619 matches
-
reacții de eterificare între grupările hidroxil. Se formează astfel, diglucide, triglucide etc. Eliminarea moleculei de apă între ozele care se unesc se face în două feluri: a) dacă molecula de apă se elimină între hidroxilul glicozidic al unei oze și hidroxilul alcoolic al celeilalte oze, rezultă un diglucid reducător care are un hidroxil glicozidic liber, capabil să se oxideze.Legătura realizată în acest mod este monocarbonilică sau monoglicozidică (ozil-1,4 oză) și poate fi orientată în * sau -, după poziția hidroxilului glicozidic
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Eliminarea moleculei de apă între ozele care se unesc se face în două feluri: a) dacă molecula de apă se elimină între hidroxilul glicozidic al unei oze și hidroxilul alcoolic al celeilalte oze, rezultă un diglucid reducător care are un hidroxil glicozidic liber, capabil să se oxideze.Legătura realizată în acest mod este monocarbonilică sau monoglicozidică (ozil-1,4 oză) și poate fi orientată în * sau -, după poziția hidroxilului glicozidic; b) dacă molecula de apă se elimină între ambii hidroxili glicozidici ai
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
și hidroxilul alcoolic al celeilalte oze, rezultă un diglucid reducător care are un hidroxil glicozidic liber, capabil să se oxideze.Legătura realizată în acest mod este monocarbonilică sau monoglicozidică (ozil-1,4 oză) și poate fi orientată în * sau -, după poziția hidroxilului glicozidic; b) dacă molecula de apă se elimină între ambii hidroxili glicozidici ai ozelor care reacționează, rezultă un diglucid nereducător, neavând nici un hidroxil glicozidic liber. Legătura realizată în acest caz este dicarbonilică sau diglicozidică (ozil-1,1 ozid) când se leagă
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
are un hidroxil glicozidic liber, capabil să se oxideze.Legătura realizată în acest mod este monocarbonilică sau monoglicozidică (ozil-1,4 oză) și poate fi orientată în * sau -, după poziția hidroxilului glicozidic; b) dacă molecula de apă se elimină între ambii hidroxili glicozidici ai ozelor care reacționează, rezultă un diglucid nereducător, neavând nici un hidroxil glicozidic liber. Legătura realizată în acest caz este dicarbonilică sau diglicozidică (ozil-1,1 ozid) când se leagă două aldoze și (ozil-1,2 ozid)când se condensează o aldoză
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
acest mod este monocarbonilică sau monoglicozidică (ozil-1,4 oză) și poate fi orientată în * sau -, după poziția hidroxilului glicozidic; b) dacă molecula de apă se elimină între ambii hidroxili glicozidici ai ozelor care reacționează, rezultă un diglucid nereducător, neavând nici un hidroxil glicozidic liber. Legătura realizată în acest caz este dicarbonilică sau diglicozidică (ozil-1,1 ozid) când se leagă două aldoze și (ozil-1,2 ozid)când se condensează o aldoză cu o cetoză. 2.6.1. Diglucide reducătoare Cele mai importante sunt
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
o cetoză. 2.6.1. Diglucide reducătoare Cele mai importante sunt maltoza, izomaltoza, lactoza și celobioza. Maltoza (zahărul din malț) Maltoza este un diglucid format din două molecule de glucoză legate monocarbonilic C1 C4 Deci apa s-a eliminat din hidroxilul * glicozidic al unei molecule de glucoză și hidroxilul alcoolic al celeilalte molecule de glucoză (C4 OH). Ca structură chimică maltoza este un * glucopiranozil 1,4 *glucopiranoză: Prezența hidroxilului glicozidic imprimă maltozei caracter reducător: prin oxidare blândă formează acidul maltobionic. De
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
mai importante sunt maltoza, izomaltoza, lactoza și celobioza. Maltoza (zahărul din malț) Maltoza este un diglucid format din două molecule de glucoză legate monocarbonilic C1 C4 Deci apa s-a eliminat din hidroxilul * glicozidic al unei molecule de glucoză și hidroxilul alcoolic al celeilalte molecule de glucoză (C4 OH). Ca structură chimică maltoza este un * glucopiranozil 1,4 *glucopiranoză: Prezența hidroxilului glicozidic imprimă maltozei caracter reducător: prin oxidare blândă formează acidul maltobionic. De asemenea maltoza prezintă anomerie și prin urmare mutarotație
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de glucoză legate monocarbonilic C1 C4 Deci apa s-a eliminat din hidroxilul * glicozidic al unei molecule de glucoză și hidroxilul alcoolic al celeilalte molecule de glucoză (C4 OH). Ca structură chimică maltoza este un * glucopiranozil 1,4 *glucopiranoză: Prezența hidroxilului glicozidic imprimă maltozei caracter reducător: prin oxidare blândă formează acidul maltobionic. De asemenea maltoza prezintă anomerie și prin urmare mutarotație. Maltoza reprezintă unitatea structurală a amidonului și glicogenului, care o eliberează prin degradare hidrolitică sub acțiunea enzimelor numite amilaze. În
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
