1,662 matches
-
încâlcit cu mai multe capete colcăiesc neoboste în sicriile astupate cu ceară ale morților unde miriapode cu mii de picioare își iau prânzul totemic abc e o cabală pe-o felie de creier tată un triumf al fiilor sângeroși asupra hoardei festinul într-o lume strânsă de gât a consoanelor urletul jalnic al lupului zgârâie oasele n-a-nceput încă dansul nupțial al scheletelor vorbitoare al poeților înjunghiați al femeilor frigide purgatoriul cuvintelor a devenit neâncăpător singurul grup de cuvinte admis
ÎNCRÂNCENARE de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362766_a_364095]
-
nu s-a pomenit Când turcul case, moschei aci și-a zidit... Stăpânea de prea mai mult ca și acasă, Acea credință în mai bine nu era-n viață! Prin sângele vărsat el scrisa hotarele, Prin vene de vitejie învinsa hoardele, Care jinduind pământ nu conteneau, La ce pentru pământii era tot ce aveau... Pe când începea ordinea a restaura, Și cetățile, orașele țării le răscumpăra, Sultanul bine nu află a piezării veste, Că nevasalul de Mihai îi răpuse oastea! Iubea neamul
ODĂ PRIMULUI UNIFICATOR! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370265_a_371594]
-
întâi în lumea creștină, ulterior internațional. Pe de altă parte, datarea anului 1000, coincidea cu o epocă deosebit de interesantă, o încălzire a climei din emisfera nordică și favorizarea agriculturii, stabilizarea unor regate mari (Franța, Austria, Anglia) după haosul lăsat de hoardele mongole și războaie feudale, răspândirea scrisului, începutul unor descoperiri geografice și a unei globalizări informative, etc După cum a precizat în 2012, profesorul Dominique Barthelemy de la Universitatea din Paris, istoricii din secolul XIX au refăcut datarea anului 1000 bazându-se pe
CÂND VINE ANUL NOU de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353241_a_354570]
-
reconstituind fapte de vitejie ale unor bărbați din alte vremi, portrete de domnitori, de căpitani de oști ce descind din baladă, ceremonii de curte, scene bahice ospețe, nunți domnești, înmormântări și procesiuni de înscăunare a voievozilor, incursiuni de pradă ale hoardelor tătărești, toate realizate într-o limbă așezată în spiritul epocii. Romanul începe cu procesiunea de înmormântare a celui mai mare dintre frații mușatini, Petru, și se încheie cu moartea celorlalți doi, Roman și Ștefan, pe rând fiecare deținând tronul Moldovei
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
mai vechi timpuri, după cum demonstrează urmele civilizației geto-dacice din secolul IV-III î.H., citadela geto-dacică și sanctuarul geto-dacic. Mult mai târziu regiunea a fost cucerită de tătari care în secolul al al XIV-lea, mai exact în jurul anului 1330 în timpul Hoardei de Aur pe promontoriul Peștera, au pus bazele orașului medieval de timp oriental Orhei, în limba tătară Șehr al-Jedid, ce a devenit o puternică fortăreață protejată de pereții abrupți ai Răutului și de valuri de apărare. În 1369 orașul a
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
alte surse. Pe de altă parte, aflu din această carte-document (cum s-o numesc altfel, văzând că ea însăși e chimia rezultată dintr-o sumă impunătoare de elemente documentaristice?) că limba noastră de la începuturi a strâns multe aluviuni din graiurile hoardelor care ne-au străbătut moșia în "mileniul întunecat". Doamne, ce frecvență au cuvintele de origine turanică în structura limbii noastre! Lucrarea e, în privința asta, ca o mănușă aruncată provocator istoricilor și lingviștilor, căci amintindu-mi de "dihonia" indusă de istoricul
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
