702 matches
-
înțelegerea clară a demersurilor următoare. Definiții și înțelesuri anticetc " Definiții și înțelesuri antice" Desigur acestea sunt tacite sau explicate în limbaj alegoric și simbolic. Odată decriptate, pot fi „traduse” în limbajul științei moderne, aproximativ în felul următor. Înțelesul mitic și homeric. Curriculum înseamnă soarta predestinată să se autodesăvârșească eroic a omului în cursa sa de la naștere și până la moarte în conformitate cu Necesitatea inflexibilă (Ananke)28. Înțelesul pitagoreic. Curriculum este eleutheros paideia, educația liberă secretă, menită a-i apropia de oameni de zei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a fi educația ateniană presocratică, din prima jumătate a secolului alV-leaî.Hr. Este perioada în care au apărut școlile publice din Atena. Vechea educație militară, păstrată de spartani, s-a modificat radical, transformându-se în educație sportivă. Cândva, în vremuri homerice, antrenamentul de luptă cu arme servea formării ostașilor; acum hoplomachia (o(plomacía = „lupta cu arme”) s-a transformat într-o disciplină sportivă similară scrimei, învățată mai ales pentru participarea la întrecerile olimpice 13. La fel vânătoarea, care a început să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe defuncți demetrioi; în plus, din împreunarea lui Zeus cu Demetra s-a născut Persefona, care, căsătorită cu Hades, devenise și stăpână a împărăției morților. Răpirea tinerei Persefona (Core) de către Hades constituia un episod aparte. Îl găsim evocat în Imnul homeric către Demetra. Ceea ce impresiona profund era plecarea bătrânei Demetra în căutarea fiicei sale și aventurile ei pe întreg pământul. Încărcătura simbolică a acestui mit de sorginte mezolitică privea, în chip evident, ciclicitatea vegetației din care fusese dedusă credința în metempsihoză
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
creație exclusivă a acesteia - se decantase în frământatele veacuri anterioare ale civilizației grecești. Mai ales în acele poleis democratice precum Atena sau Milet. Grecii veneau cu prejudecăți paideutice, întreținute de o mitologie deschisă ideii de desăvârșire umană încă din vremuri homerice; credeau în cutume, în legi și în posibilitatea recâștigării condiției androginice care îi apropia de zei. Cu aceste eresuri l-au inventat pe fabulosul învățător Chiron 1, au devastat Troia, s-au înfruntat pe viață și pe moarte în războiul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
căuta întotdeauna să degajeze valoarea morală a fiecărui text literar sau autor analizat. La fel procedau profesorii de retorică sau de sofistică (dialectică). Ceea ce nu era deloc ușor. De exemplu, gramaticii aveau dificultăți în a explica moralitatea zeilor și eroilor homerici. La fel retorii care trebuiau să concilieze Dreptatea (Dike) cu Binele (Agáthon) în cazuri suspecte. La fel pățeau și sophiștii care aveau de împăcat Adevărul (Alétheia) cu moralitatea și dreptatea în pofida evidențelor prea adesea opuse. Aceasta se datora, fără îndoială
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Ne interesează acest Ulise matur și calm de după nostos. Nu știm cursul ulterior al vieții sale. Cele câteva încercări de a continua Odiseea ale unor grammatici fără talent nu contează. Trebuie să ni-l închipuim așa cum l-a lăsat povestea homerică: suspendat în cugetare, căutând sensul sorții îndurate și rostul celei viitoare. Dar să nu uităm că în destinul său oamenii își găsesc oglindită propria soartă. Soarta cum ar trebui să fie, ca să fie soartă bună. Un minimum de efort empatic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
să se întoarcă acasă, renunțând la favorurile și la șansa vieții veșnice și fericite pe care i-o promit magicienele, nimfele și sirenele. Prea dispuși să vadă în Ulise un „erou exemplar”, și nu un cetățean de rând, exegeții operei homerice ne spun că puternica chemare acasă era dorul de Itaca și de preaiubita Penelopa. Homer însuși povestește fabula în acest fel. Dar este vorba despre o trăire originară, care trebuie decriptată altfel. Ceea ce îl mână pe Ulise este ceva profund
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
