3,525 matches
-
Și joc pe jăratec, biet urs, de nevoie Că-s prins și legat de butuc! Îmi bâțâie capul de jocul cretin Și brațele-mi saltă tâmpite... Iar gura, mi-e plină de foc și venin... Privirile - ape prostite... Că-n hora nebună mă puse pe ață, Să țopăi pe muzica lor! Și lor nu le pasă că-s om nu paiață Și lor nu le pasă că... mor!!! Și pierd sensul vieții în ritmul grotesc Și-n goană, îmi pierd răsuflarea
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
-s om nu paiață Și lor nu le pasă că... mor!!! Și pierd sensul vieții în ritmul grotesc Și-n goană, îmi pierd răsuflarea Și-mi caut scăparea, dar nu o găsesc Și-mi strig tot mai slab disperarea!!! Căci hora dementă m-a amețit, Mi-a luat toată 'ncrederea-n viață Și-mi caut poteca cu gândul pierit, Dar nordu-mi dispare în ceață... Și-n fumul beției de horă de draci Îmi bâjbâi cărarea pierdută... Și nu văd pădurea de prea
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
dar nu o găsesc Și-mi strig tot mai slab disperarea!!! Căci hora dementă m-a amețit, Mi-a luat toată 'ncrederea-n viață Și-mi caut poteca cu gândul pierit, Dar nordu-mi dispare în ceață... Și-n fumul beției de horă de draci Îmi bâjbâi cărarea pierdută... Și nu văd pădurea de prea mulți copaci Și gura, mi-e știrbă și mută...! Și nu știu pe unde s-o iau, s-o sfârșesc, Să scap din rotirea zăludă Mă-mpiedic de
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
Și nu văd pădurea de prea mulți copaci Și gura, mi-e știrbă și mută...! Și nu știu pe unde s-o iau, s-o sfârșesc, Să scap din rotirea zăludă Mă-mpiedic de gândul rotit și-amețesc Și-n horă, urechea mi-e surdă... Și timpul se 'nvârte și el căpiat Și timpul, prostit se desface Și nu-și amintește de unde-a plecat Să timpul, tic-tacul își tace... Și hora se 'nvârte tot mai smintit Iar eu nu mai știu
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
zăludă Mă-mpiedic de gândul rotit și-amețesc Și-n horă, urechea mi-e surdă... Și timpul se 'nvârte și el căpiat Și timpul, prostit se desface Și nu-și amintește de unde-a plecat Să timpul, tic-tacul își tace... Și hora se 'nvârte tot mai smintit Iar eu nu mai știu de-s paiață, Ce-n iureșul horei o clipă-a trăit O clipă de groază și viață Sau om ce-a murit și-n vârtej s-a 'ntrupat Și viața
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
se 'nvârte și el căpiat Și timpul, prostit se desface Și nu-și amintește de unde-a plecat Să timpul, tic-tacul își tace... Și hora se 'nvârte tot mai smintit Iar eu nu mai știu de-s paiață, Ce-n iureșul horei o clipă-a trăit O clipă de groază și viață Sau om ce-a murit și-n vârtej s-a 'ntrupat Și viața pierdută-și rotește... Căci hora paiaței, pe toți ne-a schimbat Pe toți, cum vrea ea, ne
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
smintit Iar eu nu mai știu de-s paiață, Ce-n iureșul horei o clipă-a trăit O clipă de groază și viață Sau om ce-a murit și-n vârtej s-a 'ntrupat Și viața pierdută-și rotește... Căci hora paiaței, pe toți ne-a schimbat Pe toți, cum vrea ea, ne 'nvârtește... Pedeapsă mi-e soarta... - păreri personale - versuri Mi-e zăbala prea strâmtă și cuvântul, mă doare... Mi-e punga prea goală și sufletul mort! De munca-n
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/None_lucia_secosanu_1326892573.html [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
Acasa > Strofe > Atasament > MĂ DOARE FIECARE ORĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1721 din 17 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mă doare fiecare oră! Clepsidra lacomă îmi soarbe Trecut și mâine prinse-n horă, Halucinante iele oarbe. Șuvoi cerșind eliberarea E răul care vrei să-l scuturi, Zăgazul este neuitarea Ca stropi răzleți picând din ciuturi. Dinspre nadiruri năruire Vaginul clepsidrian tresare, Siliciul, aspră dăruire, La insolita penetrare. *** Referință Bibliografică: Mă doare fiecare oră
MĂ DOARE FIECARE ORĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1442469333.html [Corola-blog/BlogPost/365604_a_366933]
-
Bucegi ,munții din dreapta ,ale căror culmi au rămas un pic mai mici. - Știi cum e o căsnicie ? îmi întrerupe Marian eterna contemplare. - Cum ? - Căsnicia e ca un dans popular. Întâi e „sârbă” ,adică tropoteală mare, încet,încet ,te liniștești la „horă” și poți ajunge în final, chiar și la o „ bătută”. Iar ele trec direct la „brașoveanca ”. Asta se joacă câte doi și tu nu ești niciunul dintre parteneri. Cred că a meditat adânc până a scos-o pe-asta. Sau
