte mă străpungDar, voi învinge
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
ard auriu sub un cer vâlvătaie visele noastre iscate din ploaie. Un curcubeu cu degete fine revarsă culoarea în mine și-n tine, salcâmii-au murit sub miresme păgâne, buzele mele, numele tău vor să-ngâne. Dar depărtarea tot râde hidoasă, ploaia de vis s-a întors către casă, cerul pictează canavaua corbie unde ești tu, unde sunt nu se știe. Leonid IACOB Referință Bibliografică: seară de mai / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 532, Anul II, 15 iunie
SEARĂ DE MAI de LEONID IACOB în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358307_a_359636]