de trupuri. Adică, mai concret spus, au fost niște demoni, din grecescul “ daimones ”, de rangul al doilea, îngropați în pământ de Zeus, fiul lui Kronos, apoi dezgropați, clonați și dechizați mai târziu în invadatori indo-europeni care au dat năvală în hoarde peste noi în toată Europa, din India în Grecia antică, din Grecia antică până în Munții Ural și din Ural până la Atlantic... - Invadatorii! Invadatorii! Au început să strige acum în cor pe neașteptate și Doamnele în roz. - Doamnelor și domnișoarelor, m-
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 1 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357888_a_359217]
-
și la Paris sau Viena, și iată că s-ar putea ca istoria să se repete; preferințele tinerilor se îndreaptă în mod firesc spre țările civilizate, care la anul o mie aveau Universități, în timp ce pe noi, ca popor, ne călcau hoardele din est iar casele noastre erau niște bordeie sinistre, care mai stau și astăzi mărturie la Muzeul Satului, de parcă ar trebui să ne mîndrim cu trecutul nostru. I-am povestit că scriu un roman, da' că nu mai am bani
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
erau străini. Astăzi, populația este de peste 3,5 milioane și trăiesc aici, alături de români, și ruteni, bulgari, germani, ruși, evrei greci. Românii, încă din secolul al XVIII-lea, treceau dincolo de Nistru, unde se uneau cu cazacii în lupta lor împotriva hoardelor barbare. De aici, ei au fost strămutați de ruși în ținuturi îndepărtate, cu scopul de a-i deznaționaliza. În Ecaterinoslav, Podolia, Caucazia, Siberia, există și acum sate întregi de români. Mihai Eminescu scria, în iunie 1878, un articol în ziarul
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
săi, oricât de bine și-ar ascunde secretele în spatele voioșiei, tristeții sau nepăsării moleșite. Ar afla astfel că nimeni dintre cei trei nu crede cu adevărat în puterea lui”). Și chiar dacă, din negurile neștiinței mai apar năluci (v. scena retragerii “hoardei” care aproape cucerise cetatea Cherson, dar se retrage, înspăimântată, de “o umbră giantică, cu uriașe coarne de cerb”, coborâtă “în zbor de pe munte”), prezența Crucii le alungă (cf. confruntarea, simbolică, dintre tânărul preot Alexios, susținut de puterea crucii, și o
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
și ei, voiam și eu Să-L omorâm pe Dumnezeu Izvorul cel de-viață-dătător De-atuncea plâng și mă-nfior! Mă tângui, Te caut întruna Inima-mi suspină precum struna Care-a rămas atâta: cu o coardă Tu Doamne ai iertat această hoardă! Dar am aflat de învierea-Ți sfântă Ca un cuțit ce lama și-o împlântă În carnea noastră plină de păcat Când toți rosteau: Iisus a înviat! Azi Îți ofer în suflet adăpost Că nu mai sunt acel care am
LA VREME DE CALVAR de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358234_a_359563]
-
de Sus, cât și maramureșenii lui Dragoș-Vodă (stabiliți pe văile râurilor Siret, Bahlui, Suceava, Moldova, etc.) organizați în mici cnezate, aveau deseori de furcă cu cei care încercau să le cotropească pământurile. Acești năvălitori veniți din est, precum tătarii din Hoarda de Aur, treceau râul Nistru și produceau mari pagube locuitorilor, pustiind satele si înrobind populația. Pentru a face față acestor invazii, era absolut necesar o unitate a acestor mici formațiuni statale și dezvoltarea unei strategii comune de apărare. Încă din
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
ochi și-și dădeau coate, șoșotind ca acum Ileana lu' Oajdea, către Maria lu' Iepure: - Uite căzăcelu', tu Marie, ci frumos crește! Numai di n-ar avea apucăturili lu' tată-său... Seca-i-ar sămânța!... Că ne-o spurcat neamu' hoardele pustiului ... - Șî Anica, săraca! are zâle bune cu omu' ei? întreabă curioasă Maria. - Numai ea știe. Da' are un bărbat tare di treabă. Pânea lu' Dumnezău! Crește omu' progenitură străină în bătătura lui, ca și cum îi făcut di el. Mai rar