CÂND DRACULA ÎȘI VÂRĂ COADA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1465714572.html [Corola-blog/BlogPost/370904_a_372233]
-
o fulgerare în noapte a norilor ce-și vărsau ploaia departe, spre munte. Băiatul ei era încă prea tănăr. Și-apoi nici nu prea era sigură că lui Ion îi stătea pe inimă vreo fată. Deși știe ea că la horă, băiatului ei nu i se-mpleticesc deloc picioarele. Și că de-nvârtit, învârtește fete și nu babe. Ion avea motive, ce-i drept, altele decât mamă-sa, ca să-l frământe și pe el gândul însurătorii. Vedea lesne, căci nu era deloc
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
la însurătoare lui Ion era Ruxandra lui Ghiță Pâslă. O copilă zveltă, cu căpșor tare frumos cioplit de Meșterul Cel de Sus. Și-avea o blândețe în purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
căpșor tare frumos cioplit de Meșterul Cel de Sus. Și-avea o blândețe în purtare, parcă anume potrivită chipului ei desăvârșit. Cei doi se cunoșteau numai de la hore, căci gospodariile lor erau rânduite la două margini opuse ale satului. Desigur, horele obștei nu despărțeau perechile care se plăceau la marginea tăpșanului unde-și zdrăngăneau lăutarii cei tuciurii cobzele lor burduhoase, sau își umflau bojogii suflătorii în alămuri. Petrecerile acestea tinerești care umpleau de viață, din când în când, duminicile satului se
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
cele hulite de țațele și babele satului. Așa pățise Maria lu' Rostogol și Ileana lu' Ivașcu, ai căror plozi erau numai buni de-acum să pască mieii pe coastele Chetrăriei ori s-aducă acasă gâștele de la bălțile Ghilahoiului. După spartul horelor, de un timp încoace Ion și Ruxandra se îndreptau, fără tăgadă, spre casa lui Ghiță Pâslă. Era lucru hotărât de tatăl Ruxandrei că Ion trebuia să-i întoarcă fata acasă în cumințenie deplină. Altfel copila lui n-ar mai avea
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
ei alta la loc ... Pi când fetei, Ioane, di-o fi să-i crească odată coadă, nu mai scapă di ea cât trăiește, băiete ... Și eu, cu fata me', n-am să pățesc asta, nici dac-aș fi prostu' satului!... Horele la Delenii de Sus începeau după-amiaza, cam după ce vitele cele mari, îndată ce-și primeau tainul din miezul zilei, s-apucau de rumegat. Încet-încet, tinerimea gătită în haine de sărbătoare se aduna la semnalul cântecelor împrăștiate de vânt din scripcile
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
-i tocmeau erau primii care se înfățișau la locul dinainte hotărât. Ghiță Pâslă era nezdruncinat în credința că Ion a' lu' Nică Ionașcu, fiindu-i nepot de văr, era cel mai nimerit ca să-i încredințeze grija fetei în zilele cu horă-n sat. Nici vorbă că între fata lui și băiat ar putea să se-nfiripe vreun gând de însoțire pentru viață. Avea totuși grijă să-i aducă aminte asta lui Ion ori de câte ori îl vedea: - Ioane, legea cea creștinească în care
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
șoptea el apăsat că bine face că-și încuie fata noaptea în casă, cu lacăt de două kile. Tatăl fetei nu știa că temerea lui, în privința gândurilor ascunse ale lui Ion, era mult prea adormită. În seara acelei zile cu horă-n sat Ion și Ruxandra luau deja hotărârea care făcea deșartă trebuința lacătului cel mare pe ușa de la odaia de fecioară a fetei. Cele două făpturi omenești, tinere și doritoare de însoțire, rânduiau acum cele ce aveau să dea pe
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
dar muzică? dar sufletul? dar patimă? -răspunde-mi, Soare, de mă iubești îndatinat - să spun tot adevărul, aș mai vrea: << eu n-am să joc că ursul niciodat’ >> - ci, voi rămâne-n trupul meu, în veci, păgân, și voi juca, în horă lumii, brâul nejucat. Referință Bibliografica: elogiu despărțirii / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ELOGIU DESPARTIRII de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Elogiu_despartirii.html [Corola-blog/BlogPost/371206_a_372535]
-
timpuri imemoriabile”. Poartă Sărutului. Păstrând tema sculpturii "Sărutul", Poartă reprezintă bucuria că iubirea e nemuritoare, iar după spusele autorului, "misterul fecundității și al morții este însuși misterul iubirii, care va supraviețui dincolo de mormânt". Partea superioară a Porții, ar putea reprezintă hora țărăneasca, gorjeana. Petre Pandrea, în ideea că Brâncuși a costruit la Tg Jiu un monument închinat ostașului victorios, eroului întors acasă, a văzut în această "o solemnitate a nunții în cinstea soldatului victorios, care intră în rânduiala rurală". Să fie
