527 matches
-
că te muști cu acela și ți-e dușman; Lingurile să nu le lași în strachină că nu poți să dormi; Când te piepteni să nu mănânci, că îți mănânci viața; Să nu mături cu mătura pe pat că-i huit. (Ibidem, p. 40, passim). Aceeași infuzare a spiritualității cu o gândire concretă apare și în concepția despre moarte: E foarte interesant acest aspect de realism și spiritualitate, în concepția țăranului asupra vieții și a morții. Moartea, pentru acest om, este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
crizantemă sălbatică ye juhua floare de lotus lian hua floare de Sophora japonica huaihua floare de trandafir chinezesc yue ji hua fruct de cătină de gard (Lycium) gou ji zi fruct de gardenie zhi zi fructe de chimen dulce xiao hui xiang fructe de Cnidium monnieri she chuang zi frunză de siminidue fanxie ye frunză de Eriobotrya japonica pipa ye frunză de isatis (fam. Brassicaceae) da qing ye frunză de lotus lian ye frunze de tuia cebai ye Ganoderma lucidum lingzhi
Medicina chineză. Peste 1.000 de remedii la îndemâna ta by Lihua Wang () [Corola-publishinghouse/Science/2071_a_3396]
-
Biblia Hebraica Stuttgartensia, Stuttgart, 1981. Sassoon, D.S., Descriptive Catalogue of the Hebrew and Samaritan Manuscripts in the Sassoon Library, Londra, 1932. Schenker, Adrian; Hugo, Phillipe, „La conscience des problemes textuels de l’Áncien Testament. Etat de la question hier et aujourd’hui”, în L’enfance de la Bible hebraïque. L’histoire du texte de l’Ancien Testament à la lumière des recherches recentes, Labor et Fides, Le Monde de la Bible, no 52, 2005. Schenker, Adrian; Himbaza, Innocent, „Le Pentatèuque Samaritain de la Biblioteque cantonale
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Și ne-a dat plugul pe mână / Să urăm o săptămână. / Săptămâna s-a-mplinit, / De arat noi am gătit / Ș-am pus plugul sub perete / Ș-am plecat în sat la fete. Noi în sat am zăbovit, / Acasă tata m-a huit. / Da de huit nici nu ne pasă, / C-am găsit fete frumoase. Fiți în lume cu dreptate, / La mulți ani cu sănătate!"125 Umanul este definit, adeseori, în raport cu elementele naturii, dar și cu timpul cosmic. Paralelismul analogic și comparația explicită
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dat plugul pe mână / Să urăm o săptămână. / Săptămâna s-a-mplinit, / De arat noi am gătit / Ș-am pus plugul sub perete / Ș-am plecat în sat la fete. Noi în sat am zăbovit, / Acasă tata m-a huit. / Da de huit nici nu ne pasă, / C-am găsit fete frumoase. Fiți în lume cu dreptate, / La mulți ani cu sănătate!"125 Umanul este definit, adeseori, în raport cu elementele naturii, dar și cu timpul cosmic. Paralelismul analogic și comparația explicită pun în evidență
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
participă și ca actor și ca spectator, alergând de pe scenă în sală și din sală pe scenă, cu respirația întretăiată de efort. Bibliografie BARILLI, Renato: "Poetică și Retorică", Univers, 1975. BOISDEFFRE, Piere de: "Une anthologie vivante de la littérature d'aujourd'hui". Librairie Académique Perrin, Paris, 1962 BOUSONO, Carlos: "Teoria expresiei poetice", Univers, 1975. BRATU, Savin: "De la Sainte-Beuve la Noua Critică", Univers, 1974. CRISTEA, Dan: "Un an de poezie", Cartea românească, 1974. CRISTEA, Valeriu: "Interpretări critice", Cartea românească, 1970. CRIȘAN, Constantin: "Ieșirea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ajungi acasă, nu-i mai găsești toți; dar vai de sufletul celui ce a avut spiriduș. Cînd în o adunare de mai multe persoane se produce o tăcere ne aș teptată, se naște un drac. Cînd ți-a părea că huiește* ceva, fă-ți cruce; iar dacă te cheamă cineva afară, nu ieși, că te cheamă naiba sub chip de om. Dacă strigă cineva noaptea la fereastră, nu e bine nici a răspunde, nici