1,474 matches
-
dacice și obiecte de ceramică expuse la muzeul din localitate, așa că nu se putea înșela. Hrisovul din scrinul din pivniță era scris într-o limbă veche și sub el găsi alte înscrisuri în limba latină. Luă cu sine cutia cu hrisovul și celelalte obiecte găsite și le duse a doua zi, profesorului Gabriel Dacian. Acesta se arătă foarte entuziasmat când termină de studiat acel extraordinar document și îi spuse băiatului că tocmai aveau în mână mijlocul cel mai eficient pentru a
FRĂȚIA DRAGONILOR STELARI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376619_a_377948]
-
de la Giurgiu”, 1595, octombrie 15, pg.92-93. - “În fața pericolului otoman Mihai Viteazul caută să obțină sprijinul împăratului Austriei, Rudolf al II-lea “ 1598, mai 30/iunie 9, pg.93-95, - “Cronicarul maghiar contemporan Ștefan Szamosközy despre Lupta de la Șelimbăr”, pg.96-98, - “Hrisov de întărire a dreptului Mănăstirii Bistrița de a strânge albinăritul; titulatura lui Mihai ca Domn al celor trei Țări Românești “. 1600, iulie 27, Iași, pg.98, - “Însemnarea autografă a Voievodului Mihai Viteazul pe verso-ul textului în limba maghiară al
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
trecutului cu pasiune și competență nu reprezintă doar o datorie profesională a oricărui istoric, ci una de interes național, deoarece „un popor care-și cunoaște trecutul va ști să-și construiască un viitor luminos” . Cunoscând nu numai din cronici și hrisoave, dar și prin contact direct, cu toate ținuturile românești, unitatea sufletului românesc și patriotismul profund al românilor, N. Iorga a zugrăvit portretele de eroi ai neamului - Horia, Iancu, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul ș.a.; el descoperă peste tot efigia unor
ROLUL „LIGII CULTURALE ROMÂNE” SUB CONDUCEREA ACAD. NICOLAE IORGA, ÎN PROMOVAREA TRADIȚIILOR ISTORICE ȘI DEZVOLTAREA CULTURII NAȚIONALE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376223_a_377552]
-
îl au în viața mea și cum eu la rându-mi le constat (simt)prietenia. Și cum la orice vârstă avem de învățat din literatură,m-am refugiat pentru un timp printre antici și clasici . Citind și recitind opere -adevărate hrisoave de conduită am dat peste Iliada lui Homer . Două personaje :Ahile și Patrocle a căror prietenie o consider desăvârșită. Am luat acest prim exemplu căci poetul orb a scris aceste pagini cu o profunziune neîntrecută.Trăirile interioare ale omului ,de la
PRIETENIE de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371741_a_373070]
-
vorbeau încă limba țării". La sfîrșitul epocii fanariote, evreii din Principate se împărțeau în 3 categorii: autohtonii, care se stabiliseră aici de veacuri prezența evreiască este atestată încă din epoca romană; hrisovoliții, care s-au stabilit cu sprijinul unui document (hrisov) princiar; sudiții, supuși protecției străine (și alte categorii de populație aveau acest statut, de exemplu grecii, rușii, armenii). Instalarea de consulate străine în Principate consulatul francez s-a înființat în 1794 favorizează creșterea numărului de persoane sudite, sub protecție. Poziția
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Visteria făcea chibzuire după starea fiecăruia cât se cuvine să plătească. Constantin Mavrocordat, la 1741, prin actul reformei desființând multe drepturi ale boierilor îi scuti de tot de dăjdii. (N. Bălcescu. Puterea armată pag. 24 et. sq). Bălcescu citează șase hrisoave consecutive cari desființau drepturi politice, cîteșișase din timpul domniei străine. Armata și aristocrația, iată cele două mâni puternice ale vestiților și marilor Domni din veacul nostru de aur. Astăzi avem armată, dar nu mai avem aristocrație, afară doar daca nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Aceasta a crezut-o Bălcescu, a crezut-o Eliad, o cred încă mulți contimporani. Așadar, lăsați-o mai bine încurcată cu anul 1848, căci în toate cazurile e o probă mai mult în contra roșiilor, și învățați mai bine carte, citiți hrisoave și cronici, ca să vedeți de când a încetat în România până și putința unei reacțiuni. Ea a încetat cu dinastiile române, cu drepturile politice ale boierimii vechi. Ceea ce-i mai rămăsese acesteia nu erau privilegii adevărat nobilitare, nu era dreptul d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
răpeau” pe țăran de la îndatoririle sale față de proprietar. Era, deci, o contradicție de interese pe care boierii au încercat s-o rezolve în favoarea lor. În anaforaua din 2 ianuarie 1805, sancționată de către domnitor și care prelua, în această privință, dispozițiile hrisovului din 1766, se prevedeau la art. 17 următoarele: „cel care va fi dus cu chirie pentru alișverișul său, sau cu vreo altă trebuință a neguțitoriei sale și nu va putea să lucreze la vreme, să fie datoriu a plăti altui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Din dreptul de proprietate asupra vadurilor izvorăște dreptul de proprietate asupra podurilor și deci putința de a încasa o anumită taxă la trecerea lor, fixată de către Vistierie și numită brudină. Ea era un monopol feudal. Alexandru Constantin Moruzi, într-un hrisov din 4 ianuarie 1805 „hotărâtoriu de oareșcari drepturi a boierilor”, stabilea că „vadurile de peste ape unde se află poduri trecătoare și plătesc brudină trecătorii după condica ci este în Visterie, acea brudină precum din învechime și până în veci să fie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
