10,669 matches
-
ortostatică, vasoconstricție periferică, edem periferic, prelungirea intervalului QT, bradicardie sinusală, sincopă, torsada vârfurilor, tahicardie ventriculară, angină pectorală, blocuri atrioventriculare, stop cardiac Respiratorii: Bronhospasm, wheezing, dispnee Digestive: icter, diaree, dispepsie, necroză hepatică, grețuri, vărsături, flatulență, constipație, creșterea enzimelor de citoliză hepatică, hipoglicemie Sexuale: tulburări ale ejaculării, impotență, scăderea libidoului Cutanate: Hiperpigmentație, alopecie, dermatită exfoliativă, prurit Metabolice: Creștere ponderală, creșterea colesterolului și trigliceridelor, creșterea rezistenței la insulină 111 O analiză recentă a rezultatelor tratamentului antihipertensiv la 40000 de pacienți, a arătat că tratamentul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de ACTH (Boala Cushing) exces de catecolamine : feocromocitom Alte cauze biologice Coarctația de aortă Sindromul de apnee obstructivă de somn HTA în sarcină Afecțiuni neurologice: creșterea presiunii intracraniene, tetraplegia, disautonomii familiale, porfiria acută Stresul chirurgical: perioperator și postoperator Hiperventilația psihogenă Hipoglicemia Postresuscitare Creșterea volumului intravascular Cauze exogene Administrarea de: corticoizi, estrogeni, mineralocorticoizi, simpatomimetice, eritropoietină Abuz de alcool sau nicotină Medicamente imunosupresive Intoxicații cu metale grele HTA sistolică izolată Insuficiența aortică valvulară Fistula arterio-venoasă Persistența de canal arterial Tireotoxicoza Boala Paget Rigiditatea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
de melasă într-un pahar mare de apă caldă și se bea această substanță o dată sau de două ori pe zi; este necesară abstinența totală de la alimente bogate în amidon și zaharuri rafinate; acest regim a ameliorat diabetul, pancreatita și hipoglicemia (cantitatea mică de zahăr din sânge) în una-două luni; se aromează melasa cu o jumătate de linguriță de esență de vanilie și de migdale, după gust. Alte alimente benefice: drojdia activă dizolvată în apă călduță (un pliculeț de praf la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
calitativ de importanță deosebită. Valorile scăzute ale uremiei denotă un aport redus de substanțe azotate sau pierderi proteice din organism datorate leziunilor traumatice din timpul parturiției și hemoragiei postpartum. Majoritatea autorilor au constatat că, hipoazotemia ureică asociată cu hipoalbuminemie și hipoglicemie relevă un deficit de aport proteic (PAYNE și col. 1970, BOLWEY și col. 1973, MICHEL 1976, citați de PÂRVU, GH. 1992). La 24 ore postpartum studiile au indicat o scădere semnificativă a valorilor uremiei față de perioada antepartum (RUGINOSU ELENA,1999
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lactația timpurie fiind limitată, balanța energetică înregistrează un deficit, care constitue un factor de risc în apariția stărilor de cetonemie. Diverși autori indică faptul că în această perioadă are loc o utilizarea mai intensă a glucozei și o tendință spre hipoglicemie datorată unei mobilizări mai intense a glicogenului hepatic, care va crește secreția de glucagon din sânge. Acest fapt determină dereglări hormonale manifestate prin tulburări ale procesului de foliculogeneză și anestru prelungit,( BECKETT S. D. 1997, BUTLER W. R. și col. 1989
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
grase și degenerări parțiale în zona corticală ( DRUGOCIU GH. și col. 1970, RUNCEANU L. 1995). Simptomatologia Manifestările simptomatice sunt de ordin digestiv (inapetență, pareza rumenului, salivație abundentă, fecale uscate, mucus fetid, constipație și apoi diaree), nervos (abatere,uneori hiperexcitație),umoral (hipoglicemie, acetonemie, acetonurie) și locomotor (decubit). Aria hepatică este mărită și dureroasă. Se înregistrează scăderi ale producției de lapte, acesta are gust dulceag cu miros de acetonă. Sunt constatate frecvete secreții vaginale, subinvoluție uterină și miros de acetonă a aerului expirat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ale producției de lapte, acesta are gust dulceag cu miros de acetonă. Sunt constatate frecvete secreții vaginale, subinvoluție uterină și miros de acetonă a aerului expirat. Diagnosticul Se stabilește pe baza semnelor clinice și a examenului de laborator prin constatarea hipoglicemiei și valori crescute ale corpilor cetonici. Tratamentul Tratamentul preventiv furajarea animalelor cu rații echilibrate energo-proteic și lipidic, în special pentru cele gestante, puerperium și lactație timpurie, suplimentarea rației cu propionat de sodiu (110 g./zi), timp de 6 săptămâni postpartum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
