530 matches
-
altul și de la o bătălie la alta, conservând totuși o concepție predominant liniară asupra istoriei, exemplar rezumată în acele frize cronologice nelipsite din cărțile școlare. Vezi Dominique Borne, Une discipline d'enseignement, în Jean Claude Ruano-Borbalan (ed.), L'Histoire aujourd'hui, Auxerre, Éditions Sciences Humaines, 1999, p. 402. 292 Pierre Nora, Le retour de l'événement, p. 212. 293 Ibidem, p. 215. 294 Studiul retoricii istoriografice este un curent major al criticii postmoderne, cu versiuni foarte radicale la Hayden White, de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Rusia sovietică, încă de la sfârșitul anilor '80, să apară chiar un anume vid. Astfel, în mai 1988, examenele și programele obligatorii de istorie au fost provizoriu suspendate în școli (Wladimir Berelowitch, Les manuels d'histoire dans la Russie d'aujourd'hui, în "Commentaire", nr. 101, primăvara 2003, p. 112). Rescrierea și republicarea manualelor a început foarte timid în același an, apoi au fost reluate cu dificultate în 1992, pentru a se revigora abia după 1995 (Ibidem, p. 113). 46 Petre P.
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ibidem, p. 202). 106 Ibidem, p. 196. 107 Ibidem, p. 205. 108 Vezi Table de matiéres, în M. Brogini, J.-P. Coevoet, J. Creillery, G. Lancelot, A. Prost, J.-B. Somarandy, M. Tavan, Histoire-Géographie-Éducation civique. 3e.. Le monde d'aujourd' hui, Hachette, Paris, 1999, pp. 3-5. 109 Ibidem, p. 79. 110 Derek Benjamin Heater, Case studies in twentieth-century history, Longman Group UK, London and New York, 1988, pp. 64-70 (lucrare recomandată pentru clasele VII-XI). 111 Ibidem, p. 101. 112 J. F. Aylett
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
p. 101. 112 J. F. Aylett, The twentieth century world, Hodder & Stonghton, London, 1991, p. 42. 113 Ibidem, p. 95. 114 Alain Choppin, Les manuels scolaires: histoire et actualité, Hachette, Paris, 1992, pp. 87-96, capitolul despre "L'édition scolaire aujourd'hui". 115 Vezi, în același sens, observațiile Mariei Todorova, care sugerează cedarea conceptuală a Estului în fața Occidentului: "imaginea existentă a unui socialism real este încă crucificată între discursul oficial, complet delegitimant, al statului socialist, și modelele [explicative] nu mai puțin improprii
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la gesturi extreme, ireparabile: Monsieur Jules Bosman, Secrétaire des Commandements de S.A.R. Monseigneur le Comte de Flandre, Bruxelles Monsieur le Secrétaire, Avec le plus profond respect, j'ai l'honneur de soumettre à votre connaissance que j'ai déposé aujourd'hui une lettre au Palais et à l'adresse de S.A.R. le Comte de Flandre en réponse à votre bien honorée lettre d'hier, en vous suppliant de bien vouloir présenter mă respectueuse demande à S.A.R le Comte de Flandre
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
et à l'adresse de S.A.R. le Comte de Flandre en réponse à votre bien honorée lettre d'hier, en vous suppliant de bien vouloir présenter mă respectueuse demande à S.A.R le Comte de Flandre, ayant employé jusqu'aujourd'hui tout ce que mon intelligence a pu concevoir, sans que je puisse réussir à obtenir une bourse d'étude de la part du gouvernement Roumain, alors, qu'il y a des boursiers de l'État qui ne font rien en fait
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
de l'historiographie française dans leș années 1980. La discipline Histoire commença alors à s'intéresser et à redéfinir, en manière propre, des questionnements jusqu'alors spécifiques à la psychologie ou à la sociologie. Ce type de démarche a aujourd'hui un écho important dans l'espace académique roumain. * * Pour résumer leș objectifs et la raison d'être de cette collection nous allons évoquer quelques mots appartenant à Roger Chartier qui, dans une interview donnée en 2005 à la revue Cultură
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
et pratiquée par des historiens comme Jacques Le Goff ou Nathan Wachtel, a pu occuper le devant de la scène historiographique et constituer une réponse efficace au défi lancé par leș sciences sociales. Enfin, l'histoire culturelle, est devenue dominante aujourd'hui, mais îl n'est guère aisé de la définir dans să spécificité. Faut-il le faire à partir des objets et des pratiques dont l'étude constituerait le propre de cette histoire ? Le risque est grand, alors, de ne pouvoir tracer une
