1,133 matches
-
cei trei nu formează un grup istinctiv; de ce n-ar fi și M. Sadoveanu mare prozator? După cum nici lui Rebreanu nu i se poate refuza calificativul, încă mai puțin, după opinia mea, lui I. Agârbiceanu sau lui Camil Petrescu și Hortensia Papadat-Bengescu. Ordonarea, într-o istorie literară, a scriitorilor pe „momente" și în același timp pe „generații", dar și pe genuri („poezia măruntă", micul romantism, poeți minori), nu se poate susține. Spre deosebire de generația pașoptistă, (și încă) mulți scriitori ulteriori de seamă
Ce e de făcut... și ce nu e by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/6015_a_7340]
-
Benga (Dracul,„tea luat Benga”) și, de la numele lui, toponimul Bengești (comună în Gorj). Iată cum porecla crează denumire geografică. Parveniților li se agață de nume ocupația joasă cu care au început. Așa sînt Vasilescu-Lumînărarul la Camil Petrescu sau, la Hortensia Papadat-Bengescu, Făinăreasa: Ada Razu, devenită prin căsătorie, mă rog, prințesă. Sînt cîteva opere literare care au ca titlu porecla personajului central. Între ele Omul cu mîrțoaga de G. Ciprian și Bietul Ioanide. În acest roman, G. Călinescu crează personaje cu
Personajele. Porecle și diminutive by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4896_a_6221]
-
netăgăduit care își are motivațiile lui sociale, psihologice, etice sau de alt ordin. A le desluși, cu metodă și până în ultimele consecințe, este una din mizele importante ale cărții despre care vorbim. O specială atenție i se acordă în carte Hortensiei Papadat-Bengescu, dar nu ca un act compensator pentru vreo marginalizare anterioară. Nu ar fi fost cazul. Nicicând autoarea Concertului din muzică de Bach nu a fost percepută ca scriitoare marginală, nici la începuturi, când publica sporadic în „Viața Românească” și
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
carte Bianca Burța-Cernat e axat pe ideea că „marea europeană” a schimbat radical perspectiva asupra femeii, atât asupra femeii-scriitor cât și asupra femeii-personaj literar. În toate de altfel, în spațiul nostru literar, reprezentarea femeii va fi altfel decât fusese înainte de Hortensia Papadat- Bengescu și cercetătoarea de azi a operei sale va scrie pe bună dreptate: „Până la acea dată (de când începuse să conteze literar H.P.-B., n.n.) literatura noastră furnizase - cu rare și prea puțin semnificative excepții - doar reprezentări masculine ale feminității
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
n.n.) literatura noastră furnizase - cu rare și prea puțin semnificative excepții - doar reprezentări masculine ale feminității (...) venise vremea ca femeia să devină ea însăși din obiect al contemplației subiect contemplator, oferind propria versiune literară (nu literaturizantă !) a feminității”. Separat de Hortensia Papadat-Bengescu, opt prozatoare interbelice (Ticu Archip, Sanda Movilă, Henriette Yvonne Stahl, Lucia Demetrius, Anișoara Odeanu, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Sorana Gurian ) constituie în cartea Biancăi Burța-Cernat obiectul unor „studii de caz”. Absentează de aici nemotivat, ca să vorbim astfel, Georgeta Mircea
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
recuperator, analizând fără grabă și lucid scrierile acestor prozatoare îndeajuns de productive, descifrându-le problematica, subiectele, personajele, arătând ce contingențe au cu alte scrieri apărute în interval, cu autori din aceeași generație sau cu alții cu mai vechi statut ca Hortensia Papadat-Bengescu sau Camil Petrescu. Din relevarea acestor raporturi, din referirile la numeroși autori români sau străini, se conturează tabloul extrem de variat și de însuflețit al literaturii noastre interbelice, cu vârfuri și depresiuni, cu experiențe fertile și cu eșecuri. Și mereu
Literatura scriitoarelor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4842_a_6167]
-
cu două broșuri intitulate Teze provizorii. Acestea conțineau o cronologie a literaturii române, destul de exactă, cu toate omisiunile datorate cenzurii (cum am mai spus, generația mea nu i-a studiat în școală și în facultate pe Maiorescu, Macedonski, Lovinescu, Blaga, Hortensia Papadat-Bengescu, Pillat, Arghezi, Barbu și pe alții de aceeași anvergură) și extrem de puține comentarii (ceea ce constituia un noroc). Titlurile scrierilor vechi erau date în latină, la Cantemir, de exemplu. Și anii, și titlurile le-am învățat pe dinafară. Cum memoria