moarte să fie silit să-i deschidă porțile spre Helysion Pedion, iar muritorii să-l păstreze veșnic în postumitatea pe care o numim „memoria culturală a umanității”. „Secretul” pe care îl avem de dezvăluit aici era cunoscut încă din vremurile homerice. Se știa, încă de atunci, că sufletele muritorilor sunt athanasice și că stă în puterea omului să le îndrume fie în imperiul veșnicei Mnemosine, fie dincolo de râul Lethe, pe tărâmurile efemerității. Povestea homerică se încheie brusc, după pedepsirea pețitorilor de către
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dezvăluit aici era cunoscut încă din vremurile homerice. Se știa, încă de atunci, că sufletele muritorilor sunt athanasice și că stă în puterea omului să le îndrume fie în imperiul veșnicei Mnemosine, fie dincolo de râul Lethe, pe tărâmurile efemerității. Povestea homerică se încheie brusc, după pedepsirea pețitorilor de către Ulise, cu lacrimile de bucurie ale Penelopei. În mintea noastră se derulează viitorul, ca în toate basmele și filmele cu happy-end: „Și au trăit ani mulți și fericiți, până la adânci bătrâneți”. Când a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rodnic a determinat, se pare, Kehre odiseică... * A fost obsesia vechilor elini și ar putea fi și a noastră. Fiind un „om ca toți oamenii”, toți oamenii se vedeau întruchipați în el. Buffière amintește o epigramă nesărată dintr-o Antologia homerica pe seama chipului zugrăvit pe o amforă veche al lui Odiseu: „Pe un tablou unde era pictat Ulise și pe care îl stricaseră apele mării”2. Ironia seamănă cu gluma de la noi după care „numele prostului este scris pe toate gardurile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înțeleptul victorios în lupta cu pasiunile; există și un Ulise al neoplatonicilor - figură de inspirat mistic care o anticipează pe cea hristică. Și mai există și alți Ulise, zugrăviți în Porphyrii, Numenii și Cronii, cu alte scopuri decât slăvirea personajului homeric. Diferă ei? Și da, și nu. * Iată-l pe Ulise al sofiștilor, care pare cel mai puțin agreabil. Este un personaj contradictoriu, iar sofiștii s-au certat mult pe seama lui. I s-au pus la îndoială sinceritatea, franchețea, caracterul. Nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
deasupra ignorantului, iar omul educat (pepaideumenos) - deasupra celui necultivat (apaideutikos). Rămâne atunci să vedem cu ce intenții i-a aplicat Homer lui Ulise epitetul polytropos: om cu multe fețe. Un scoliarh târziu ar fi lămurit chestiunea pe marginea unui manuscris homeric, redând o exegeză a lui Antistene 5. Epitetul polytropos ar fi o aporie. Homer n-a vrut nici să-l laude, nici să-l blameze pe Ulise - crede Antistene. Dar scoliarhul era de altă părere, și anume că în Odiseea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
soț, care a lipsit de acasă cel puțin două decenii. Nausicaa este, în poem, o ființă grațioasă semănând cu Beatrice; dar n-a stârnit în inima laertianului furtuni dantești, fiind o simplă „piesă de decor” în feeria destinului. Nici un exeget homeric nu i-a putut decripta semnificații formative blândei Nausicaa. Circe, vrăjitoarea cu farmece neliniștitoare, cu care Ulise este silit să împartă patul, a avut asupra lui o influență puternică - dar de scurtă durată și fără consecințe maligne, datorită intervenției prompte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este exemplaritatea și dobândirea nemuririi. Nemurirea înseamnă înfrângerea limitelor temporale, precum în scenariul inițiatic din Epopeea lui Ghilgameș sau din basmul Tinerețe fără bătrânețe si viata fara de moarte, fie perpetuarea unui „nume bun după moarte” - țelul personajelor din eposul homeric. Este apoi analizat cazul deschizătorului seriei eroilor din vârstă istorică: Alexandru Macedon. Acesta inclusese, printre membrii expediției sale, istorici și scriitori, înțelegând că numai textul scris poate conferi nemurire numelui său. „Fabricanții de ecouri” sunt autorii de ficțiuni și din
RAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
din articolul-program, R.c. cuprinde în paginile sale nume importante din peisajul cultural al vremii. Sunt prezenți cu studii și articole Cezar Papacostea (Gândirea epică elină, un studiu pozitivist asupra aspectelor social, politic, economic și geografic ale spațiului din textele homerice și hesiodice), I. Valaori (Pindar - un studiu de retorică și estetică, Antichitatea păgână și creștinismul - o analiză a ecumenismului creștin în Antichitate, Teatrul vechi și teatrul modern - eseu despre mistica actului dramatic în Antichitate și estetica actului dramatic modern), N.I.