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
ajungi acasă, nu-i mai găsești toți; dar vai de sufletul celui ce a avut spiriduș. Cînd în o adunare de mai multe persoane se produce o tăcere ne aș teptată, se naște un drac. Cînd ți-a părea că huiește* ceva, fă-ți cruce; iar dacă te cheamă cineva afară, nu ieși, că te cheamă naiba sub chip de om. Dacă strigă cineva noaptea la fereastră, nu e bine nici a răspunde, nici a ieși afară la întîia strigare, căci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te vorbește cine va de rău; deci e bine a bate tăciunii cu cleștele. Cînd vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd o persoană șade la gura sobei în care arde foc și vreun tăciune
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și se uită prin fereastră. Cînd se uită mîța la ușă. Cînd soarele n-a asfințit încă peste tot și a căzut rouă groasă. Dacă umblă găinile pe cînd plouă, se zice că [vremea] se va răzbuna. Cînd apele curgătoare huiesc plăcut și lin. Cînd răsare soarele frumos. Se crede că dacă se trec toate bucatele puse pe masă va urma un timp frumos. Cînd cerul e senin spre miazăzi. Cînd cîntă cucoșul la culcare. Cînd se suie mîța pe fereastră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n gură și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se crede că dacă sare mîța prin casă va urma vreme rea. Cînd ciocîrlanul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cufundă, apoi se crede că va urma o vreme rea. Cînd umblă muște pe lîngă foc, mai ales țoabe*. Dacă îl mănîncă pe cineva spatele, se crede că va urma vreme rea. Cînd o cînta cocoșii de cu sară. Cînd huiește hornul. Cînd se aprinde funinginea de la gura cuptorului, are să vremuiască. Dacă vuiesc tăciunii aprinși în sobă, va fi vreme rea. Cînd ies broaște și rîme prin ogradă, va vremui. Cînd furnicile ies prin casă, are să vremuiască. Cînd cîntă cucuveicele urît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămășii gușter - răgușeală H halici - alice hat - fîșie ce desparte ogoarele helgă - helge, nevăstuică albă hîrb - obiect uzat hîrleț - pintenul iadeșului hlei - lut hluj - cocean hogeag - coș de fum hojma - neîncetat holeră - cătină hospă - hoaspă, coajă de graminee și leguminoase hui (a) - a vui huscă - bulgăre huți (a) - a legăna I iarba-fierului - plantă fantastică, rînduniță iască - ciupercă folosită la aprin derea focului inima căruței - bucată de lemn ce leagă osia din spate iță - fir de urzeală ce formează rostul la țesut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
1991. 17 John Hollander, "The poetics of Ekphrasis", în volumul Word and Image, nr. 1/1988, p. 209. 18 " Ce mot-là, en grec, même tardif, n'a jamais signifié " commentaire d'image ", ainsi qu'on l'emploie trop communément aujourd'hui", Michel Constantini, Écrire L'image. Redit-on, Littérature, nr. 100/1995, octombrie, p. 25. 19 Michel Constantini identifică exemple de ekphrasis artistic pe care le datează nu începând cu Homer, ci cu secolul II e.n. În lista aceasta se înscriu Descrieri
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Gerard Genette, Figures II- La litérature et l'espace, Éditions du Seuil, Paris, 1969, p. 44. 31 Idem, p. 46. 32 " La première est d'ordre en quelque sorte décoratif [...]. La seconde grande fonction de la description, la plus manifeste aujourd'hui parce qu'elle s'est imposée, avec Balzac, dans la tradition du genre romanesque, est d'ordre à la fois explicatif et symbolique ", Gerard Genette, Figures II- Frontières du récit, Éditions du Seuil, Paris, 1969, p. 58. 33 " De plus
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de idei puternice), reprezentarea exagerată sau absurdă a personajelor și a evenimentelor, și expresiile narative care rezidă în gândurile pe care le stimulează, nu în veracitate ori fidelitate față de modelul real.722 În 1927 deja se constituie Asociația Desenului, Manhua Hui, care solidifică activitatea dezordonată a desenatorilor, ridicând și standardul artei, cu scopul educării populației, al promovării ideilor revoluționare și al rezistenței la influențele străine, manifestându-se în cultura de masă prin teme ca politica și războiul, centrul benzii desenate al
