572 matches
-
avertiză casiera. — OK, spuse Antonio. Îmi voi aminti. Urcară dealul Încet. De-a lungul străzii simbolurile companiilor aeriene desenau jocuri de lumini colorate. Air Algerie. Air Gabon. — Gabonul e În Africa, unde este Simba, babuinul șaman Rafiki, mistrețul Pumba și hienele cele rele, spuse Kevin. — Vrei să mergi În Africa să vezi leii și elefanții? Întrebă Antonio. — Când? veni răspunsul lui Kevin. Colegii lui de clasă fuseseră deja În Namibia, În America sau În Seychelles. Poveștile lor Îl făceau să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
Revista idealistă”, „Românul literar și politic”, „Depeșa Prahovei” (Ploiești, 1907-1908), pe frontispiciul căreia figurează ca director-proprietar, „Opinii” (1908-1909), „Minerva”, „Minerva literară ilustrată”, „Seara” (1910- 1916), în redacția căreia a activat, „Presa”, „Ilustrațiunea română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Dreptatea”, „Gazeta Bucureștilor”, „Cuvântul liber”, „Hiena”, „Gândirea”, „Ora”, „Adevărul literar și artistic”, „Cuvântul”, „Îndreptarea” (1926-1928, 1931-1935), fiind angajat aici și ca redactor, „Curentul”, „Vremea”, „Curentul literar”, „Cele trei Crișuri”, „Bis”, „Evenimentul zilei”, „Capitala”, „Curentul familiei” și multe altele. A scos, în 1916, revista „Masca”. A mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Când doctorul credea că își convinsese adversarul (atâta vreme cât stătea de vorbă cu cineva, avea un adversar de convins și un partizan de câștigat), sprâncenele i se înălțau peste măsură de mult, și ochii săi mici, verzui, deschiși ca ai unei hiene, păreau gata să-i iasă din orbite 135. Însă la anumiți autori, cum ar fi Proust, asistăm la o adevărată răsturnare a acestei ierarhii. Pentru primele trei secțiuni din În căutarea timpului pierdut, G. Genette a găsit nu mai puțin
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
acceptă cu stoicism, ca într-o expiere târzie, să-și petreacă viața în infernul umed-torid al serei cu orhidee, în compania bătrânului general, așa cum o face Rusty Regan, sau că nu-și pot imagina existența altfel decât în postura de hiene amușinând prin gunoaiele mirosind a bani, personajele cărții și-au fixat acele busolei pe direcția dobândirii, cu orice preț, a câștigului material. Cazinoul este, din acest motiv, locul magic spre care tind majoritatea personajelor, ca niște insecte ale nopții atrase
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
pictural, plasticizând în mod simbolic ideea abrutizării: "O sută de instincte vechi care trezesc imaginea flămândă a bestiilor carnivore cresc deodată în sufletul mulțimii, și umbra ei în fugă, ia forme de mistreți furioși, de zimbri cu nările umflate, de hiene pleșuve"148. În sfârșit, imaginea torturii infernale este "derulată" cu o nedisimulată apetență pentru detaliile șocante. Povestind, "chipurile"149, pentru un cititor avid de senzațional, condamnarea la moarte a unui deținut de război, naratorul recurge, de data aceasta, când la
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
i se preschimbă în flori vineții, ea nu mai are glas să geamă mâinile nu mai au putere să se împotrivească: Vai, fata e deja moartă! Sălbatici ce nu meritați numele de oameni; urletele voastre sunt precum cele ale groaznicei Hienei și precum ea voi vă înfruptați din cadavre"331. Din respect pentru gazda sa Levitul își sacrifică femeia a cărei rușine e gata să o accepte, dacă ea n-ar fi deja moartă ceea ce îl face să o taie în