Cabinete de literatură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5160_a_6485]
-
timpului. Manina, Sergiu, Laurențiu, Alexe, Vladimir sunt astăzi bătrâni. Deși tineri în carte, ei vorbesc într-o manieră în mod evident datată. Mai mult, psihologia feminină - o miză în care autorul investește mult - pălește cu totul în fața unei Mika-Lé a Hortensiei Papadat-Bengescu. Pe spații scurte, mai ales descriptive, Dinu Pillat este însă de neîntrecut. Fragmentele prind viață. Începuturile sunt întotdeauna percutante. „Manina se ridică de pe jos și zâmbi totodată. Căzuse, absurd, tocmai la capătul pantei, încercând o cristianie. Începu să se
Introducere la biografie by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/5198_a_6523]
-
mesmerize”. 5 martie 1953 - A murit Iosif Vissarionovici Stalin, politician și dictator rus (născut în 1879). Cum e și istoria asta, azi i-a murit Stalin, ieri îl confirma pe Putin în al treilea mandat. 5 martie 1955 - A murit Hortensia Papadat-Bengescu, prozatoare și autoare dramatică româncă (născută în 1876). Auzise ea zvonul potrivit căruia femeile nu știu și nu scriu prea bine, astfel că, s-a enervat și a arătat că femeia poate mânui și stiloul, nu doar lingura în
Istoria zilei: 5 martie. Putin a învins, Stalin a murit () [Corola-journal/Journalistic/67171_a_68496]
-
de artă. Chiar săptămâna trecută, România literară ne-a oferit exemplul unei cărți cu o istorie zbuciumată. De data aceasta, lucrurile sunt încă mai complicate, dacă nu de-a dreptul senzaționale. Străina, romanul care trebuia să încheie ciclul Halippa al Hortensiei Papadat-Bengescu, s-a pierdut în editură, în faza pregătirii pentru trimiterea la tipar. Grație mai multor întâmplări norocoase, în clipa de față ne aflăm în situația de a avea aproximativ o mie de pagini de manuscris, fără să se știe
Văduvele abuzive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6616_a_7941]
-
pregătirii pentru trimiterea la tipar. Grație mai multor întâmplări norocoase, în clipa de față ne aflăm în situația de a avea aproximativ o mie de pagini de manuscris, fără să se știe însă exact în ce măsură ele au fost folosite de către Hortensia Papadat-Bengescu. E doar una din dilemele pe care trebuie să le rezolve admirabilul editor Gabriela Omăt: "Manuscrisele cunoscute din lotul Străina sunt clasabile în două categorii care, în operația editării, necesită un tratament diferit; unele pot fi reproduse ca atare
Văduvele abuzive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6616_a_7941]
-
a adus consumatorilor de etnobotanice plante cu efect haluginogen gratuite. După ce plicurile cu etnobotanice au trecut în ilegalitate, o plantă banală din parc a fost atacată de consumatorii, care nu plătesc prețul de trafic stradal al etnobotanicelor. Este vorba despre hortensii, care sunt sau, mai bine spus, au fost în parcurile Kiseleff, Bazilescu și Morarilor. „Am fost și noi înștiințați de ingeniozitatea consumatorilor de etnobotanice. Se pare că într-adevăr și-au găsit un refugiu în plantele de parc, după ce etnobotanicele
Drogații au dat iama prin parcuri. Vezi pe ce flori au pus ochii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64225_a_65550]
-
găsit un refugiu în plantele de parc, după ce etnobotanicele au fost trecute în ilegalitate”, a declarat Gigel Lazăr, reprezentantul ONG-ului antidrog CIADO, potrivit AM Press. Plantele pot fi toxice în cantități mari. În cantități mici, petalele, frunzele și tulpinile hortensiei, dacă sunt fumate, au efect halucinogen, asemănător celui dat de droguri.Prin ardere se formează acid cianhidric folosit de naziști în camerele de gazare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În Germania hortensiile au dispărut deja din toate parcurile
Drogații au dat iama prin parcuri. Vezi pe ce flori au pus ochii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64225_a_65550]
-
cantități mici, petalele, frunzele și tulpinile hortensiei, dacă sunt fumate, au efect halucinogen, asemănător celui dat de droguri.Prin ardere se formează acid cianhidric folosit de naziști în camerele de gazare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În Germania hortensiile au dispărut deja din toate parcurile, după ce numeroși adolescenți au devenit dependenți de aceste flori decorative.