digestiei și o valoare minimă în cursul înfometării. Asigurarea precursorilor glucidici pentru neoglucogeneză prin consumul hranei are un rol foarte important. Astfel că, în situațiile în care nu sunt asigurați precursori glucidici la nivelul cerințelor organismului (gestație, lactație) se instalează hipoglicemia, (GHERGARIU S., 1990 ). Alte studii au evidențiat relații de interdependență între calciu și concentrația de insulină, stabilind faptul că secreția de insulină este favorizată de un nivel calcic în limite fiziologice. S-a constatat că hipocalcemia determină scăderea insulinemiei și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
R., J, citat de GHERGARIU S., 1990). Glicemia, ca oglindă fidelă a aportului energetic prezintă valori scăzute la vacile predispuse la tulburări ale funcției de reproducție postpartum, cum sunt: retenția anexelor fetale, infecții genitale, anestru prelungit, rată de concepție mică. Hipoglicemia determină o reducere a releasing- factorilor hipotalamici, rezultând o inhibiție a secreției hormonilor antehipofizari gonadotropi. MEGLIA G,E, și col. 2005, studiind interacțiunea dintre nutriție și funcția imună postpartum au constatat că furajarea cu nivele energetice ridicate sau scăzute în
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și implicit a scorului pentru condiția corporală, Vacile slabe, cu un scor al condiției corporale de până la 2,5 sau cele foarte grase cu valoarea 5 a scorului au o rată a fecundității scăzută și un interval parturiție -concepție mărit. Hipoglicemia ce se instituie ca urmare a unui deficit energetic determină o reducere a factorilor de eliberare hipotalamici, rezultând o inhibiție a secreției hormonilor antehipofizari gonadotropi. S-a constatat că un indicator bun al aprecierii unei hrăniri corespunzătoare este proporția de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
din nucleul ventromedian al hipotalamusului mijlociu controlează nevoile alimentare. Leziunile electrice, chimice (cu auro-tioglucoză) sau degenerative ale acestui nucleu determină hiperfagie și obezitate. Spre deosebire de hiperglicemie, care întărește activitatea electrică a nucleului ventromedian și o diminuă pe aceea a hipotalamusului lateral, hipoglicemia provoacă efecte inverse. Neuronii hipotalamusului lateral conțin orexină (hipocretină) stimulatoare prin nucleul arcuat al apetitului și ingestiei de alimente. Numeroși alți centri cu metabolism și funcții diferențiate au fost puși în evidență atât în hipotalamusul posterolateral, cât și în regiunea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
membranară G și denumiți receptori metabotropi au fost identificați recent cu rol modulator al neurotransmiterii glutamatergice propriu-zise. Ca și receptorii KA, receptorii metabotropi sunt situați și presinaptic, cu rol activator asupra eliberării mediatorului și potențării sinaptice de lungă durată. Hipoxia, hipoglicemia, ischemia, convulsiile prelungite și traumele mecanice determină creșterea glutamatului extraneuronal însoțită de intensificarea influxului de Na+ și Ca2+, depolarizare prelungită și dereglări metabolice neuronale multiple și generatoare de fenomene neurotoxice ireversibile. I.6.7.2. Aminoacizii inhibitori Reprezentați de acidul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
justificat apariția acesteia datorită mișcărilor foarte vii ale stomacului și creșterii presiunii intragastrice. S-a dovedit însă că peristaltica gastrică exagerată reprezintă doar un fenomen asociat senzației de foame. S-a încercat apoi să se explice senzația de foame prin hipoglicemie. Teoria nu a fost admisă la timpul respectiv datorită imposibilității de a explica faptul că diabeticii care au glicemia crescută prezintă totuși o senzație imperioasă de foame. Studii de fiziologie, devenite acum clasice, au arătat că rolul decisiv în apariția