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tragedia este inerentă acesteia, fiindcă pentru Rousseau ospitalitatea se convertește în violul propriei sale persoane, al propriei sale conștiințe, în lanțuri insuportabile, într-un refuz al celuilalt, care dacă nu este eu, nu este, în imaginar fără îndoială decât o hienă, fiară sălbatică și carnivoră. Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert Ospitalitatea are o legătură cu contactul: sărutul de întâmpinare, strângerea de mână, îmbrățișarea de bun venit. Corpurile se ating, corpurile se întâlnesc. Căldura unei prezențe în proximitate. O antropoloagă mi-a relatat
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la Hodora- Cotnari, Iași - d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist , traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimin eața, Bu covina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamf il Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924). Fiu al inginerului Dimitrie Petrescu, profesor la Școala agricolă Trifești lângă Roman, unde viitorul scriitor a și învățat între 1901-1903. Urmează liceul la Roman și apoi la Iași, unde își ia bacalaureatul în anul 1911. Obține licența în drept
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Aflat pe front în anii primei conflagrații mondiale, va fi decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” în rang de Cavaler și cu Croix de Guerre din partea Guvernului francez. Demobilizat, în 1919 scoate la București, apoi la Cernăuți, împreună cu Cezar Petrescu, revista „Hiena” (ianuarie 1919-februarie 1924), iar cu Dimitrie Bucevschi și Cezar Petrescu, ziarul „Bucovina” (1919-1920). Întors în capitală, va fi director al cotidianului „Ora” (1921), dar continuă să scrie, cu febrilitate și vehemență, particularizat de acum prin stilul său, articole și comentarii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
oamenii prin puterea lui Dumnezeu și a omului, demonstrând că religia înseamnă dragoste. Respins de poporul său, el a fost torturat și țintuit de mâini și picioare pe o cruce, unde a și murit. El a zăcut în mormânt dar hienele nu s-au atins de dânsul, iar în a treia zi s-a ridicat din mormânt". (Jaroslav Pelikan, "A cui este Biblia?", Viking, New York, 2005, pp. 215) 258 Somini Sengupta, "Where the Land Is a Tinderbox", New York Times International, 16
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
versuri, recenzii, însemnări memorialistice și chiar un studiu din domeniul istoriei. În 1916, C. debutează cu versuri în „Flacăra”; mai semnează și Luca Ion sau Luca din Străoști. Publică în „Vremea”, „Viața românească”, „Sburătorul”, „Cuvântul liber”, „Adevărul literar și artistic”, „Hiena” ș.a. Deși încă din 1916 pregătește mai multe caiete cu versuri (Efigiile înfiorate, 1916, Chipurile sulemenite, 1917, Izvodul vrajei, 1917, Dintr-un oraș de munte, 1916-1921, apărute, toate, postum, în volumul Jocul oglinzilor, 1972), abia în 1921 hotărăște să încredințeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
ofițeri din Botoșani. Ia parte la luptele de la Mărășești și Muscel, primind o decorație pentru bravură. Debutează la „Luceafărul” (februarie 1919) cu schița Linia întâi, urmată de câteva crochiuri satirice, neincluse în volumele ulterioare, și colaborează la „Sburătorul”, „Viața românească”, „Hiena”. Se reînscrie la Facultatea de Drept, prezentându-se la examene în 1920. Gazetăria îl atrage și, din 1919, devine redactor la „Țara nouă”. În 1921, la Cluj, împreună cu Cezar Petrescu, Adrian Maniu ș.a., întemeiază revista „Gândirea”. În 1923 își ia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288116_a_289445]
-
