962 matches
-
și contemporanul său Sozomen, care aproape întotdeauna este analizat împreună cu Socrate și de care ne vom ocupa în continuare, puțin mai tîrziu vom propune alte considerații despre opera lui Socrate. Bibliografie. Ediții: PG 67, 1-842; R. Hussey, Socratis Scholastici Ecclesiastica Historia, Oxford, 1853; o a doua ediție, revăzută de W. Bright, Oxford, 1878 și 1893. Studii: G. Downey, The Perspective of the Early Church Historians, cit., pp. 59-63; G.F. Chesnut, The First Christian Histories, cit.; M. Mazza, Sulla teoria della storiografia
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Opitz, Athanasius Werke, vol. 2.1, Berlin, 1940, pp. 231-278. Atanasie, Didascalia cccxviii patrum Nicaenorum, vol. 28, col. 1641 : PG 28, col. 1637-1644. Atanasie, Epistula ad episcopos Aegypti et Libyae, vol. 25, col. 557 ; 592 : PG 25, col. 537-593. Atanasie, Historia Arianorum, cap. 46, 3 ; 62, 2 ; 67, 3 ; 70, 4 ; 71, 1 ; 74, 1.2 ; 75, 3 ; 76, 1 ; 77, 1 ; 78, 5 ; 79, 1 ; 80, 1 : éd. H.G. Opitz, Athanasius Werke, vol. 2.1, Berlin, 1940, pp. 183-230. Atanasie
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
PG 24, col. 525-528. Eusebiu, Fragmenta in Lucam, vol. 24, pp. 584 ; 585 : PG 24, col. 529-605. Eusebiu, Generalis elementaria introductio ( = Eclogae propheticae), pp. 93 ; 103 : éd. T. Gaisford, Eusebii Pamphili episcopi Caesariensis eclogae propheticae, Oxford, 1842, pp. 1-236. Eusebiu, Historia ecclesiastica 3, 18, 2 ; 5, 8, 5.6 ; 6, 7, 1 ; 7, 25, 21 : éd. G. Bardy, Eusèbe de Césarée. Histoire ecclesiastique, 3 vols. [SC 31, 41, 55, Paris, vol. 1, 1952 ; vol. 2, 1955 ; vol. 3, 1958]. Faustin, De
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
paganos libri vii vol. I, liber 1, prol., par. 14 ; vol. III, liber 7, cap. 27, 16 : CUF, éd. H.-P. Arnaud-Lindet, 1990-1991. Orosiu, Liber apologeticus contra Pelagianos, cap. 16, 2 ; 28, 8 :CSEL 5, éd. C. Zangemeister, 1882. Palladius, Historia Lausiaca (recensio G), Vita 25, 5 ; Vita 54, 5 : éd. G.J.M. Bartelink, Palladio. La storia Lausiaca, Verona, 1974. Policarp, Epistula ad Philippenses 7, 1 : éd. K. Bihlmeyer and W. Schneemelcher post F.X. Funk, Die apostolischen Vater, Tubingen, 1970. Quoduultdeus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
baptizandis (Concilium Carthaginiense sub Cypriano anno 256 habitum), par. 1, p. 249 ; par. 11, p. 256 ; par. 24, p. 260 ; par. 51, p. 269 ; par. 64, p. 271 ; par. 87, p. 277 : CPL 56, éd. H. von Soden, 1909. Socrate, Historia ecclesiastica, liber 1, 6 : éd. W. Bright, Socrates’ ecclesiastical history, Oxford, 1893. Sulpicius Severus, Chronicorum libri II, liber 2, 7, 5 ; 2, 28, 1 ; 2, 33, 3 : CSEL 1, éd. C. Halm, 1966. Sulpicius Severus, Dialogorum libri II, dialogus 2
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sur Daniel”, în Revue d’histoire et de littérature religieuses, 2, Paris, 1897 : pp. 164-173, „Opinions de Porphyre” ; pp. 268-275, „Opinions d’Origène” ; pp. 275-277, „Traditions juives”. Laublet, Ph., L’Eschatologie, Paris, 1998. Lawrens, J.M., „Nero rediuiuus”, în Fides et Historia, 11, 1978, pp. 54-66. Le Boulluec, A., La Notion d’hérésie dans la littérature grecque, IIe-IIIe siècles, Paris, 1987, 2 vol. Le Culte des souverains dans l’Empire romain, Entretiens sur l’Antiquité classique 19, Vandœuvres-Genève, 1972. Lebon, J., „La