francezi, după care au urmat încercări, unele reușite, de înființare a unor mori cu vapori de către autohtoni. Ca și în alte ramuri ale industriei, și în domeniul morăritului înființarea morilor cu vapori era permisă după obținerea de către întreprinzători a unui hrisov domnesc. Prin acest hrisov, dat fiind că moara sistematică era o noutate tehnică, întreprinzătorului i se acorda inițial monopolul măcinării pe întreg cuprinsul țării. Excepție făceau, firește, târgurile, proprietate particulară. Această stare de lucruri a durat până în martie 1856, când
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
urmat încercări, unele reușite, de înființare a unor mori cu vapori de către autohtoni. Ca și în alte ramuri ale industriei, și în domeniul morăritului înființarea morilor cu vapori era permisă după obținerea de către întreprinzători a unui hrisov domnesc. Prin acest hrisov, dat fiind că moara sistematică era o noutate tehnică, întreprinzătorului i se acorda inițial monopolul măcinării pe întreg cuprinsul țării. Excepție făceau, firește, târgurile, proprietate particulară. Această stare de lucruri a durat până în martie 1856, când, datorită numeroaselor cereri pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
comercial și cămătăresc în Moldova, devin proprietarii celei mai mari mori cu aburi din țară. La 14 mai 1853, domnitorul Grigore Ghica i-a acordat lui Panaite Frangopolo un privilegiu exclusiv în vederea înființării unei „mori mehanice” în Galați. Odată cu acel hrisov, Frangopolo a obținut și monopolul măcinării făinii prin mijloace mecanice în Galați pe timp de 20 ani, cu condiția ca moara să intre în funcțiune într-un an și jumătate de la emiterea privilegiului. Acel act domnesc a provocat proteste din partea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
târguri și orașe în care el ar fi înființat mori, ceea ce nu era cazul orașului Galați unde Gueldry nu poseda nici un fel de mori. Din cauza împrejurărilor create de războiul Crimeii, moara n-a putut fi înființată în termenii prevăzuți de hrisov. De altfel Frangopolo a și renunțat la proiectele sale. În 1855, Prosper Durand, prin intermediul lui Antonin Lotreille, a luat asupra sa hrisovul pe care-l obținuse Frangopolo. Prosper Durand era un negustor francez, care avea și în București o moară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de mori. Din cauza împrejurărilor create de războiul Crimeii, moara n-a putut fi înființată în termenii prevăzuți de hrisov. De altfel Frangopolo a și renunțat la proiectele sale. În 1855, Prosper Durand, prin intermediul lui Antonin Lotreille, a luat asupra sa hrisovul pe care-l obținuse Frangopolo. Prosper Durand era un negustor francez, care avea și în București o moară mecanică și se pare că mai era și un bancher cunoscut. La 20 martie 1856 însă, exceptându-se moara lui Gueldry, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
obținut un privilegiu pe timp de opt ani pentru „a fabrica și a rafina oloi cu mașini hidraulice din deosăbite săminți oloioase”. El n-a reușit însă să fondeze acea fabrică în termenul de 18 luni, cât fusese prevăzut în hrisovul domnesc. În aprilie 1855, invocând expirarea termenului acordat lui Ilie Gherghel, spătarul Gusti a cerut să i se acorde lui un privilegiu exclusiv „de zăci ani măcar ca să înființăzu acea fabrică, acum deodată cu mașini hidraulice simple și mai pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de mai sus. În afara încercării izbutite a lui Goldner, întâlnim în acea epocă și alte inițiative de fondare a unor fabrici de prelucrare a cărnii de vită. Una aparține hamburghezului Johan Krodop, care, în septembrie 1847, a cerut domnitorului un hrisov pentru deschiderea unui stabiliment de preparare „a cărnii sărate” prin metode asupra cărora privilegiul exclusiv al lui Goldner nu se extindea. Deasemenea, în anul 1852, A. Pavel a solicitat un privilegiu „pentru a face o fabrică de tăiat vite la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pagube de șase luni”. Aceasta înseamnă că noua întreprindere mecanică a intrat în funcțiune în luna iunie 1855. M. Kogălniceanu a cerut imediata închidere a întreprinderii lui Bühl, invocând dreptul de exclusivă fabricare a postavului, drept care-i fusese acordat prin hrisovul de întemeiere a fabricii sale. Ca urmare a intervenției energice a lui Kogălniceanu, s-a instituit o comisie, care a primit însărcinarea să arbitreze acest diferend. Din procesul verbal întocmit de către membrii comisiei rezultă că Ed. Bühl a înființat o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