a ieși afară la întîia strigare, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se uită prin fereastră. Cînd se uită mîța la ușă. Cînd soarele n-a asfințit încă peste tot și a căzut rouă groasă. Dacă umblă găinile pe cînd plouă, se zice că [vremea] se va răzbuna. Cînd apele curgătoare huiesc plăcut și lin. Cînd răsare soarele frumos. Se crede că dacă se trec toate bucatele puse pe masă va urma un timp frumos. Cînd cerul e senin spre miazăzi. Cînd cîntă cucoșul la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n gură și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cufundă, apoi se crede că va urma o vreme rea. Cînd umblă muște pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Mihai-Răzvan Ungureanu, NEC, 2008; Spectacolul public între tradiție și modernitate: sărbători, ceremonialuri, pelerinaje și suplicii (secolele XIV-XIX), alături de Mária Pakucs Willcocks, Institutul Cultural Român, 2007; Les bonnes et les mauvaises mœurs dans la société roumaine d’hier et d’aujourd’hui, EDR, NEC, București, 2005, alături de Ionela Băluță. Ediția a II-a revăzută și adăugită Seria „Societate & civilizație“ este coordonată de Constanța Vintilă-Ghițulescu În memoria tatălui meu Introducere Dacă cineva ar dori să studieze sau numai să se in formeze asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
agape en transition 123 Travail et croyance 123 Légitimité? 125 Raisons d'optimisme? 128 II. Histoire et anamnèse Souffrance et régénération 135 Au milieu de la durée 138 Un message resurrectionnel 139 L'historien et l'histoire 142 24 Janvier, aujourd'hui 145 "Dans les tables en bronze de l'histoire" 149 Le message de l'Union 151 Au delà du silence 152 Ordre historique, ordre médicale 156 Toujours les malades de l'histoire 160 L'histoire à la fin du siècle
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
série comique parue antérieurement dans la presse écrite; le film d'Art en 1908 marque le début d'une longue série d'adaptations cinémato graphiques de pièces de théâtre et de romanș célèbres. "4 De tous temps et particulièrement aujourd'hui, ces adaptations participent à la vulgarisation des textes littéraires, parce que dans notre société actuelle, leș individus șont plus enclins à se rendre dans une salle de cinéma, à acheter ou à louer un DVD, qu'à investir temps et
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
din piesele lui Arrabal cu acelea din Biblie, am folosit: La Bible. Ancien et Nouveau Testament avec leș Livres Deutérocanoniques. Traduite de l'hébreu et du grec en français courant, Alliance Biblique Universelle, 1993. 41 "FIDIO: A partir d'aujourd'hui, nous serons bons et purs. [...] FIDIO: J'ai acheté la Bible. LILBE: Et ça suffit? FIDIO: Oui, ça nous suffira. [...] FIDIO (lisant): Au commencement Dieu créa le ciel et la terre. (Enthousiaste.) Comme c'est joli." (Oraison, în Fernando Arrabal
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
essayant de répondre à cette question, l'auteur soumet à une analyse critique les trois principaux idéaux (ou théories) de la justice dans la distribution des services médicaux : l'égalitarisme, le suffisantisme et le prioritarisme. L'égalitarisme comporte deux versions aujourd'hui. Dans sa première version, qui est aussi la plus répandue, l'égalitarisme prétend que l'idéal de justice adéquat pour la distribution des services médicaux est l'idéal de l'accès égal des citoyens à ces services. Dans l'autre
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
égalitarisme prétend que l'idéal de justice adéquat pour la distribution des services médicaux est l'idéal de l'accès égal des citoyens à ces services. Dans l'autre version, dont l'influence est en train de s'accroitre aujourd'hui, il soutient que la justice dans la santé nécessite moins un accès égal aux services médicaux et plus que les citoyens bénéficient d'opportunités égales pour qu'ils soient sains (qu'ils bénéficient, par exemple, des mêmes opportunités réelles pour