Drogații au dat iama prin parcuri. Vezi pe ce flori au pus ochii by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/64225_a_65550]
-
Un merit indenegabil al lui Angelo Mitchievici consistă în alcătuirea și explorarea unui corpus de texte convingător, pe un ton măsurat și plauzibil. Îi regăsim, aici, cu decupaje semnificative, pe Eminescu, Macedonski, Bacovia și Minulescu, dar și pe Mateiu Caragiale, Hortensia Papadat-Bengescu, Mircea Eliade sau Ion Vinea. În totul, o carte de referință.
Crize cu rezolvări estetice by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4727_a_6052]
-
revine cu câteva fragmente asupra culturii staliniste care ar putea intra fără probleme într-o ediție adăugită a Literaturii între revoluție și reacțiune. Consfătuirea tinerilor scriitori din martie 1956, cazul Alexandru Jar, Congresul Scriitorilor din RPR din același an, relația Hortensiei Papadat- Bengescu cu oficialitățile sunt, toate, focalizări asupra unor episoade însemnate în context, însă insuficient cunoscute și discutate. La fel ca în cărțile anterioare, reconstituirea exactă a cenușiului perioadei nu impietează asupra gestului aproape instinctiv de a detecta micile oaze
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
discutate. La fel ca în cărțile anterioare, reconstituirea exactă a cenușiului perioadei nu impietează asupra gestului aproape instinctiv de a detecta micile oaze de expresivitate și de individualitate, ridicate la rang de simbol. „Tăcutul semn de întrebare” ce rezumă destinul Hortensiei sau „bocetul șoptit al conștiinței” invocat aproape neverosimil de Tudor Arghezi într-un context oficial sunt reținute ca mici tresăriri autoreflexive ale realismului socialist. De aici și impresia că, indiferent de precaritatea subiectului, criticul nu-și pierde nicio clipă speranța
Aisbergul (post)comunismului românesc by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4749_a_6074]
-
doar câteva nuanțe ne diferențiau. Era absurd, firește. În fond, eu eram cel care îl oprea să obțină ce voia de la Lotte. Era doar o proiecție a mea în tânărul ăsta, care își ținea servieta în mână în fața scheletelor de hortensii. Dar cum altfel am putea noi să luăm decizii care-i privesc pe alții? Mai era și ger pe deasupra. L-am lăsat să intre. În holul nostru, încălțat cum era cu ghetele lui, sub mica noastră colecție de pălării din
Marea casă by Carmen Toa () [Corola-journal/Journalistic/4697_a_6022]
-
sumar, aflăm, se alcătuia la cald în timpul cursurilor de literatură interbelică pe care acesta le ținea). În general, scriitorii care fac obiectul studiilor de priză directă de aici sunt autori de prim raft dintre războaie: Camil Petrescu, Arghezi, Ion Barbu, Hortensia Papadat- Bengescu, G. Călinescu, Sadoveanu, Aderca, Miron Radu Paraschivescu, Paul Celan, Ion Caraion și alți câțiva. Artilerie grea. Canon. De foarte puține ori, Crohmălniceanu se aventurează pe teritoriul contemporaneităț ii. Ar fi însemnat să-și asume o răspundere prea mare
Mitologii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4431_a_5756]
-
