2,083 matches
-
într-un context adecvat, de exemplu pe eticheta unor conserve cu denumire tradițională (roșii în bulion etc). 3.2.2. Criteriile de clasificare a produselor horticole Clasificarea botanică (sistematică), grupează produsele horticole în funcție de familia botanică din care fac parte plantele horticole respective. Se utilizeaza denumirea de: legume Cucurbitaceae (castraveți, pepeni), legume Solanaceae pentru fructe (tomate, ardei, vinete) etc. Clasificarea comercială, se bazează pe data sau momentul diferit al apariției pe piață. Există produse extratimpurii (foarte timpurii, denumite și trufandale de la türfandá
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
momentul diferit al apariției pe piață. Există produse extratimpurii (foarte timpurii, denumite și trufandale de la türfandá în limba persană), timpurii, semitardive (semitârzii), tardive (târzii). Unele specii au toată gama de soiuri (tomatele), altele nu apar decât în momente specifice. Clasificarea horticolă tehnologică (merceologică), grupează speciile de plante horticole după asemănarea care există între tehnologiile lor de cultură. În funcție de proveniență, întrebuințări și conținutul în aciditate, există deosebiri de bază între fructe și legume (se menționează din nou). Clasificarea horticolă studiată în România
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produse extratimpurii (foarte timpurii, denumite și trufandale de la türfandá în limba persană), timpurii, semitardive (semitârzii), tardive (târzii). Unele specii au toată gama de soiuri (tomatele), altele nu apar decât în momente specifice. Clasificarea horticolă tehnologică (merceologică), grupează speciile de plante horticole după asemănarea care există între tehnologiile lor de cultură. În funcție de proveniență, întrebuințări și conținutul în aciditate, există deosebiri de bază între fructe și legume (se menționează din nou). Clasificarea horticolă studiată în România diferă uneori de clasificările tehnologice din alte
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
momente specifice. Clasificarea horticolă tehnologică (merceologică), grupează speciile de plante horticole după asemănarea care există între tehnologiile lor de cultură. În funcție de proveniență, întrebuințări și conținutul în aciditate, există deosebiri de bază între fructe și legume (se menționează din nou). Clasificarea horticolă studiată în România diferă uneori de clasificările tehnologice din alte țări. Căpșunul este considerat plantă legumicolă în Franța (Chaux, Cl. Și Foury Cl., 1994). Vița de vie se studiază în cadrul pomiculturii, iar pepenii sunt considerați fructe sau o categorie distinctă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Foury Cl., 1994). Vița de vie se studiază în cadrul pomiculturii, iar pepenii sunt considerați fructe sau o categorie distinctă (nici fructe nici legume) în diverse țări. Clasificarea morfologică are în vedere organul sau partea de organ vegetal reprezentată de produsul horticol respectiv. Multe organe vegetale consumate ca produse horticole sunt rădăcini, frunze sau fructe tipice. Alteori sunt organe vegetale metamorfozate/transformate (tuberculii de cartof și guliile sunt tulpini îngroșate). La ceapa și la usturoiul verde sau la praz, ceea ce numim tulpină
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în cadrul pomiculturii, iar pepenii sunt considerați fructe sau o categorie distinctă (nici fructe nici legume) în diverse țări. Clasificarea morfologică are în vedere organul sau partea de organ vegetal reprezentată de produsul horticol respectiv. Multe organe vegetale consumate ca produse horticole sunt rădăcini, frunze sau fructe tipice. Alteori sunt organe vegetale metamorfozate/transformate (tuberculii de cartof și guliile sunt tulpini îngroșate). La ceapa și la usturoiul verde sau la praz, ceea ce numim tulpină este o tulpină falsă. Clasificarea după gradul de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Diferitele grupe de perisabilitate sunt recoltate, manipulate, transportate, păstrate, condiționate și comercializate în mod distinct. Scăzămintele care se aplică, durata sau condițiile de depozitare sunt determinate în mod hotărâtor de apartenența la una sau alta dintre aceste grupe: a) produsele horticole excesiv de perisabile sunt reprezentate printre fructe de căpșuni, zmeură, mure, printre legume de spanac, soiuri de salată din culturi de seră și solarii, leuștean, mărar, boabe verzi de mazăre de grădină, lobodă, pătrunjel de frunze și alte specii de legume
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