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
care pornea de la un fragment de text de music-hall londonez pentru a ajunge la Aristofan: Le terme de cul béant est répété dix répliques de suite pour désigner ceux parmi lesquels il convient de choisir ce que nous appellerions aujourd'hui dans nos langages les candidats les plus aptes à tous les rôles progressistes, et c'est à ceux là qu'Aristophane en veut tout particulièrement constata autorul menționat într-o expunere din data de 21 decembrie 196023 (am distanțat literele
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
Petre Solomon: "I, purpuri, sânge, râsul unei frumoase guri/Cuprinsă de mânie sau de căință beată". Adăugați la cele de mai sus asocierea falică (propusă de Jean Ricardou într-un eseu fundamental despre Noul roman francez, necontestată de feministele din HUI(Hexagonal University of Iashi) și veți avea tabloul complet al reputației vocalei I. Din fericire pentru ea, în România lui Ceaușescu, culoarea roșie face parte din tricolor și era ținută sus și tare de drapelul Partidului iubit. 10 Titlu pus
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
considerat în secolul al XIX-lea, de regulă, ca defect feminin: inteligență agera, voința nedisciplinata, orgoliul, capătă un farmec aparte în cazul Parizienei. Pariziana de la sfârșitul secolului este clasată în fiziologiile timpului că un tip distinct: "La parisienne d'aujourd'hui se présente comme un type absolument distinct; elle apporte, dans la vie agissante, une expression d'art (...) le style esthétique, leș manières, leș gestes, la théorie de la grace" [Uzanne, 1910, p.26]. Pariziana este femeia mondenă care caută să se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
garniturilor, care demonstrează evoluția gustului. Doamna de Gulleroy Olivier Bertin: "Îl la regardait. Bigre! comme vous êtes belle. Quel chic! Oui, j'ai une robe neuve. La trouvez-vous jolie? Charmante, d'une grande harmonie. Ah! On peut dire qu'aujourd'hui on a le sentiment des nuances" [Maupassant, Fort comme la mort, p.35]. O Pariziana se poate mulțumi și cu un singur detaliu de efect care să atragă atenția: "Seule une roșe rouge, piquée dans șes cheveux noirs, attirait l
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bonheur des dames"), în Europe, aprilie-mai 1968, p.47-53 BRAUDEL, Fernand, Structurile cotidianului, 2 vol., Meridiane, București, 1984 BRIX, Michel, Eros et litétrature. Le discours amoureux en France au XIX siècle, Louvain-Paris-Sterling-Virginia, 2001 BRUNEL, Pierre, Dictionnaire des mythes d'aujourd'hui, Editions du Rocher, Paris, 1999 BRUNEL, Pierre, Mythocritique. Théorie et parcours, P.U.F., Paris, 1992 BUGI-GLUCKSMANN, Christine, Féminité et modernité: Walter Benjamin et l'utopie du féminin, în Walter Benjamin et Paris, Colloque internațional 27-29.VI.1983, Édité par
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Handle them, New York, Times, January 1974 DELAISEMENT, Gérard; BOTTEREL, Catherine, Bel Ami, Hatier, Paris, 1999 DÉSESQUELLES, Anne-Claire, La représentation, Ellipses, Paris, 2001 DONALDSON-EVANS, Mary, La femme (r)enfermée chez Maupassant, Nathan, Paris, 1993 DORFLÈS, Gillo, Mythes et rites d'aujourd'hui, Klincksieck, Paris, 1975 DOTTIN-ORSINI, Mirelle, Cette femme qu' ils disent fatale, Grasset, Paris, 1993 DUBOIS, Claude-Gilbert, Le mythe et le mythique, Albin Michel, Paris, 1987 DUBOIS, Claude-Gilbert, Leș modes de classification des mythes în Introduction aux méthodologies de l'Imaginaire
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]