425 matches
-
se dezvoltă o vegetație palustră bistratificată: - un strat cu o înălțime medie de până la 1-1,5 metri unde predomină papura (Typha latifolia), rogozul (Carex pseudocyperus); - un strat bazal cu o înălțime de 40 - 50 cm compus din specii higrofile și hidrofile: Oenanthe aquatica, Lysimachia vulgaris, Lycopus europaeus, Poa trivialis, Juncus effusus. În sectoarele cu panta redusă, unde curentul este slab, se remarcă o vegetație cu plante submerse: brădiș (Myriophyllum verticillatum), broscărița (Potamogeton natans). În cursul superior, există o serie de plante
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
de soluție Visudyne cu soluție injectabilă de glucoză 5 % până la obținerea unui volum final de 30 ml . A nu se utiliza soluție salină ( vezi punctul 6. 2 ) . Se recomandă utilizarea unei linii standard de perfuzie cu un filtru cu membrane hidrofile ( cum ar fi cele din polietersulfona ) cu pori de dimensiuni de cel puțin 1, 2 μm . Flaconul și orice cantitate neutilizată de soluție reconstituită trebuie aruncate după o singură utilizare . Dacă se varsă soluție , aceasta trebuie strânsă și ștearsă cu
Ro_1161 () [Corola-website/Science/291920_a_293249]
-
se diluează cantitatea necesară de soluție Visudyne cu soluție injectabilă de glucoză 5 % până la obținerea unui volum final de 30 ml . A nu se utiliza soluție salină . Se recomandă utilizarea unei linii standard de perfuzie cu un filtru cu membrane hidrofile ( cum ar fi cele din polietersulfona ) cu pori de dimensiuni de cel puțin 1, 2 μm . Pentru condițiile de păstrare , vezi punctul 5 din acest prospect . Flaconul și orice cantitate neutilizată de soluție reconstituită trebuie aruncate după o singură utilizare
Ro_1161 () [Corola-website/Science/291920_a_293249]
-
pelinița (Artemisa austriacă), pir (Cynodom dactylon), mohor (Stelaria glaucă), trifoi (Trifolium repens, Trifolium pratense). În lunci și zăvoie vegetația cuprinde: salcii (Salix albă, Salix fragilis, Salix cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
cinerea , Salix trianduanini), (Alnus glutinosa) și plopi (Populus albă, Populus nigra, Populus canescens). Vegetația hidrofila cuprinde: rogozul (Carex acutiformix), papura (Tipha augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de lunca oferă adăpost multor păsări
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
fenomen apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un con de dejecție destul de dezvoltat. Aici Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400 m, încadrând un ostrov bogat în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din lungul văilor Molișeț, Izvor și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de tip borviz din aureola
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
o suprafață de 498 hectare. Aria naturală este inclusă în Parcul Natural Porțile de Fier și reprezintă o zonă cu luciu de apă și mlaștini; cu pâlcuri de răchită albă ("Salix alba") și plop alb ("Populus alba") și ierburi plante hidrofile și higrofile; printre care peștișoară ("Salvinia natans"), trifoiaș-de-baltă ("Marsilea quadrifolia") sau diferite specii de trestie și rogozuri. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 79/409/ CE din 2
Divici - Pojejena () [Corola-website/Science/325759_a_327088]
-
șapte habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip "Luzulo-Fagetum"; Păduri de fag de tip "Asperulo-Fagetum"; Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane; Pajiști cu "Molinia" pe soluri calcaroase, turboase sau luto-argiloase ("Molinion caeruleae"); Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Turbării active și Mlaștini turboase de tranziție și turbării oscilante (nefixate de substrat); ce adăpostesc specii rare din fauna și flora Maramureșului. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice, unele
Igniș () [Corola-website/Science/331753_a_333082]
-
roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
moleculele de apă și de sticlă (forțele de adeziune) sunt mai mari decât forțele de coeziune. Acest lucru este foarte important în cadrul transpirației plantelor. În celulele și organismele biologice, apa se află în contact cu suprafețele membranoase proteice care sunt hidrofile, adică prezintă o puternică atracție pentru apă. Langmuir a observat o puternică forță de respingere între suprafețele hidrofile. Pentru a deshidrata suprafețele hidrofile este necesar un efort deosebit pentru învingerea acestor forțe, numite forțe de hidrație. Aceste forțe sunt foarte
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