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Critical and Exegetical Commentary on the Revelation of St. John, vol. 2, Edimburg, 1920, pp. 76‑87; A. Yarbro Collins, The Combat Myth in the Book of Revelation, Missoula, 1976, pp. 176‑183; J.M. Lawrens, „Nero rediuiuus”, în Fides et historia, 11, 1978, pp. 54‑66; J. Bishop, Nero. The Man and the Legend, Londra, 1964, îndeosebi capitolul „Nero rediuiuus”, pp. 167‑176; M. Bodinger, „Le mythe de Néron; de l’Apocalypse de Saint Jean au Talmud de Babylone”, în Revue
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
primului an după moartea soției. Văduvelor li se cerea să-și păstreze singurătatea mai multă vreme. 253. Olwen Hulton, The Ruor of Eighteenth - Century. France. 1750-1789, Oxford, 1974. 254. Olwen Hulton, op. cit., Vezi și Roderiche Phillips, Desfazer o No. Breve historia do divórcio, Lisabona, Terramer, [f. a.]. Produsă în multe situații, din motive economice, „recăsătoria [s. m. D. H. M.] era înainte de toate o constrângere a mediului și a ambianței economico-sociale” (Toader Nicoară, Transilvania la începuturile timpurilor moderne [1680-1800]. Societate rurală și mentalități
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
autoreferențialitate și poate fi catalogată drept „pre-postmodernistă”. Cea mai cunoscută carte a prozatorului rămâne, probabil, Dicționar onomastic. Sub titlul generic Ingeniosul bine temperat se află un masiv ciclu format din cinci volume: Dicționar onomastic, Bibliografia generală, Jumătate plus unu, Breviarul (Historia calamitatum) (1980) și Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de rău (1983), dar ansamblul e totuși o tetralogie, deoarece Jumătate plus unu nu e o carte autonomă, ci partea a doua, editată ulterior și separat, a Dicționarului onomastic. O clasificare
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
revelarea, îndrăzneață sau disperată, a paradigmei literaturii devine, în chip neașteptat, literatură. EUGEN NEGRICI SCRIERI: Ingeniosul bine temperat, vol. I: Dicționar onomastic, București, 1969, vol. II: Bibliografia generală, București, 1970, [vol. III]: Jumătate plus unu, București, 1976, [vol. IV]: Breviarul (Historia calamitatum), București, 1980, [vol. V]: Toxicologia sau Dincolo de bine și dincoace de rău, București, 1983; După 1900, pe la amiază, București, 1974; Răpirea lui Ganymede, București, 1975; Nesfârșitele primejdii, București, 1978; Învățături pentru Delfin, București, 1979; Banchetul, București, 1982; Ulise și
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
de Eugeniu Nistor lui Cornel Moraru). Pagina „Universalia” conține traduceri (Alain Ruzé, Acesti latini din Carpați, în tălmăcirea lui Carmen Maria Andras), si fragmente din Dicționarul de personaje dramatice propus de Serafim Duicu. Alte rubrici: „Clasicii - contemporanii noștri”, „Breviarum”, „Etnolingvistica”, „Historia magistra vitae”, „Didactica”. C. A.
SCOALA ARDELEANA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289562_a_290891]
-
evocare de Eugenia Baltisti, București, 1985. Traduceri: Platon, Lahes, în Platon, Opere, I, București, 1973, Ion, în Opere, II, București, 1976 (în colaborare cu Petru Creția); Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. IX, t. I: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus. Historia moldo-valachica, îngr. și introd. trad., pref. Virgil Cândea, București, 1983, vol. VIII, t. II: Sistemul sau Întocmirea religiei muhammedane, îngr. și introd. Virgil Cândea, București, 1987, vol. VI, t. I: Vita Constantini Cantemyrii, cognomento Senis, Moldaviae principis, îngr. trad., pref.