2 6%. Se formează în glanda mamară din glucoză. Este singurul diglucid în stare liberă, iar din punctul de vedere al structurii chimice, lactoza este formată dintr-o moleculă de -galactoză și una de * glucoză legate 1,4 glicozidic: Datorită hidroxilului glicozidic în stare liberă, lactoza se poate oxida la acid lactobionic. Prin hidroliză enzimatică, în prezența lactazei din intestin, lactoza se scindează în componentele ei, apoi galactoza formată se epimerizează la glucoză. Celobioza este formată din două molecule de glucopiranoză
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
poate oxida la acid lactobionic. Prin hidroliză enzimatică, în prezența lactazei din intestin, lactoza se scindează în componentele ei, apoi galactoza formată se epimerizează la glucoză. Celobioza este formată din două molecule de glucopiranoză legate 1,4 glicozidic. Având un hidroxil glicozidic liber, celobioza se oxidează la acid celobionic și formează * și anomeri (prezintă mutarotație). Ca structură chimică celobioza este deci un glucopiranozil 1,4 glucopiranoză și reprezintă unitatea structurală a celulozei: Celobioza se formează ca produs de hidroliză a celulozei
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
2.6.2. Diglucide nereducătoare Zaharoza este un diglucid constituit dintr-o moleculă de * glucopiranoză și una de -fructofuranoză, legate C1 C2 printr-o legătură dicarbonilică. Deci este un * glucopiranozil fructofuranozid. Zaharoza este nereducătoare și nu prezintă mutarotație, neavând nici un hidroxil glicozidic liber. Este o substanță cristalizată, ușor solubilă în apă, greu solubilă în etanol și alți solvenți organici: posedă activitate optică dextrogiră (*) = + 66,50. La temperatura de 1830 se topește și se carbonizează ușor. Prin hidroliză acidă sau enzimatică zaharoza
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
variază în funcție de produsul vegetal, dar predomină amilopectina. Amiloza este componenta liniară a amidonului și este constituit din 250 2000 resturi de glucoză legate 1-4 * glicozidic. Unitatea structurală a amilozei este maltoza. La unul din capetele lanțului component, amiloza are un hidroxil glicozidic liber cu caracter reducător. Totuși amidonul este considerat nereducător deoarece din cauza masei moleculare foarte mari, caracterul reducător se pierde. Amiloza formează în apă caldă o dispersie coloidală care se colorează în albastru cu iodul. Prin analiza cu raze X
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de tip maltoză) se găsesc în interiorul lanțului de amiloză, iar cele * 1,6 (de tip izomaltoză) apar în punctele de ramificație. Cu alte cuvinte, lanțul liniar de amiloză se leagă de alt lanț asemănător, legătura dintre ele realizându-se între hidroxilul glicozidic de la C1 al unui lanț și hidroxilul alcoolic primar la C6 al celuilalt lanț; legăturile 1,6 *glicozidice reprezintă ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
amiloză, iar cele * 1,6 (de tip izomaltoză) apar în punctele de ramificație. Cu alte cuvinte, lanțul liniar de amiloză se leagă de alt lanț asemănător, legătura dintre ele realizându-se între hidroxilul glicozidic de la C1 al unui lanț și hidroxilul alcoolic primar la C6 al celuilalt lanț; legăturile 1,6 *glicozidice reprezintă ramificații care se repetă la 25 30 de molecule, formate din 15 18 molecule: Masa moleculară a amilopectinei variază între 1. 105 -1. 106 în funcție de sursă, iar gradul
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
glicogenului. Macromolecula înalt polimerizată de glicogen are o formă sferică pentru a corespunde la un spațiu mai restrâns. În interiorul sferei găsim trei tipuri de lanțuri; lanțul liniar cu capăt terminal reducător; ramificațiile exterioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil liber la C4 (capăt nereducător); ramificații interioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil glicozidic liber (capăt reducător). Prin hidroliză acidă, glicogenul se transformă în dextrine, apoi în maltoză și final în glucoză. În organismul animal glicogenul este degradat
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
spațiu mai restrâns. În interiorul sferei găsim trei tipuri de lanțuri; lanțul liniar cu capăt terminal reducător; ramificațiile exterioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil liber la C4 (capăt nereducător); ramificații interioare terminate cu rest de glucoză ce are hidroxil glicozidic liber (capăt reducător). Prin hidroliză acidă, glicogenul se transformă în dextrine, apoi în maltoză și final în glucoză. În organismul animal glicogenul este degradat la glucoză printr-un proces numit fosforoliză, catalizat enzimatic de fosforilaze, care scindează legăturile * 1
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
o fibrilă de celuloză. Structura chimică: lanțurile liniare, filiforme de celuloză sunt formate dintr-un număr mare de molecule de glucopiranoză legate * 1,4, având ca unitate structurală diglucidul celobioza. Este deci un *glucan: Celuloza prezintă un slab caracter reducător. Hidroxilii liberi din moleculă au reactivitate normală și participă la reacții de eterificare, esterificare sau oxidare. Prin hidroliza acidă a celulozei se eliberează glucoza. Degradarea enzimatică a celulozei are loc în organismul animal sub acțiunea cumulată și consecutivă a celulazei și