în răscoală. Ponderea covârșitoare o are povestea primei familii. Câteva personaje rețin atenția. Între ele Victor Varlam, plutonier major de jandarmi, concomitent individualizat în nuvela Dezertorul (1956) și în Mărirea și decăderea Păunei Varlam, și Păuna (prezentă și în nuvela Hiena și circul, 1967), poate cea mai închegată creație tipologică a autorului. Arivistă tenace, Păuna Varlam își urmărește scopurile cu o perseverență rece, îmbinând luciditatea calculului egoist cu o amoralitate infernală și o cruzime de Lady Macbeth. Altfel involutiv e procesul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
principalele teme ale prozei lui V. sunt viața militară și istoria națională, în special momentele explozive ale acesteia: răscoale, războaie. Războaiele alimentează nuvelele din Eroul necunoscut, Linia vieții, Postul înaintat (1959), Cei 45 (1962), Pe scena vieții (1962), Trenul (1965), Hiena și circul, Dansatoarea și cifrul (1970), Doi vikingi și o fată (1974) sau din romanele Orașul încercuit (1964), Un soldat în căutarea patriei (1978, cu o intrigă axată pe biografia generalului Moise Groza, erou al Războiului pentru Independență, întemeietorul cartografiei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
și decăderea Păunei Varlaam, I-II, București, 1961; Șoseaua milionarilor, București, 1961; Cei 45, București, 1962; Pe scena vieții, București, 1962; Drumul dragostei, București, 1963; Orașe fără arhive, București, 1964; Orașul încercuit, București, 1964; Trenul, București, 1965; Vendeta, București, 1965; Hiena și circul, București, 1967; Mic îndreptar de comportare civilizată, București, 1967; Mai tare ca Sfântul, București, 1969; Dansatoarea și cifrul, București, 1970; Călătorie pe planeta Zeta, București, 1972; Milița, București, 1972; Numărătoare inversă, cu un portret de Milița Petrașcu, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
Linia vieții”, LCF, 1959, 11; Valeriu Râpeanu, Bucuriile reportajului și necazurile cititorului, GL, 1961, 41; Ion Vitner, Prozatori contemporani, I, București, 1961, 296-308; Ion Lungu, Un observator realist, TR, 1963, 2; Mihai Drăgan, Petru Vintilă, LCF, 1966, 7; Alexandru Andrițoiu, „Hiena și circul”, F, 1967, 10; Piru, Panorama, 165-167; Sorin Movileanu, „Dansatoarea și cifrul”, „Viața militară”, 1970, 8; Dana Dumitriu, „Numărătoare inversă”, ARG, 1973, 2; Victor Felea, „Milița”, TR, 1973, 19; Cornel Ungureanu, „101 picături de cerneală”, O, 1973, 32; Bogdan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
demiurgie ejectând prin spațiu raiuri și latrine; cosmogonie de delirium tremens, apoteoza convulsiva în care fierea încununează elementele... creaturile se avânta spre un arhetip de slutenie și suspina după un ideal de monstruozitate. Univers al rânjetului, jubilare a cârtitei, a hienei și a păduchelui... Orizonturi deschise doar pentru monștri și nemernici... Totul se îndreaptă spre hidoșenie și gangrena; acest glob care puroiază în timp ce viețuitorii își expun rănile sub razele unui șancru luminos..."94. Cioran se plânge de soarta culturii sale, care
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
de soția sa (Paraschiva Burda, originară din Buneștii Bucovinei, din 1916 tovarășa de o viață a scriitorului). Datorită intervenției lui N. Iorga, este grațiat la sfârșitul anului. Stihuri din viitoarele Flori de mucigai, fragmente din Poarta neagră se tipăresc în „Hiena” (1919-1920). Ion I. C. Brătianu, sfătuit de I. Pillat, îi încredințează conducerea unei reviste care trebuia să contribuie la unificarea spirituală a neamului. În „Cugetul românesc” (1922-1924), alături de N. Iorga, Lucian Blaga, G. Bacovia, Camil Petrescu, V. Voiculescu, N. Crainic, Urmuz
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