SLUSANSCHI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289727_a_291056]
-
studii, articole și recenzii îndeosebi în „Revue des études roumaines”, „Ființă românească” (se află în comitetele de redacție ale acestor reviste), „România”, „Caete de dor”, „Buletinul Bibliotecii Române din Freiburg”. Alte publicații, precum „Revue des études slaves”, „Revue de l’historie de religions”, „Slavonic and East European Review”, „Oxford Slavonic Papers”, „Die Welt der Slawen”, „Rivista di studi bizantini e slavi”, „Studi bizantini e neoclassici”, „Ricerche slavistiche” l-au avut printre semnatarii constanți. Revine în România după decembrie 1989, primește tardive
TURDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290311_a_291640]
-
drept opere ideologice. Asta ar însemna să le reduci la dimensiunile operei lui Bertolt Brecht, ceea ce nu le-ar aduce nici un fel de omagiu”. Interesul pentru problematică românească, resort al câtorva dintre primele lucrări (Relaciones culturales hispano-rumanas, 1950, Rumânia. Pueblo. Historia. Cultură, 1951, Constantin Brâncuși, 1958), se regăsește și ulterior în opera lui U. Fenomenul cultural românesc, prezentat cititorului spaniol fără prejudecăți și „fără partizanism”, cum remarcă Vintilă Horia, în manifestări curente - articole, conferințe despre tipărituri românești, expoziții, concerte, spectacole - este
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
unul care se află pe corabia ce ne duce spre singurul continent locuibil, Atlantida spiritului. CONSTANTIN NOICA SCRIERI: El problemă de Europa, Madrid, 1949; Relaciones culturales hispano-rumanas, Madrid, 1950; De Maquiavelo a la razón de Estado, Madrid, 1951; Rumânia. Pueblo. Historia. Cultură, Madrid, 1951; Europa ausente, Madrid, 1953; Juan Bautista Vico y el mundo histórico, Madrid, 1956; Constantin Brâncuși, Madrid, 1958; Escatología e historia, Madrid, 1959; Nuevos retratos contemporáneos, Madrid, 1959; Hombres y realidades de nuestro tiempo, pref. Vintilă Horia, Madrid
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
1949; Relaciones culturales hispano-rumanas, Madrid, 1950; De Maquiavelo a la razón de Estado, Madrid, 1951; Rumânia. Pueblo. Historia. Cultură, Madrid, 1951; Europa ausente, Madrid, 1953; Juan Bautista Vico y el mundo histórico, Madrid, 1956; Constantin Brâncuși, Madrid, 1958; Escatología e historia, Madrid, 1959; Nuevos retratos contemporáneos, Madrid, 1959; Hombres y realidades de nuestro tiempo, pref. Vintilă Horia, Madrid, 1961; Profetas de Europa, Madrid, 1962; Vico ed altre guide, îngr. Mircea Popescu și Vittorio Vettori, Pisa, 1962; El tiempo de Ulises, Madrid
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
1970; Aporías del estructuralismo, Madrid, 1971; Conversaciones actuales (Politică, cultura, arte), Madrid, 1971; Dărâmat Ilion, Madrid, 1972; Genesi e vicende dello strutturalismo, Pisa, 1972; Mis ventanas abiertas, Madrid, 1972; Supervivencia de la literatura y del arte, Madrid, 1972; Breve teoría e historia de la cultura, Madrid, 1973; Cultură y vanguardia, Madrid, 1974; Melc sideral, Madrid, 1974; Idea del arte, Madrid, 1975; Saber y universidad, Madrid, 1975; Brâncuși y el arte del siglo, Madrid, 1976; ed. (Brâncuși și arta secolului), tr. Dorel Lucian Filipescu
USCATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
Ion Bălu, „Mihail Kogălniceanu. Biobibliografie”, VR, 1972, 4; Al. Ivasiuc, Spiritul științific, RL, 1975, 4; Mihai Drăgan, „Junimea. Implicații istoriografice”, CRC, 1977, 7; Liviu Petrescu, Spiritul istoric la Junimea, TR, 1977, 12; Florin Constantiniu, „Junimea. Implicații istoriografice”, „Revue roumaine d’historie”, 1977, 2; Dan Mănucă, „Junimea. Implicații istoriografice”, ALIL, t. XXVI, 1977-1978; Ungheanu, Lecturi, 189-194; Constantin Coroiu, Dialoguri literare, II, București, 1980, 216-220; Șerban Cioculescu, Vasile Pârvan - poetul imnic, RL, 1982, 19; Gheorghe I. Florescu, „Biruit-au gândul”, CL, 1984, 3
ZUB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