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul utilizării glucozei de către unii neuroni ai acestora (glucosenzori), a căror totalitate formează glucostatul. Ori de câte ori diferența arterio-venoasă a glicemiei scade sub 15 mg/dl apare senzația de foame. Acest fapt este explicat de teoria glucostatică prin aceea că, în condițiile hipoglicemiei, celulele neuronale hipotalamice ventro-mediane (centrul sațietății) prezintă o scădere a nivelului lor de activitate, ceea ce duce la diminuarea inhibiției pe care o exercită asupra hipotalamusului lateral (centrul foamei). Scăpat de sub acțiunea impulsurilor inhibitoare, acesta va declanșa comportamentul alimentar corespunzător stării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
lumina acestei constatări, se explică astăzi de ce diabeticii, cu toate că prezintă hiperglicemie, au o senzație permanentă de foame datorată insuficienței insulinice, insuficiență care reduce fixarea glucozei în centrul sațietății, coborând astfel nivelul de activitate a acestor neuroni (asemănător condițiilor create de hipoglicemie) și producând dezinhibarea hipotalamusului lateral. Utilizând glucoza marcată, s-a confirmat capacitatea centrilor ventro-mediani de a concentra glucoza, capacitate inexistentă în alte zone ale hipotalamusului. Această mare afinitate pentru glucoză explică obezitatea apărută la șoareci, ca urmare a administrării sării
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a cheltuielilor energetice. În prezent li se atribuie un rol mai important în reglarea consumului energetic generator de creștere a temperaturii corporale decât în ingestia alimentelor. Celulele hipotalamice secretoare de orexină sunt inhibate de leptină și activate de grelină și hipoglicemie. Grelina este secretată de celulele enterocromafine localizate în mucoasa celulelor fundice ale stomacului (Kojima și colab., 1999). Principala ei acțiune se realizează în sens stimulator la nivelul orexinei hipotalamice, fiind dublată de efecte agoniste asupra hormonului de creștere. Spre deosebire de grelină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sau organe-țintă face posibilă intervenția mai multor factori reglatori nervoși și umorali. O primă informație autoreglatoare o constituie concentrația plasmatică a STH. Prin reacții de feedback, aceasta determină stimularea sau inhibarea secreției hipofizare a hormonului. Ca factori stimulanți nespecifici intervin hipoglicemia, aminoacidemia și hormonii tiroidieni care acționează sinergic cu STH asupra creșterii somatice. Atât hipoglicemia insulinică cât și cea de foame intensifică secreția de STH. Hiperglicemia, dimpotrivă, determină scăderea concentrației sale plasmatice. Dintre aminoacizi, arginina este cea mai eficace, perfuzia acesteia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
informație autoreglatoare o constituie concentrația plasmatică a STH. Prin reacții de feedback, aceasta determină stimularea sau inhibarea secreției hipofizare a hormonului. Ca factori stimulanți nespecifici intervin hipoglicemia, aminoacidemia și hormonii tiroidieni care acționează sinergic cu STH asupra creșterii somatice. Atât hipoglicemia insulinică cât și cea de foame intensifică secreția de STH. Hiperglicemia, dimpotrivă, determină scăderea concentrației sale plasmatice. Dintre aminoacizi, arginina este cea mai eficace, perfuzia acesteia folosindu-se în clinică pentru explorarea funcțională a secreției hipofizare de STH. Contrar hormonilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cât și in vitro, datorită unui principiu activ denumit factor de eliberare a STH sau somatoliberină. O altă fracție peptidică din hipotalamus denumită somatostatină exercită efecte inhibitorii asupra secreției de STH. Contrar somatoliberinei, somatostatina împiedică eliberarea de STH indusă de hipoglicemie. Somatostatina acționează în sens inhibitor și asupra secreției pancreatice de insulină și glucagon. În afara sursei hipotalamice, există și o secreție gastro-intestinală de somatostatină cu rol deprimant asupra eliberării de gastrină, pepsină, secretină etc. Un nou hormon gastric - eplina - este