ANIVERSAREA NASTERII LUI CONSTANTIN BRANCUSI de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 51 din 20 februarie 2011 by http://confluente.ro/Aniversarea_nasterii_lui_constantin_brancusi.html [Corola-blog/BlogPost/367168_a_368497]
-
se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt într-o horă Și cîntec de neam ei mai cîntă, Dar, care neam Doamne, Cînd țara ne este risipă. Prin forfota neagră a vremii, ... Citește mai mult Prin sate, pe dealuri , pe văiAleargă un vînt singuratic;Cuprins de dușmanii călăiCu chipul lor sumbru
ALEXANDRU TOPOLENCO by http://confluente.ro/articole/alexandru_topolenco/canal [Corola-blog/BlogPost/375995_a_377324]
-
Durerea se retrage că neaua pe câmpie Când soarele aruncă deasupra-i lănci de foc Și curge sub troiene izvor de apă vie Și celor ce li-e sete se-opresc o clipă-n loc. Se’nvârt amețitoare și neoprite hore E parcă-o veșnicie de când nu șanț în timp Plutesc înspre lumină străfulgerând în ore Și eu ca niciodată de-acuma mă preschimb. Referință Bibliografica: SCHIMBAREA LA FAȚẰ / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2044, Anul VI, 05
SCHIMBAREA LA FAŢẰ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1470416801.html [Corola-blog/BlogPost/379091_a_380420]
-
arat. El se simțea părtaș risipei fără stavili Împărtășind credința, izvor din multe pravili. Dar astăzi văd românul, de viață, mult schimbat; De glia țării sfinte prea mult s-a-ndepărtat. Se simte ca și cum n-ar mai avea nimic - Nici hora, nici credința, nici dorul cel mai mic. Întoarce-te române cu fața la apus! Citește slova scrisă de toți cei ce s-au dus! Găsește chibzuința și multele puteri: Țară s-avem și mâine nu numai azi și ieri! ---------------------------------------------------------- Domnica VĂRZARU Petroșița
LA CEAS DE VECERNII (POEME) de DOMNICA VĂRZARU în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/domnica_varzaru_1456204750.html [Corola-blog/BlogPost/370804_a_372133]
-
cerului. Osteneala pilotului care brăzdează înaltul cerului, odată ajuns acolo sus, este răsplătită din belșug, din bunătatea și fericirea dumnezeirii. Când ajungi să vezi și să cunoști cerul, să te hrănești cu parfumul frumuseții depline și să te prinzi în horă cu norii care te însoțesc, să admiri cu uimire panorama de vis a unei văi acoperită de un ocean verde și cea a munților încărcați de zăpadă. Când simți și trăiești magia zborului, nici o glorie a pământului, nici cel mai
LA MULŢI ANI, ARPIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1400501794.html [Corola-blog/BlogPost/349855_a_351184]
-
și-aș vrea să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra. m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morții și, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria - m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria, ... Citește mai mult ELOGIU ZARURILORM-am hotărât să aștept la capul podului și << ziua mậntuirii >>...și, ca orice mirean, să mă bucur de botezul cu roua al dimineții -m-am hotărật să nu mai pun
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
patrafirul Unului,și-aș vrea să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra.m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morțiiși, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria -m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria,... XVIII. ELOGIU INSULEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011. ELOGIU INSULEI ...poate sunt și eu o insulă( Pantelleria, adică ).. și mă bat, si străbat, de o viață, toate
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
Decebal, dar degeaba. S-au simțit în largul lor abia după ce i-au părăsit romanii. Atunci au rămas în „naturelul” lor mai bine de o mie de ani, chiar călcați de atâtea hoarde străine. Ei, în obștile lor răzlețite, cu horele... cu doinele, cu obiceiurile și tradițiile lor, cu portul lor, dar mai ales cu...limba lor. Dacă i-ai fi întrebat: de când vorbiți voi limba asta, mă? S-ar fi uitat lung la tine și ți-ar fi răspuns sictiriți
ŞI TOTUŞI...UNIREA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1440696694.html [Corola-blog/BlogPost/343429_a_344758]