REVISTA CLASICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289190_a_290519]
-
în opera lui Ion Creangă (1976) uzează de conceptul „natură sintetizatoare”, folosit în cazul lui Eminescu (și apoi și al celorlalți mari clasici). „Nucleul emblematic” al sintezei înfăptuite de Creangă stă în hazul de necaz și în istețime, în competiție homerică cu prostia. Alte contribuții exegetice se referă la cultura și filosofia povestitorului, la aspectul de bildungsroman al unor narațiuni, la metafora (centrală) a drumului și la motivul lumii ca spectacol, la lirism și la romantismul subiacent al întregii opere. Unele
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
în 1916; în 1924 dă la tipar și traducerea Odiseei. Era o întreprindere singulară în cultura română, ce i-a adus renumele de ,,homerid”. Atras irezistibil de arta mediteraneană veche și totodată de cea pontică, clasicistul și poetul captează spiritul homeric și îl transmută pe terenul limbii și prozodiei românești, dovedind că sevele Antichității pot fi turnate, cu profit estetic, în tipare moderne. Apariția Iliadei în românește [...], în versiunea macedoneanului G. Murnu [...], constituie un moment fundamental în evoluția limbii literare (corespunzător
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
și Odiseea în interpretarea Murnu sunt niște capodopere superioare Eneidei în versiunea Annibale Caro, Iliadei lui V. Monti, Iliadei și Odiseei lui I.H. Voss. Puține literaturi se bucură de traduceri mai norocoase. Termenul de „traducere” este cu totul impropriu. Epopeile homerice sunt simple basme cu materie universal cunoscută. Interpretatorul n-a tradus, ci a creat din nou poezia lor cu ajutorul cuvântului, așa cum Caragiale a creat în Abu-Hasan și în Kir Ianulea pe marginea Halimalei și a lui Machiavel. Invenția verbală este
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
în transpunerea unor reputați clasiciști (Virgil Popescu, Petru Creția, Mihail Nasta, Florea Fugariu, Radu Alexandrescu), scrieri din tezaurul istoriografic elin (Hecataios Milesianul, Herodot, Tucidide, Xenofon, Polibiu, Plutarh, Arrian). Volumul Variații pe teme clasice (1988) reunește studii publicate anterior despre poemele homerice Iliada și Odiseea și locul lor în epica greacă, lirica arhaică elină, drama attică, de la originea tragediei până la marii reprezentanți clasici, un eseu despre istoriografia la greci, insolita comparație între Aristotel și abatele Bremond cu privire la „purificarea” tragică. O componentă importantă
PIPPIDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
din stringența alcătuirii care, atunci când e dusă la desăvârșire, devine viziune. Dramele vieții îl interesează prea puțin. În Meteorologia lecturii (1982), unde își fundamentează istoric propriul demers, el distinge între linia biblică a prozei, purtătoare a dramatismului existențial, și linia homerică, de-a lungul căreia precumpănesc perfecțiunea formei și plasticitatea. Opțiunea sa este în mod hotărât pentru cea din urmă. P. are mare aplecare spre studiul volumelor și formelor, el știe să ritmeze golul și plinul în așa fel încât, deși
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
educații sentimentale de tip flaubertian. Față de acest mod de a trata iubirea, reproșul adus de același critic referitor la absența planului obscur, pulsionar, al relației erotice este neavenit. În fond, scriitorul își realizează doar opțiunea pentru o literatură de tip „homeric” și nu „biblic”, adică de tip esențial și nu existențial. În Ce se vede se regăsesc - ori poate se anticipează - procedee ale ultimului val al prozei moderne. După ce își pierduse de mult omnisciența, naratorul a ajuns să fie creația personajelor
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
din exegetica noastră literară. Ca și în alte cazuri, timpul modern a descoperit în etape (versiunile în română, slavonă și greacă) această scriere, cap de serie cu o istorie îndestul de complicată. Treptele acestei cunoașteri - o lungă dispută în jurul „chestiunii homerice” a literaturii române vechi cum o numește Dan Zamfirescu - au constituit tot atâtea prilejuri pentru configurarea și revigorarea periodică a controverselor în legătură cu drepturile de proprietate ale lui N.B. asupra cărții în al cărei titlu se află numele său, chestiune din
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
de geste et le récit oral. Lucrarea propune o abordare complexă a oralității, analizată cu precădere în ipostaza cântecelor de gesta și marcată de progresele antropologiei culturale în studiul fenomenelor literare, dar sprijinindu-se totodată pe teoria și investigarea epopeilor homerice, ca text de referință, cu întregul lor cortegiu de interpretări și teoretizări. Capitolele dedicate culturii orale și rolului jucat de literatura specifică ei în normarea, conservarea și cultivarea vorbirii - care se transformă în vehicul al tradiției, fie ea sacră sau
PANZARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288663_a_289992]
-
și un pasionant jurnal de călătorie, aducând înaintea cititorului nenumărate peripeții, ca și parfumul locurilor și o umanitate diversă, colorată. Portretele sunt bine desenate, pline de umor, la fel ca și întâmplările. Câteodată forțarea comicului răstoarnă perspectiva istorică: astfel războaiele homerice sunt niște „găinării locale, încăierări mărunte”. Educativă și incitantă, scrisă cu suficient talent narativ, Enigmatic, Pământul se adresează tuturor vârstelor și gusturilor. Activitatea de prozator a lui M. este totuși una secundară în raport cu aceea de animator al mișcării SF românești
MIRONOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288178_a_289507]
-
Exemplul cel mai cunoscut îl reprezintă aventurile intelectuale în labirintul olimpiadelor, care au acreditat definitiv în școli practicile mneomotehnice idiotizante, cu adaos zero de creativitate. (Era cel puțin cazul disciplinelor umaniste, dar și al biologiei.) Tinerii se întreceau cu aezii homerici în memorarea a sute de pagini, indiferent de conținutul lor; cei care se întâmpla să aibă un alt tip de inteligență sufereau apoi de complexe de inferioritate și, adesea, din cauza stresului de subsolicitare. Unele remedii, în pauzele acestor competiții întru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]