este foarte important în cadrul transpirației plantelor. În celulele și organismele biologice, apa se află în contact cu suprafețele membranoase proteice care sunt hidrofile, adică prezintă o puternică atracție pentru apă. Langmuir a observat o puternică forță de respingere între suprafețele hidrofile. Pentru a deshidrata suprafețele hidrofile este necesar un efort deosebit pentru învingerea acestor forțe, numite forțe de hidrație. Aceste forțe sunt foarte puternice, dar valoarea lor scade rapid pe distanțe mai mici de un nanometru. Importanța lor în biologie a
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
plantelor. În celulele și organismele biologice, apa se află în contact cu suprafețele membranoase proteice care sunt hidrofile, adică prezintă o puternică atracție pentru apă. Langmuir a observat o puternică forță de respingere între suprafețele hidrofile. Pentru a deshidrata suprafețele hidrofile este necesar un efort deosebit pentru învingerea acestor forțe, numite forțe de hidrație. Aceste forțe sunt foarte puternice, dar valoarea lor scade rapid pe distanțe mai mici de un nanometru. Importanța lor în biologie a fost studiată de Parsegian. Prezintă
Apă () [Corola-website/Science/300231_a_301560]
-
Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
era dominat de călduri ce au provocat un fenomen de deșertificare. Acest fenomen era cauzat de lipsa umidității, continentul fiind atât de larg, curenții marinii nu ajungeau decât pe coastele sale, precipitațiile fiind astfel reduse. În aceste condiții neprielnice, plantele hidrofile din carbonifer au început să dispară, fiind înlocuite de gimnosperme, plante cu semințe ce se puteau înmulți mai bine decât ferigile cu spori. Apar insecte noi, cum ar fi coleopterele (gândacii) și dipterele (muștele). Fauna terestră a permianului inferior era
Permian () [Corola-website/Science/308377_a_309706]
-
absent în Europa de Sud (Italia, Portugalia și Balcanii de Sud). Brebul, ca și rudă să nord-americană, construiește, de-a curmezișul scurgerii apelor, stăvilare din ramuri, nuiele, mușchi și alte elemente vegetale, ridicând astfel nivelul apei și favorizând creșterea plantelor hidrofile pe care le apreciază ; din aceleași materiale construiește cuiburi cu accese submerse în care se adăpostește și în care își crește descendentă. Vară se hrănește cu plante acvatice și erbacee ; iarnă, cu vlăstare, semințe și coji. Cuvântul "bhebhrus" provenind din
Breb () [Corola-website/Science/333898_a_335227]
-
dezvoltarea portului care a fost într-o anumită etapă istorică cel mai mare port al României. Vegetația reprezintă rezultatul interferenței ariei de influență est-europeană, sudică și atlantică. Predomină vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
au fost niciodată utile în imprimare. Folosirea unor proprietăți specifice ale materialelor în scopul obținerii de tipărituri nu este o noutate, celebru fiind Alois Senefelder, gravor ceh de etnie germană, care a descoperit din întâmplare, cum poate fi manevrata proprietatea hidrofila a unei pietre de calcar și cum poate fi indusă oleofilia, pe aceeași piatră, folosind un creion de ceară. Rezultatul fascinantului experiment a fost „Lithografia”, știința grafică, care chiar și după trecerea a două sute de ani de folosință se dovedește
Macool () [Corola-website/Science/309725_a_311054]
-
pe văile dintre versanți unde drenajul este defectuos, vegetația caracteristică este reprezentată prin: "Alopecurus pratensis", "Agrostia alba", "Deschamsis caespitosa", "Agropyron repens", "Trifolium sp.", "Rumunculus sp.", "Cichorium intybus" ș.a. În lumea văilor și în zonele cu exces de umiditate predomină vegetația hidrofilă: "Inunae corex", "Pharanghuites" etc. Terenurile cu expoziție sudică,sud-estică sau sud-vestică, care sunt și erodate au pajiști cu valoare furajeră. Speciile dominante aici sunt: "Agropyron cristatum", "Agropyron ischemus", "Festuca sulcata", "Artemisia campestris" etc. Terenurile cultivate au în general următoarele buruieni
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
nu s-a păstrat. Pe fragmentele înțelenite, nevalorificate, degradate prin pășunat, predomină păiușul și diferite ierburi de protostepă; pe versanți cu soluri erodate predomină comunitățile de bărboasă. Pe fondul vegetației zonale de stepă foarte frecvente sunt arealele cu vegetație palustră, hidrofilă și halofită. Asemenea fragmente sunt răspândite nu numai în lunci și văi, dar și pe pante, pe culmile dealurilor, îndeosebi, ale Ciulucului. Această mozaicitate se datorează neomogenității structurii geologice, regimurilor hidrologice și structurii învelișului de sol.