un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Făcând parte integrantă din reacțiile neuro-endocrino-metabolice adaptative la variațiile mediului extern sau intern, secreția de hormoni catecolaminici este stimulată atât prin relații intercentrale directe, de către stările de încordare neuro-psihică, anxietate, emoții sau durere, cât și neuro-reflex, de către anoxie, hemoragii, traumatisme, hipoglicemie, expunere la frig, efort fizic și alte solicitări stresante. Descărcările hormonale medulosuprarenale însoțesc creșterea tonusului vegetativ simpatic, potențând și prelungind în timp efectele activării nervoase simpatico-adrenergice. La producerea reacțiilor adrenergice integrate participă și factorii umorali activatori ai secreției de catecolamine
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și a nervilor insulinosecretori vago-simpatici. Reglarea umorală directă este mai importantă decât cea reflexă. Ea ține de marea sensibilitate a insulelor pancreatice față de glucoză. Transplantarea pancreasului în regiunea gâtului la nivelul vaselor carotido-jugulare reduce hiperglicemia câinelui diabetic și nu provoacă hipoglicemie la animalul normal, deși i se dublează țesutul secretor pancreatic. Secreția de insulină se adaptează deci la conținutul în glucoză al sângelui în afara oricărei participări nervoase, pe cale exclusiv umorală. În afara glucozei, alți produși de digestie, ca aminoacizii și acizii grași
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
transformării unor aminoacizi în glucoză. Reglarea secreției de glucagon. Conținutul în glucoză al sângelui este de departe cel mai puternic factor de reglare și control al secreției de glucagon. Folosindu-se circulația încrucișată ca model experimental, s-a demonstrat că hipoglicemia stimulează secreția de glucagon, în timp ce hiperglicemia face oficiul invers. Paralel cu creșterea insulinosecreției, aportul exagerat de glucide inhibă secreția de glucagon. Dezechilibrele glicemice declanșează astfel reacții corectoare cuplate, la care participă ambii hormoni pancreatici. Acestea sunt dominate însă de efectele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
glucagon, prevăzut cu efecte de tip hiperglicemiant (fig. 144). În condiții normale, deși mecanismul de feedback insulinic este mai important decât cel al glucagonului, acesta din urmă devine dominant în cazurile de consum exagerat glucidic de efort, stres psiho-emoțional etc. Hipoglicemia exercită efecte stimulante și asupra sistemului nervos simpatic, prin intermediul centrilor glicoreglatori hipotalamici. Adrenalina eliberată din glandele medulosuprarenale, activând glicogenoliza hepatică, va contribui la îndepărtarea hipoglicemiei severe. La efectul hiperglicemiant al glucagonului și adrenalinei se adaugă, în orele și zilele următoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
din urmă devine dominant în cazurile de consum exagerat glucidic de efort, stres psiho-emoțional etc. Hipoglicemia exercită efecte stimulante și asupra sistemului nervos simpatic, prin intermediul centrilor glicoreglatori hipotalamici. Adrenalina eliberată din glandele medulosuprarenale, activând glicogenoliza hepatică, va contribui la îndepărtarea hipoglicemiei severe. La efectul hiperglicemiant al glucagonului și adrenalinei se adaugă, în orele și zilele următoare, hormonul de creștere și cortizolul, secretați în exces ca răspuns la hipoglicemia prelungită. O mare parte din glucoza formată prin gluconeogeneză în timpul perioadei interdigestive este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hipotalamici. Adrenalina eliberată din glandele medulosuprarenale, activând glicogenoliza hepatică, va contribui la îndepărtarea hipoglicemiei severe. La efectul hiperglicemiant al glucagonului și adrenalinei se adaugă, în orele și zilele următoare, hormonul de creștere și cortizolul, secretați în exces ca răspuns la hipoglicemia prelungită. O mare parte din glucoza formată prin gluconeogeneză în timpul perioadei interdigestive este folosită pentru metabolismul cerebral. În această perioadă, secreția de insulină scade, pentru a se evita consumul exagerat de glucoză la nivel periferic și a permite utilizarea ei
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]