pângăriri sexuale și martirizării, va reuși în cele din urmă să obțină reparația demnității călcate în picioare: își va ucide călăul cu o pereche de foarfeci, în timp ce acesta tocmai ejacula. Soția medicului a reușit să-și depășească frica, ucigând o hienă chiar în bârlogul ei, și era gata să ucidă din nou dacă era nevoie. Oricum, preluase puterea asupra celor care, puși să trăiască în infern, îl transformaseră în infernul infernului. Ea îi va elibera din infern pe toți orbii, provocând
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
localizează În aproximativ 70% din cazuri În ficat (75% În lobul drept; 2530% fiind localizări multiple); - Echinoccocus granulosus este un cestod de 5-8 mm, viermele adult trăiește În intestinul subțire al gazdelor carnivore (gazde primare, definitiveă: câini, vulpi, lupi, șacali, hiene; ouăle parazitului trec În materiile fecale și pot fi ingerate de gazde erbivore intermediare: oi, oameni, porci, vaci, caribu, elani; ciclul este complet când gazda primară carnivoră ingeră viscerele gazdei intermediare, iar scolecșii se transformă În intestinul lor În viermi
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
Bontilă, Alexandru Balș, Horia Măcellariu, George Manu, Nicolae Petrașcu, Eugen Teodorescu, Dimitrie Gheorghiu, Nistor Chioreanu) a avut parte de o mediatizare specială, în care retorica presei comuniste, axată pe înfierare, miza pe tehnica bestializării adversarilor politici înfățișați ca „șerpi”, „ploșnițe”, „hiene”, ori pe aceea a infracționalității confecționate: sabotori, trădători, jefuitori, complotiști, spioni, bandiți; dar s-a mizat și pe registrul subuman, cei incriminați fiind catalogați drept lachei și slugoi (ai imperialismului), epave, pleavă, putregai. Această mediatizare a fost îngroșată ritualic de
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
mai alungite. Se transmite prin consumul cărnii de vită infestată și insuficient fiartă sau friptă. -Taenia echinococcus cu lungimi de 4-5 cm, cu 600- 800 proglote, provoacă o boală foarte gravă (echinococcoză sau hidatidoză) provenită de la câini, lupi, vulpi și hiene (ca gazde primare), cu trecere prin ovine, iepuri de câmp și șoareci (ca gazde intermediare). -Botriocephalus latus are lungimea cea mai mare (8-12 metri) și prezintă 3.000-4.000 de proglote. Infestarea la om se face prin consumul cărnii de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
noi numai pentru a da niște declarații și, poate, mâine dimineață te trezești cu el la poartă?>>. De fapt, toți știam că ne minte cu nerușinare și că nu va fi așa. Mai aflasem că cine intră-n ghearele acestor hiene setoase de sânge, nu mai poate scăpa cu una, cu două. Imediat au început să cotrobăiască prin casă, chipurile să facă o percheziție cu toate că nu ne arătaseră niciun act în privința asta. Au răvășit toate paturile din casă aruncând plapomele, cearceafurile
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
nici zece ani. Multe văzuse Cristi pe timpul războ- iului, atât de mic încă, lucruri pe care nu ar fi normal să le vadă nimeni niciodată. Văzuse deja fața morții și cunoscuse spiritul murdar al omului, mai ceva ca al ultimei hiene. La Huși, unde se refugiaseră multe familii, de teama turcilor și a bulgarilor mai ales, erau priviți ca niște cotro- pitori. Cei de-ai locului cumpăraseră mai toate proviziile din magazine, de teamă că nu le vor mai rămâne, și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
dacă vei eșua ? — Dacă nu va veni nimeni ? îi șoptește Fernic. Marele trubadur cu o spectaculoasă și elegantă sală goală... — Te vor distruge apoi bucățică cu bucățică, se vor înfrupta din tot ce ți-a rămas mai bun, ca niște hiene, dragul meu Cristian. — Și dacă n-o fac ? Ce se va alege de mine ? Ce-o să ajung ? Un fricos care să fie dat uitării ? O tânără speranță care s-a retras prea devreme ? Atâta timp cât inima-mi spune că încă mai
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]