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
din cele mai vechi timpuri. De la înălțimea celor 333 de metri pe care îi măsoară, „Peñonul” a fost martorul confruntărilor neîntrerupte dintre localnici și vizitatori din lumea largă, mai mult sau mai puțin bineveniți. De la fenicieni, greci și romani până la hoardele maure și, mai nou, la puhoaiele de turiști occidentali, nimic omenesc posibil nu le-a fost străin celor de aici. Impasibili la „valurile migratoare”, precum Mediterana când bate vântul, localnicii își îndreaptă acum atenția spre orarul sărbătorilor locale. Andaluzia are
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
puterea Ta mă judecă azi Mântuiește-mă întru numele Tău Auzi rugăciunea mea “ia-mă din rău În blesteme de străini să nu mă cazi “ Vrășmașilor mei fie cele rele Adevărul Tău îi va pierde pe ei Cată sufletul meu hoarda de atei Și-au vrut pe Dumnezeu în toate cele De bunăvoie mă voi jertfi Ție Și lăuda-voi numele Tău Doamne Că este bun în viață și-n vecie Și că de tot necazul m-ai izbăvit Și celor
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (2) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357739_a_359068]
-
Inundații la români „Vine ploaia bine-mi pare” Inundația e mare Armata pune-n poartă saci Noi băgăm cârciuma-n draci. 01-05-2012 Electorat Își schimbă iară fericirea Ginta mea daco-română, La cozi așteaptă adaptată Micul și-o bere arvună, De la hoarda acreditată În jaf prin lege și minciună. Protest Marean Vanghelie primar sector 5 Să n-ai acces la facultate Doar pentru că nu știi să scrii? Avem în cartier o droaie De așa nevinovați copii. Să poarte ploaia oare vina C
EPIGRAME, SENTINŢE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344734_a_346063]
-
străjerul vreo veste? STRĂJERUL Sunt trimis de Baldobal să aduc veste Că dușmanul la Borodina este Și oaste de fier și nesfârșită Vine către cetate pe drum bun, nestingherită. De departe scânteiază ca valurile în vad Și înlătură din cale hoarda de nomad. Oastea romană ce-n soare scânteiază Triburile geților de lângă Istru o urmează. DECEBAL Teamă nu este și atât mai bine Că multă oaste vine, Cu ale lor stârvuri vor îngroșa Pământul din țara mea. Dar, acum fruntea-mi
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
care nu poate ajunge: „În spate e noaptea, / În față e oaza. / Pe drumul mătăsii / Un joc de cuvinte / E viața./ Departe e Meka, departe!” Autorul face și un remember al celor ce au apărat glia strămoșească: „Voievozii pletoși / Alungă hoardele... / Dinspre pietrele de întemeiere / Străbate un cânt... / Străbunii, / Mânuind plugul și sabia, / Au durat citadela / Iubirii de neam. / Din codri, / doinele urcă / înspre simfonia / neamului românesc.” Apoi face o trecere în revistă a figurii proeminente a lui Mircea cel Bătrân
DRAMA POETULUI ÎN „PERLELE UITĂRII” de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359048_a_360377]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > VÂNĂTORII DE SEMENI... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului să stingeți lumina din calea viforului și-a hoardelor de trădători ce-au pornit vânătoarea în lume... să-ntindeți capcane pe fiecare câmp roditor și să-ngropați sub brazdă ticăloșia vânzătorii de semeni ... acești diabolici născuți dintr-un blestem... și cine mai știe vreo rugă ( de mai știe...) s-
VÂNĂTORII DE SEMENI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359398_a_360727]
-