en Occident”, Sacris Erudiri, V/1953, pp. 86-104; pentru completare (cf. Riché, op. cit., p. 339), se pot consulta: Vita Fulgentii (Vie de Saint Fulgence de Ruspe, traducere în franceză de G.-G. Lapeyre, P. Lethielleux, Paris, 1929); Victor de Vita, „Historia”, III, 65 (Corpus scriptorum ecclesiasticorum latinorum, ed. cit., p. 105). 6. Despre mănăstirea și Școala din Lérins, luată ca exemplu sugestiv, vezi: Abbé Alliez, Histoire du monastère de Lérins, Librairie de Didier et Cie, Paris, 1862; P. Lahargou, De schola
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dimensiuni, a marcat definitiv evoluția culturală și ecleziastică a popoarelor britanice. Într-o colecție de două volume alcătuită de C. Plummer și publicată cu titlul Venerabilis Baedae opera Historica (Clarendon Press, Oxford, 1896) găsim lucrarea de bază a lui Beda, „Historia ecclesiastica gentis Anglorum”, dar și scrieri care au influențat decisiv începuturile învățământului medieval: „Vita beatorum Abbatum Benedicti, Ceolfridi Eosterwini, Sigfridi atque Hwaetberhti”; „Epistula ad Ecbertum episcopum”. Alte lucrări ale Venerabilului Beda se găsesc în alte colecții de documente: Bedae Opera
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a tehnicilor moderne de manipulare: genetică, temporală, spațială sau imagistică. El probează, astfel, virtuți de romancier original, capabil să dea dimensiuni insolite literaturii SF. Ca editor, S. s-a remarcat prin inițierea unor colecții și serii („Romanul contemporan”, „Eseu”, „Memoria”, „Historia”), în care au apărut cărți de ținută, semnate, între alții, de Barbu Cioculescu, Mircea Horia Simionescu, Alexandru George, D. Vatamaniuc, H. Zalis. Tot pe linia împlinirilor editoriale se înscriu dicționarul Scriitori dâmbovițeni (1998), realizat împreună cu Lucian Grigorescu și Steliana Păun
STAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289853_a_291182]
-
din cartea unei solii olandeze în China din anii 1656-1657, publicată de J. Nieuhoff în 1665 la Leyda, despre care se știe cu siguranță că solul o avea cu sine, ca și din lucrarea lui Martinius Martini De Bello Tartarico Historia, pe care M. a tradus-o din latinește în slavona rusă, precum și din alte elaborări tipărite (cum ar fi cartea lui Athanasius Kircher, China monumentis qua sacris qua profanis nec non variis naturae et artis spectaculis, aliarumque rerum memorabilium argumentis
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
1969), „Karl Marx”, în Opere, vol. 21, Editura Politică, București. Lévi-Strauss, C. (1968), Tropice triste, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Lévi-Strauss, C. (1970), Gândirea sălbatică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Marrou, H.-I. (1958), „Le metier d’historien”, în L’Historie et ses methodes, Pleiade, Paris. Marrou, H.-I. (1958), De la connaissance historique, Seuil, Paris. Marrou, H.-I. (1961), Qu-est-ce qu l’historie et ses methodes, Pleiade, Paris. Marsh, R.M. (1967), Comparative Sociology, Harcourt, Brace and World, New York. Marx, K., Engels
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1970), Gândirea sălbatică, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Marrou, H.-I. (1958), „Le metier d’historien”, în L’Historie et ses methodes, Pleiade, Paris. Marrou, H.-I. (1958), De la connaissance historique, Seuil, Paris. Marrou, H.-I. (1961), Qu-est-ce qu l’historie et ses methodes, Pleiade, Paris. Marsh, R.M. (1967), Comparative Sociology, Harcourt, Brace and World, New York. Marx, K., Engels, Fr. (1958), „Ideologia germană”, în Opere, vol. 3, Editura Politică, București. Marx, K., Engels, Fr. (1958), „Sfânta Familie”, în Opere, vol. 4
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
1965), Essais sur la theorie de la science, Plon, Paris. White, L. (1948), The Evolution of Culture, McGraw-Hill Book Company, New York. Xenopol, A.D. (1906), „Cauzalitatea în succesiune”, în Analele Academiei Române, seria II, tom XXVIII. Xenopol, A.D. (1908), La theorie de l’historie, Ernest Leroux, Paris. Capitolul 16 PATRU MODELE DE DECIZIEtc "Capitolul 16 PATRU MODELE DE DECIZIE" În teoria actuală a deciziei există o indistincție cronică între perspectiva normativă și cea descriptivă. Abordarea normativă încearcă să formuleze strategii, reguli, norme pentru o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]