să completeze, să clarifice sau să pună într-o altă lumină o anume imagine a autorului despre opera literară a marilor nume invocate, pe care a avut ocazia să le cunoască personal. Și nu sunt puține: Camil Petrescu, Ion Barbu, Hortensia Papadat- Bengescu, G. Călinescu, Marin Preda, Mihail Sadoveanu, Felix Aderca, Paul Celan, Ion Caraion, Victor Eftimiu, Petre Pandrea ș.a. E o carte scrisă cu talent literar, cu portrete extraordinare, cu secvențe umoristice irezistibile, arătând o finețe a observației și o
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
judecată cu calm, fără nici o înverșunare (el însuși fiind pățit). Crohmălniceanu introduce în joc și informații suplimentare, cu privire la persecuțiile și umilințele pe care mari scriitori ca cei doi citați mai sus - dar nu numai ei, vezi, de pildă, capitolul acordat Hortensiei Papadat-Bengescu, pe care o vizitează de două ori, cu „un gust de cenușă”, în ultimii ei ani, trăiți în mizerie - le-au avut de suferit, în timpul aceluiași regim. Ion Barbu beneficiază de un portret remarcabil: „Ion Barbu umplea spațiul cu
Pagini trăite de istorie literară by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/4391_a_5716]
-
conceptiv, cauzalității, dar crede și în existența a „milioane de lucruri inutile, trăind în ele însele, melodioase, fericite, senine”. De aici, „zidirea de casă tătară”, ca la Liviu Rebreanu - conceptivul prin excelență; dar sunt de adăugat aici Camil Petrescu ori Hortensia Papadat- Bengescu, conceptivi-holografici, desfășurările lor epice repliindu-se periodic în fine sondări psihologice -, însă alcătuită din relații spațiale de o rigiditate fluidă, paradoxală, de teatru japonez. La Gabriela Adameșteanu, „rumoarea mică” a existenței diurne este amplificată sub imperiul ficțiunii ordonatoare
Forme „ceptive“ ale prozei contemporane by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/5780_a_7105]
-
de la nașterea lui G.Coșbuc și 130 de la nașterea lui G. Bacovia, în octombrie, 130 de la nașterea lui E.Lovinescu și 50 de la moartea lui M. Sadoveanu, iar în decembrie, 220 de la moartea lui Miron Costin și 135 de la nașterea Hortensiei Papadat-Bengescu. Acestea sunt numele mari. Li se pot adăuga altele mai puțin însemnate. Întrebarea care se ridică este următoarea: câte au avut până la acest mijloc de mai sau vor avea de aici încolo, până în decembrie dintr-un an cu multe
Aniversări by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5533_a_6858]
-
în putere. În orice caz nu i-a ocolit, ci i-a ținut aproape. Unii puteau fi văzuți cu el mai în fiecare seară, la masa celebră de la restaurantul scriitorilor. În anii ei ultimi, când fusese bolnavă și lipsită material, Hortensia Papadat-Bengescu avusese în Eugen Jebeleanu un sprijin. Și pe alții i-a ajutat, pe mulți. De ce o făcea ? Pentru că era altruist, generos din fire și afectiv, chiar dacă nu prea dorea să se știe că este astfel. Își ascundea afectivitatea prin
Însemnare la un Centenar by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5561_a_6886]
-
7.12.1958 - s-a născut Ștefan Vlăduțescu 7.12.1976 - a murit Bartalis János (n. 1893) 7.12.1985 - s-a născut Gabriela Crețan 7.12.1987 - a murit Ioana Bantaș (n. 1937) 8.12.1876 - s-a născut Hortensia Papadat-Bengescu (m. 1955) 8.12.1928 - s-a născut Toma George Maiorescu 8.12.1946 - s-a născut Anton Palfi 8.12.1953 - s-a născut Mihai Dinu Gheorghiu 8.12.1957 - s-a născut Pavel Gătăianțu 8.12.1958
CALENDAR by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/5072_a_6397]