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Jean-Michel ADAM: "Discours et interdisciplinarité. Benveniste lecteur de Saussure", Cahiers Ferdinand de Saussure 54, Genève, Droz, 2001: 241-258. - Gérard DESSONS: Introduction à la poétique, Paris, Dunod, 1995: 211 și 213. - Johannes FEHR: "Bœuf, lac, ciel, concierge, chemise, lit", Saussure aujourd'hui, Linx, nr. special, Université de Paris-X, 1995: 431-438. - Ferdinand DE SAUSSURE: [1915, 1967, 1977] 1998. Curs de lingvistică generală, trad. Irina Izverna Tarabac, Iași, Polirom. - Herman PARRÊT: Prolégomènes à la théorie de renonciation, Berne, Peter Lang, 1987: 42-43. - Ferdinand DE
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
texte, F. Atlani et alii, Presses universitaires de Lille, 1984: 9-12. Despre frază: - Alain BERRENDONNER: "Pour une macrosyntaxe", Travaux de Linguistique Paris-Gembloux, Duculot, 1990: 25-36. - "Les deux syntaxes", Verbum XXIV, 1-2, Presses universitaires de Nancy, 2002: 23-35. - Le Français aujourd'hui 135, 2001, coordonné par Jean-Louis Chiss et S. Meleuc, en particulier "La phrase revisitée" de Pierre Le Goffic (97-107). - Joëlle Gardes TAMINE, Marie-Antoinette Pellizza: La construction du texte, Paris, A. Colin, 1998. - L'Information grammaticale 98, iunie 2003, coordonné par
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
classer les textes qui disent de et comment faire?", Langages 141, Larousse, 10-27. - 2002: "Conditions et degrés de narrativisation du poème", Degrés 111, Bruxelles, al-a26. - 2004: "Une approche textuelle de l'argumentation: schéma, séquence et phrase périodique", L'Argumentation aujourd'hui, Marianne Doury și Sophie Moirand (ed.), Paris, Presses universitaires de la Sorbonne, 77-102. ADAM Jean-Michel, GOLDENSTEIN Jean-Pierre, 1976: Linguistique et discours littéraire, Paris, Larousse. ADAM Jean-Michel, HEIDMANN Ute 2003: "Du récit au rocher: Prométhée d'après Kafka", în U. HEIDMANN (ed.
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Univers. - 1985b (1983): Apostille au Nom de la rose, Paris, Grasset. FAYOL Michel 1985: Le récit et sa construction, Lausanne-Paris, Delachaux et Niestlé. - 1997: Des idées au texte, Paris, PUF. FEHR Johannes 1995: "Bœuf, lac, ciel, concierge, chemise, lit", Saussure aujourd'hui, Linx, nr. special, Université de Paris X, 431-438. FIRBAS Jan 1964: "On defining the thème in functional sentence analysis", Travaux linguistiques de Prague, vol. 1, 267-280. FONTANIER Pierre 1977 (1821): Figurile limbajului, trad. Antonia Constantinescu, București, Univers. FORNEL Michel DE
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și prin alt tip de reducționism: reducerea tuturor faptelor lingvistice observate la principiul pertinenței, împrumutat de la Dan Sperber și Deirdre Wilson, Relevance, Oxford, Blackwell, 1986. 5 10 11 6 1 Problema este abordată în două numere excelente: Le français aujourd'hui 135, 2001 și L'Information grammaticale 98, iunie 2003. 1 2 2 3 4 Alegînd să vorbim mai curînd de propoziția-enunț decît de clauzulă, de exemplu, mizăm pe ambiguitatea unei unități definite de către semantică și de către sintaxa frastică clasică: propoziția
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și Simbolul Energiei (al Șarpelui de Foc) Moduri de folosire a Simbolului Reiki Usui al Maestrului, inclusiv tehnici de tratament pentru Maestru Practicant Metode de folosire a Simbolurilor Reiki Tibetane (de exemplu, echilibrarea chakrelor sau meditația) Învățarea și practicarea tehnicii Hui Yin (contracție musculară pentru a păstra energia) Metoda de acordaj unic (integrat) pentru Întîiul Grad Reiki Usui Ce trebuie inclus În Învățăturile Reiki la Gradul Întîi (individual și pe clase) Metoda de acordaj unic (integrat) pentru Întîiul Grad Usui/Tibetan
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
H. Blair, Ledentu librairie, trad. din engleza de J.-P. Quénot, 3 vol. (ed. a 2-a). BLANCHOT M. 1959: "La douleur du dialogue", Le Livre à venir, Paris, Seuil. BOISSIONT A. 1987: "Lecture typologique du Cid", Le Français aujourd'hui, nr. 79, Paris. BOREL M.-J.: 1981a: "Donner des raisons. Un genre de discours, l'explication", Revue européenne des sciences sociales nr. 56, Tome XIX, Geneva, Droz. 1981b: "L'explication dans l'argumentation: approche sémiologique", Langue française nr. 50, Paris
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]