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
utilizate numai în scopuri non-potabile, nepermițându-se reintroducerea lor în circuitul apei potabile. ... Articolul 197 (1) Toate nămolurile rezultate din treptele de sedimentare și filtrare a apei necesită tratare înainte de a fi descărcate; tratarea trebuie realizată în funcție de caracteristicile acestora (minerale hidrofile, minerale hidrofobe, compoziție chimică, natură și structură). ... (2) Nămolurilor rezultate de la stațiile de tratare a apei trebuie supuse procesului de reducere a volumului acestora prin: ... a) îngroșare utilizând decantarea, centrifugarea, flotația sau drenarea; ... b) deshidratare utilizând filtre presă cu plăci
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188016_a_189345]
-
Ranunculion fluitantis" și "Callitricho-Batrachion"; Pajiști și mlaștini halofile panonice și ponto-sarmatice; Lacuri naturale eutrofice cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition"; Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație din "Chenopodion rubri" și "Bidention"; Tufărișuri subcontinentale peri-panonice; Comunități de lizieră cu ierburi înalte hidrofile de la câmpie până în etajele montan și alpin; Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur", "Ulmus laevis", "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris"); Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu "Quercus spp." și Zăvoaie cu "Salix alba" și "Populus
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
distribuției mărimii inițiale a picăturilor de monomer (afectează mărimea particulelor) controlează coalescența picăturilor și reduc aglomerarea particulelor. Un bun stabilizator trebuie să nu influențeze polimerizarea prin efecte de inhibare sau întârziere, să se caracterizeze printr-un raport optim al grupelor hidrofile/ hidrofobe; să asigure formarea unui strat mecanic rezistent în jurul picăturilor protejate; să asigure creșterea optimă a viscozității mediului, pentru a nu împiedica buna dispersare a monomerilor. În cazul când monomerii sunt solubili în faza apoasă, se utilizează tehnica polimerizării inverse
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de microsfere. Această structură poroasă are o varietate foarte mare de forme și mărimi a porilor, fiind alcătuită dintr-o fază continuă gel și una a porilor. În procesul de adsorbție, moleculele care au o afinitate mică pentru apă, porțiunile hidrofile sunt preferențial adsorbite pe suprafața hidrofobică a adsorbantului, în timp ce acelea hidrofilice rămân în faza apoasa. O molecuă tipică de sorbant (O-) conținând o porțiune hidrofobică (-) și una hidrofilică ( O ) este adsorbită din faza apoasă conform figurii 8 : Astfel de adsorbanți
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
gradului de hidrofilie a catenei și implicit la îmbunătățirea calității selective a acestora. Prin clorurarea copolimerilor stirenici reticulați, în prezența unui catalizator Friedel-Crafts, rezultă un adsorbant clorurat polar, care conține până la 60% Cl /90/, testat la purificarea antibioticelor. Particolele polimere hidrofile sunt importante în biomedicină și aplicațiile biotehnologice necesită prepararea perlelor reticulate cu o mărime și distribuție a porilor cunoscută. Aceste sinteze au atras atenția datorită faptului că sunt netoxice, neiritabile și biocompatibile cu țesuturile vii. S-au sintetizat copolimeri cu
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]