continuat să joace un rol preponderent. Producția mecanică de lumânări. O altă ramură economică în care se constată începuturile mașinismului este producția de lumânări de stearină. Inițiatorul introducerii mașinilor în acest domeniu este Torenburg, care a obținut în 1840 un hrisov de întemeiere a unei fabrici de lumânări de stearină cu următoarele condiții: exclusivitatea fabricării luminărilor de stearină pe timp de 10 ani, prețul de vânzare a lumânărilor să fie mai redus decât cel al lumânărilor importate și în nici un caz
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și în nici un caz să nu depășească 572 sorcoveți ocaua; exportul lor era scutit de vamă, iar importul rămânea mai departe liber. Torenburg își lua obligația să învețe doi mecanici „secretul” fabricării. La 15 ianuarie 1841, Torenburg a cedat acel hrisov, cu încuviințarea organelor de resort ale statului, lui Theodor Ghica, unul dintre cei mai activi și mai „industrioși” boieri Moldoveni. Acesta din urmă a înființat fabrica de lumânări pe un loc din apropierea „grajdurilor domnești” din Iași. Autorii unui articol despre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova a fost reluată de data aceasta însă într-o formă de producție superioară - de fabrică. În acea vreme a luat ființă pe moșia Grozești (Bacău) a cneazului D. Cantacuzino o instalație mecanică și nu o manufactură după cum se crede. Hrisovul de întemeiere a acelei mici fabrici a fost dat lui D. Cantacuzino la 4 februarie 1845. La 18 ianuarie 1848, D. Cantacuzino anunța că a clădit o fabrică de sticlă pe moșia Grozești, care producea geamuri și tot felul de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru fiecare „stabiliment” în parte aparținând aceluiași proprietar. Pe lângă patente, meșteșugarii mai plăteau taxe pentru construcția șoselelor și a podurilor. Regimul de breaslă a fost conservat. Breslele continuau să se conducă și să se administreze în afacerile lor interne conform hrisoavelor lor. Într-o adresă a Secretariatului de stat către Departamentul de finanțe, din 1 octombrie 1847, se spune limpede că „hrisoavele breslei de mai înainte pot sluji de regulă numai încât privește datoriile și îndatoririle mădularilor ei”. Breslele continuă să
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de breaslă a fost conservat. Breslele continuau să se conducă și să se administreze în afacerile lor interne conform hrisoavelor lor. Într-o adresă a Secretariatului de stat către Departamentul de finanțe, din 1 octombrie 1847, se spune limpede că „hrisoavele breslei de mai înainte pot sluji de regulă numai încât privește datoriile și îndatoririle mădularilor ei”. Breslele continuă să fie organizate pe confesiuni și, cum bine s-a spus, breasla „continuă să existe, cu starostele ei, cu fruntașii ei, cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi obligat să treacă prin toate treptele ierarhiei, numai că practicarea meșteșugului rămânea condiționată de atestarea calificării sale de către breaslă. În adresa Secretariatului de stat mai sus amintită, subliniindu-se că breslele se pot conduce în treburile lor interne după hrisoavele lor, se adăuga că acele hrisoave nu pot „să aibă întindere de oprire a celor ce-ar voi a intra în breaslă cu știința de meșteșug care este slobodă de Reglement, apoi oricâți au fost înscriși la facerea catagrafiei la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
treptele ierarhiei, numai că practicarea meșteșugului rămânea condiționată de atestarea calificării sale de către breaslă. În adresa Secretariatului de stat mai sus amintită, subliniindu-se că breslele se pot conduce în treburile lor interne după hrisoavele lor, se adăuga că acele hrisoave nu pot „să aibă întindere de oprire a celor ce-ar voi a intra în breaslă cu știința de meșteșug care este slobodă de Reglement, apoi oricâți au fost înscriși la facerea catagrafiei la breasla blănarilor din Botoșani - despre a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de descompunere a breslelor și cauzele care au provocat-o. Frecventă era și nesupunerea breslașilor la îndeplinirea obligațiilor față de breaslă. La 1847, blănării sudiți refuzau să plătească taxele către breaslă, dând „povod” tuturor să nu se supună obligațiilor prevăzute în hrisoave. La 26 septembrie 1852, Zeilig pantofarul refuză să plătească suma de 100 lei la cutia breslei și cere permisiunea de a lucra „îndeosebi”, adică în afara breslei. În 1847, calfele blănarilor din Iași refuzau să practice meseriile în breaslă. „Aducându-s
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]