printre legume de spanac, soiuri de salată din culturi de seră și solarii, leuștean, mărar, boabe verzi de mazăre de grădină, lobodă, pătrunjel de frunze și alte specii de legume mai puțin răspândite, de la care se consumă frunzele; b) produse horticole foarte perisabile sunt dintre fructe: coacăze, afine, agrișe, printre legume: castraveți, dovlecei, ceapă verde, usturoi verde, formele legumicole de cicoare, fasole de grădină, mazăre de grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produse horticole foarte perisabile sunt dintre fructe: coacăze, afine, agrișe, printre legume: castraveți, dovlecei, ceapă verde, usturoi verde, formele legumicole de cicoare, fasole de grădină, mazăre de grădină, ridichea de lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lună, sparanghel, soiuri de salată cultivate în câmp; c) produse horticole perisabile: fructe: pere, mere de vară, cireșe, vișine, caise, prune, piersici, struguri; legume: ardei, tomate, vinete, conopidă, pepeni galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel de rădăcină, păstârnac, gulii, cartofi de toamnă, hrean etc; e) produse horticole foarte puțin perisabile sunt nucile, alunele și migdalele. În normativele tehnice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
galbeni, ciuperci cultivate, iar dintre speciile mai rare - bamele; d) produse horticole mai puțin perisabile: fructe: mere, gutui; legume: ceapă, usturoi, praz, morcovi, țelină de rădăcină, ridichi, sfeclă, pătrunjel de rădăcină, păstârnac, gulii, cartofi de toamnă, hrean etc; e) produse horticole foarte puțin perisabile sunt nucile, alunele și migdalele. În normativele tehnice, grupele de perisabilitate sunt notate cu literele mari ale alfabetului de la grupa A (deosebit de perisabile), până la grupa E și F (foarte puțin perisabile). Gradul de perisabilitate este strâns legat
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fizice și compoziția sa chimică, dar și de intensitatea proceselor sale fiziologice, influența și acțiunea simultană a acestor factori determinând în fapt diferențierea din acest punct de vedere. Clasificarea după originea geografică se face în trei mari grupe: a) produse horticole din zona temperată (sunt cele cunoscute și studiate) b) subtropicale: citricele (lămâi - Citrus limon, portocale - C. sinensis, grapefruit - C. paradisi, mandarine - C. reticulata, mai puțin consumate fiind pomelo - C. grandis, lime - C. aurantifolia etc.), măslinele (Olea europaea subspecia sativa), smochinele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
opuntia (Opuntia ficus indica), kiwano (Cucumis metuliferus), litchi (Litchi sinensis), carambola (Averrhoa carambola), rambutanele (Nephelium lappaceum), mangustanele (Garcinia mangostana), batatele (Ipomaea batatas) etc. 3.3. Importanța alimentară a legumelor și fructelor Un interes mult mai concret îl constituie clasificările produselor horticole în funcție de importanța alimentară (valoarea energetică, valoarea nutritivă etc.). Legumele și fructele conțin vitamine, minerale, fibre, glucide, protide, lipide etc. Ele reglează echilibrul acido-bazic din stomac, prezentând o varietate care poate fi utilizată pentru cele mai diverse tipuri de dietă, în
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
nu erau alimente), dar oamenii le consumau, așa cum și alte ființe au obiceiuri similare (animale domestice sau sălbatice), pentru a-și menține sănătatea, pentru a-și regla digestia sau pentru a-și întreține buna funcționare a organelor interne. Dintre produsele horticole, salatele (Lactuca, Cichorium, Taraxacum etc.), spanacul, usturoiul, ceapa, hreanul, broccoli, ardeiul iute, mărarul, cimbrul, țelina, ridichile, ghimbirul etc. Constituie doar câteva exemple. Plantele condimentar-aromatice și mirodeniile de pe toate meridianele sunt o sursă de substanțe și de principii active cu valoare
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
strugurii, cireșele tardive, cartofii, mazărea, bobul, usturoiul etc; c) cu valoare energetică medie pot fi considerate majoritatea produselor; d) cu valoare energetică redusă sunt castraveții, dovleceii, tomatele, ridichile, ciupercile, legumele de la care se consumă frunzele etc. CAPITOLUL 4. TEXTURA PRODUSELOR HORTICOLE Textura produselor horticole provine din dezvoltarea și specializarea țesuturilor embrionare (primare), ca țesuturi definitive Tabelul 4.1 Clasificarea țesuturilor vegetale după funcția pe care o îndeplinesc Denumirea țesuturilor Sinonime sau caracteristici Meristematice nediferențiate Protectoareprimare (epiderma-simplă sau modificată) și secundare (suberul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cartofii, mazărea, bobul, usturoiul etc; c) cu valoare energetică medie pot fi considerate majoritatea produselor; d) cu valoare energetică redusă sunt castraveții, dovleceii, tomatele, ridichile, ciupercile, legumele de la care se consumă frunzele etc. CAPITOLUL 4. TEXTURA PRODUSELOR HORTICOLE Textura produselor horticole provine din dezvoltarea și specializarea țesuturilor embrionare (primare), ca țesuturi definitive Tabelul 4.1 Clasificarea țesuturilor vegetale după funcția pe care o îndeplinesc Denumirea țesuturilor Sinonime sau caracteristici Meristematice nediferențiate Protectoareprimare (epiderma-simplă sau modificată) și secundare (suberul) de apărare Trofice
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cărnos la mere (pulpa fructului) și lignificat la nuci (coaja lemnoasă). Țesutul central al endocarpului este lignificat la sâmburoase, pergamentos (loje seminale la semințoase), cerebroid uleios comestibil la nuci sau cărnos la citrice. CAPITOLUL 5. FERMITATEA STRUCTO TEXTURALĂ A PRODUSELOR HORTICOLE Structura unui produs este definită de mărimea sau tipul celulelor componente și de așezarea acestora în țesuturi. Textura aceluiași produs apare și se constitue din modul de îmbinare (asociere) a diferitelor țesuturi care alcătuiesc masa organelor vegetale. Gradul de compactitate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