2005 ---------------------------------------------------------- (4) BENEDICT XVI - NOMEN EST OMEN Majoritatea germanilor s-au rupt de Roma prin Martin Luther, care a subminat Sfântul Imperiu Roman de Națiune Germană și Adolf Hitler, care a târât Europa într-un război mondial și a adus hoardele comuniste slave în inima Europa. La 20 aprilie 1945 el își serba ziua de naștere în pragul sinuciderii sale și a germanilor. A urmat capitularea și primejdia lichidării neamului, cum plănuiau Josef Stalin și Henry Morgenthau, consilier al Președintelui SUA
2013) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359336_a_360665]
-
încrâncenându-se să nu cedeze inamicului niciuna dintre ramurile băiețoase. Pentru câteva clipe, am senzația de loc străin, de capăt de lume, pe care am trăit-o în împrejurimile orașului Gabrovo, lângă pădurile de pini, țâșnind către cer ca o hoardă de creioane subțiri. Într-un prun tânăr, vântul a agățat poznaș o sacoșă, făcând-o să semene vag cu un ursuleț. Și în pădurile din Gabrovo erau agățate prin crengi mărțișoare, legănându-se în bataia vântului ca niște clopoței albi-roșii
HOINARI ÎNTR-O POVESTE ALBĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359437_a_360766]
-
dată, tu să-mi promiți o vară nonagenară. Aș fi vrut să facem o escapadă, să vedem cum s-au copt pantofii în vitrinele prăvăliilor, cum au albăstrit zambilele tălpile gradinilor. Cum au sfâșiat alb corcodușii coastele dealurilor, ca o hoardă de mirese fugare. Să ascultăm cum viscolesc stelele în rana spovedaniilor de noapte. Să mai avem încă o sută cincizeci de dimineți proaspete, cu eticheta pe ele, să le deschid cu inima tropotind și cu aerul că nu conteaza, mai
SECETĂ DE TINE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2284 din 02 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359471_a_360800]
-
mai câte. Dintre toate, Zidul Chinezesc este „dragonul” monumentelor străvechi. Zidul s-a construit pe o perioada de cel puțin 1000 de ani, a folosit foarte mult ca apărare împotriva invaziilor de tot felul. În final, n-a mai folosit, hoardele mongole au invadat China, au supus-o, au format dinastii noi. Dar poporul chinez și civilizația sa au supraviețuit. Da, am fost și eu de două ori în excursie la Zidul Chinezesc. Mă rog, undeva unde zidul fusese renovat, amenajat
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE REALIZAT DE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360325_a_361654]
-
nu se feresc de munți, din contra, caută cele mai mari prăpăstii, cele mei inaccesibile stânci, ca să fie inexpugnabile. Plimbându-mă pe zid, urcând o colină, parcă simțeam acel aer din vechime, când în pădurile de dincolo de zid se vedeau hoarde de mongoli răsărind și ascunzându-se în pădurile de la orizont. Miile de chinezi, japonezi, americani urcă și coboară pe drumul de pe zid, unii făcând poze, deși nu au voie, nu știu de ce. În China se zice că nu e chinez
INTERVIU CU SCRIITORUL VIOREL DARIE REALIZAT DE MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1126 din 30 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360325_a_361654]
-
și coțcari, și zece Cârmuitori Eonici, din cele zece țări și regate atlante. Când Statele Unite și Anglia vor înțelege că România este Poarta Stelară între Orient și Occident și Scutul Europei Centrale care a ținut piept de 1444 de ani hoardelor barbare ale islamului, care vor cu orice preț să ocupe pentru a doua oară întreaga Europă, prin conflictul creat în 2013 prin “primăvara arabă”, și apoi în 2014, pe Maidanul din Kiev - atunci, și numai atunci, soarta Statelor Unite și a
CATASTROFĂ ŞI MESIANISM ROMÂNESC (NOTE PENTRU AGONIA UNIUNII EUROPENE) VOLUMUL 2 (10) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360390_a_361719]