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
DE AUTOEVALUARE 10. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE 1. Prezentați structura Fisher, Tollens și Haworth pentru următoarele monoglucide: * / * - gluco piranoză, * / * - fructo - furanoză. 2. Glucoza, galactoza și hexoza sunt hexoze. Să se indice: * structurile ciclice * diferențe de structură * forme anomere (α și β) * poziția hidroxilului semiacetalic. 3. Să se stabilească structurile ciclice ale următoarelor glucide: * gliceroaldehidă * α D-glucopiranoză * β-ribofuranozo-5-fosfat * β fructofuranoză-1,6-difosfat * β-D galactopiranozil-1,4α-D-glucopiranoză * α sedoheptuloză. 4. Să se indice un derivat carboxilic al glucozei care intră în stuctura multor mucopoliglucide și are importață
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
1,6 difosfat pornind de la* / * -fructo furanoză. 7. Prezentați reacția de reducere a glucozei/fructozei. Prezentați reacția de deshidratare a ribozei/ glucozei. 8. Să se precizeze pentru glucoză și fructoză: * apartenența la seria sterică D sau L * activitatea optică * poziția hidroxilului glicozidic * numărul de izomeri optici 9. Prezentați reacția de oxidare cu reactivul Tollens pentru glucoză, galactoză și manoză. 10. Prezentați reacția de oxidare cu reactivul Fehling pentru glucoză, galactoză și manoză. 11. Prezentați reacția de oxidare blîndă pentru glucoză, galactoză
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
grași care intră în structura lipidelor sunt acizi monocarboxilici cu formula generală R - COOH și număr par de atomi de carbon (4 32), cu catena liniară, ramificată sau ciclică, saturați sau nesaturați. Unii acizi grași conțin în catenă și gruparea hidroxil. 3.2.1.1. Clasificare În funcție de natura radicalului legat de funcțiunea carboxil, acizii grași pot fi clasificați astfel: saturați -acizi grași liniari nesaturați saturați -acizi grași hidroxilați nesaturați -acizi grași ramificați -acizi grași ciclici Acizii grași liniari saturați intră în
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
Lipsa acizilor grași esențiali din hrană determină tulburări metabolice grave în organismul animal respectiv cum ar fi: incetinirea creșterii și a dezvoltării normale, dermatite, căderea părului, tulburări de reproducere, necroze, fragilitatea capilarelor. Acizii grași hidroxilați conțin în catenă și gruparea hidroxil grefată de obicei la atomul de carbon * și pot fi saturați sau nesaturați. Acizii hidroximiristic, hidroxipalmitic, hidroxiarahic și lanoceric se găsesc în lanolină. Acidul ricinoleic este prezent în uleiul de ricin. Pentru organismul animal sunt importanți acizii cerebronic și hidroxinervonic
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
identificat pentru prima dată: plasma seminală a prostatei umane. Din punct de vedere structural P.G. derivă din acizii grași cu 20 de atomi de carbon cu 3,4 sau 5 legături duble, cel mai folosit fiind acidul arahidonic. În prostaglandine, hidroxilii se găsesc grefați la atomii de carbon 11 și 15, iar la atomul de carbon 9 se află o grupare cetonică sau hidroxilică, după cum acestea fac parte din seria E sau F. Unele prostaglandine din ambele serii prezintă dublă legătură
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
o catenă laterală formată din 8 10 atomi de carbon. În structura sterolilor pot fi și 1 3 legături duble, de obicei în ciclul B sau în catena laterală. Sterolii de diferite tipuri se deosebesc între ei prin orientarea grupării hidroxil de la C3, prin substituienții de la C17, cât și prin gradul de nesaturare al nucleului steranic sau al catenei laterale. Sterolii sunt alcooli cristalizați care se găsesc atât liberi cât și, esterificați cu acizi grași în lipidele tuturor animalelor și plantelor
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
C9, C10, C13, C14, C17) oferind posibilitatea existenței a 28 = 256 stereoizomeri, dintre care numai unul va fi identic cu cel natural. Acești izomeri pot prezenta diferite configurații ca urmare a posibilităților de orientare în raport cu planul nucleului steranic, a grupării hidroxil de la C3, a grupărilor metil de la C10 și C13 și a atomilor de hidrogen de la C5, C8, C9, și C14. Astfel, substituienții centrelor de asimetrie moleculară situați deasupra planului nucleului steranic au configurația β (cis) și se reprezintă prin linii
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
de C10 este situat deasupra planului nucleului steranic, ceilalți substituienți pot fi situați de aceeași parte sau în partea opusă a acestui plan, în raport cu acest metil luat ca reper. Experimentul s-a dovedit că gruparea metil de la C13 și gruparea hidroxil de la C3 se găsesc situate de aceeași parte a planului ca și gruparea metil de la C10, ceea ce înseamnă că au configurație β (izomerie cis). La fel și atomii de hidrogen din centrele de asimetrie C5, C8, C9 și C14, pot
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]