masa organelor vegetale. Gradul de compactitate sau gradul de afânare al fructelor sau legumelor este determinat de forma, mărimea sau îmbinarea celulelor în țesuturi și de complexitatea structurării țesuturilor în organe. Această îmbinare complexă de factori hotărăște dacă un produs horticol este afânat (legumele de frunze, varza, merele) sau compact (cartofii). Spațiile intercelulare, spațiile vacuolare și natura țesuturilor diferă de la produs la produs, evoluând în funcție de gradul de maturitate, activitatea enzimatică sau gradul de turgescență. Un fruct de măr în primele stadii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
la mărirea gradului de afânare din țesuturi. Raportul între turgescență și elasticitate, indiferent de specie, influențează la rândul său fermitatea, iar prin aceasta determină modul de recoltare și modul de valorificare ulterioară, în funcție de persistența hidratării țesuturilor. Cunoașterea fermității unor produse horticole Este importantă pentru stabilirea momentului sau modului de recoltare, ambalare și transport, precum și a duratei de păstrare. Aprecierea empirică, prin simpla apăsare, a fost înlocuită în laboratoare cu diverse instrumente sau aparate, care permit o determinare precisă. Când avem de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
limitele analitice de acuratețe de ± 0,2% 0Bx. Codurile de culori standard pentru anumite soiuri permit, de asemenea, evaluarea nedistructivă și accesibilă a unui stadiu corespunzător de recoltare a fructelor (ex. Codul culori Gala). CAPITOLUL 6. PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE PRODUSELOR HORTICOLE 6.1. Masa specifică Masa specifică a unui produs horticol este definită ca raportul între masa și volumul acestuia, sau ca masa unei unități de volum din acel produs (g/cm3). Masa specifică este determinată pentru fiecare produs de masa
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
culori standard pentru anumite soiuri permit, de asemenea, evaluarea nedistructivă și accesibilă a unui stadiu corespunzător de recoltare a fructelor (ex. Codul culori Gala). CAPITOLUL 6. PROPRIETĂȚILE FIZICE ALE PRODUSELOR HORTICOLE 6.1. Masa specifică Masa specifică a unui produs horticol este definită ca raportul între masa și volumul acestuia, sau ca masa unei unități de volum din acel produs (g/cm3). Masa specifică este determinată pentru fiecare produs de masa specifică a substanțelor componente: aer=0,0012; apa=1,0
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
minimă: ardeii (0,53) și merele (0,650). Produsele compacte și bogate în compuși cu masa specifică mare se caracterizează prin valori ridicate: murele (1,2545), piersicile (1,1875), cartofii (1,128). Specificăm că este vorba de valori medii. Produsele horticole se pot clasifica în trei mari grupe, din acest punct de vedere: a) cu masă specifică mică: ardeii, salata, ciupercile, bamele, varza, pătlăgele vinete, merele (plutesc deasupra nivelului apei); b) cu masă specifică medie, dar mai ușoare ca apa sunt
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
O aplicație practică este metoda Stohman de aproximare a conținutului în amidon din cartofi, pe baza masei lor specifice. Este o metodă orientativă bazată pe date practice în număr cât mai mare. Urmărind modul cum evoluează masa specifică a produselor horticole putem constata că în cazul merelor ea scade de la valori supraunitare, în cazul fructelor tinere, la valorile relativ mici pentru fructele mature. Fenomenul este explicabil, deoarece volumul spațiilor intercelulare s-a mărit mult. Plutirea la suprafață sau lăsarea la fundul
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
specifică a fructelor mici. Acestea au o masă specifică mai mare decât cele mari, fiind mai compacte, mai rezistente la manipulare și transport, păstrându-și mai bine turgescența până la sfârșitul păstrării. 6.2. Masa volumetrică Masa volumetrică a unui produs horticol reprezintă masa (kg) produselor care ocupă volumul de 1 m3 (kg/m3). Este o proprietate a cărei cunoaștere este foarte importantă pentru cei care ambalează sau depozitează produsele. Limitele de oscilație se situează la legume între 120 kg/m3 (spanac
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
620 kg/m3 (cireșe). Produsele voluminoase și cu masă specifică mică au și masa volumetrică mică. 6.3. Căldura specifică Căldura specifică este cantitatea de căldură necesară, la volum constant, pentru ridicarea temperaturii unei unități de masă (kg) de produs horticol, cu un grad Celsius. Este o constantă termofizică de mare importanță în procesul de păstrare, exprimându-se în J/ Kg 0K sau în alte unități tolerate (Kcal/kg 0C, Kwh/kg 0 C). Căldura specifică a produselor horticole este dependentă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]