411 matches
-
porțiunea acromială vertical; iar porțiunea spinală oblic dinapoi înainte. Toate cele trei porțiuni converg inferior spre un tendon triunghiular puternic ce se inserează pe tuberozitatea deltoidiană a humerusului, fiind delimitat de mușchiul pectoral mare prin șanțul deltopectoral. Inserția deltoidului pe humerus are loc sub cea a pectoralului mare, fapt cu importanță în deplasarea capetelor osoase în caz de fractură a diafizei humerale situată deasupra tuberozității deltoidiene. Fragmentul osos inferior se deplasează în sus fiind tras de mușchiul deltoid, iar fragmentul osos
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
cephalica") și pe unde ajunge superficial în dreptul procesului coracoid, ramura acromială a arterei toracoacromiale ("Ramus acromialis arteriae thoracoacromialis"). Vârful mușchiului deltoid se prinde pe tuberozitatea deltoidiană, iar baza răspunde liniei de inserție a trapezului. La trecerea peste tuberculul mare al humerusului fața profundă a mușchiului deltoid este separată de articulația scapulohumerală prin bursa subdeltoidiană ("Bursa subdeltoidea"), care este constantă și comunică adesea cu bursa subacromială ("Bursa subacromialis"), aflată între acromion și ligamentul coracoacromial, pe de o parte, și capsula articulației, pe
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
făcându-se prin bascularea scapulei. În paralizia mușchiului deltoid, umărul este căzut, luând aspectul de "umăr în epolet", brațul atârnă flasc și balant de-a lungul trunchiului, iar capsula articulară este relaxată, ceea ce poate duce la luxații și subluxații ale humerusului în articulația umărului.
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]
-
fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"), trecând ca o punte peste vasele humerale (artera brahială și venele brahiale) și nervul median. La umăr, tendoanele bicepsului brahial sunt situate în axilă: tendonul capului lung trece prin cavitatea articulară a articulației umărului între capul humerusului și capsulă, fiind învelit de o prelungire sinovială, teaca tendonului intertubercular ("Vagina synovialis intertubercularis"); tendonul capului scurt, lateral de mușchiul coracobrahial ("Musculus coracobrachialis"), vine în raport cu peretele posterior al axilei, iar anterior este acoperit de peretele anterior al acestei regiuni. În
Mușchiul biceps brahial () [Corola-website/Science/331992_a_333321]
-
sau palmarul mare, mușchiul palmar mare este un mușchi lung, fusiform, turtit antero-posterior, așezat în primul plan al mușchilor anteriori ai antebrațului pe fața anterioară a lui, lateral față de rotundul pronator. Are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri") (pe originea comună a flexorilor), pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii") și pe septurile intermusculare fibroase învecinate care îl separă de rotundul pronator ("Musculus pronator teres"), lateral, și de palmarul lung ("Musculus palmaris longus"), medial. Fasciculele musculare se
Mușchiul flexor radial al carpului () [Corola-website/Science/331749_a_333078]
-
a antebrațului. Este cel mai superficial, cel mai puternic și cel mai lateral mușchi al grupului lateral de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
lateral mușchi al grupului lateral de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
de mușchi ai antebrațului. Formează marginea laterală a fosei cubitale ("Fossa cubitalis"). Are originea proximal pe porțiunea superioară a crestei supracondiliene laterale a humerusului ("Crista supraepicondylaris lateralis", care reprezintă treimea distală a marginii laterale a humerusului), deasupra epicondilului lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și distal de șanțul nervului radial ("Sulcus nervi radialis") și de pe septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un tendon puternic lung care coboară de-a lungul
Mușchiul brahioradial () [Corola-website/Science/331803_a_333132]
-
(Musculus brachialis) este un mușchi puternic, lung, turtit antero-posterior, situat în partea anterioară și inferioară a brațului, sub biceps; el dă lărgimea brațului în partea lui inferioară. Superior are originea în treimea medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
dă lărgimea brațului în partea lui inferioară. Superior are originea în treimea medie și inferioară a humerusului inserându-se pe buza inferioară a tuberozității deltoidiene ("Tuberositas deltoidea humeri"), pe fețele antero-laterală ("Facies anterolateralis humeri") și antero-medială ("Facies anteromedialis humeri") a humerusului și pe marginile lui, dedesubtul inserției deltoidului ("Musculus deltoideus") și pe septurile intermusculare brahiale medial ("Septum intermusculare brachii mediale") și lateral ("Septum intermusculare brachii laterale") ale brațului, în special pe cel medial. Fibrele musculare descind, trec înaintea capsulei articulației cotului
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Între mușchiul brahioradial și mușchiul brahial trec nervul radial ("Nervus radialis"), artera brahială profundă ("Arteria profunda brachii") și artera recurentă radială ("Arteria recurrens radialis"). Fața posterioară a mușchiului brahial acoperă humerusul și fața anterioară a articulației cotului peste care trece. Tendonul de inserție acoperă anterior articulația cotului. Este inervat de nervul musculocutanat ("Nervus musculocutaneus") (neuromer C—C), mai rar din nervul radial ("Nervus radialis"). Este cel mai puternic flexor al antebrațului
Mușchiul brahial () [Corola-website/Science/331718_a_333047]
-
pronator rotund ia naștere prin două fascicule, numite capete: capul humeral și capul ulnar . Capul humeral (Caput humerale musculi pronatoris teretis) este mai mare și mai superficial față de capul ulnar, și are originea pe fața anterioară a epicondilului medial al humerusului ("Epicondylus medialis humeri"), pe septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale"), pe septul care îl separă de mușchiul flexor radial al carpului ("Musculus flexor carpi radialis") și de pe fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Capul ulnar ("Caput ulnare musculi pronatoris
Mușchiul rotund pronator () [Corola-website/Science/325662_a_326991]
-
digitorum communis) este un mușchi lung fusiform care se găsește pe partea laterală a feței posterioare a antebrațului. Este mușchiul cel mai lateral din stratul superficial (primului plan) al mușchilor regiunii posterioare a antebrațului. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului. Corpul muscular se împarte în patru tendoane care se îndreaptă spre degetele II-V. Fiecare tendon se împarte în trei ramuri: ramura mijlocie se inserează pe fața posterioară a falangei a II-a, iar cele 2 ramuri laterale se unesc
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
fața posterioară a falangei a III-a a degetelor 2, 3, 4 și 5. Tendoanele degetelor III, IV și V sunt legate între ele pe fața dorsală a oaselor metacarpiene prin conexiuni intertendinoase transversale. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe fața profundă a fasciei antebrahiale ("Fascia antebrachii"), pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti") și pe septurile fibroase intermusculare care îl separă de mușchii vecini. Corpul muscular se îndreaptă distal și
Mușchiul extensor al degetelor () [Corola-website/Science/331779_a_333108]
-
membre toracice, denumirea folosită mai mult în anatomia comparată. Scheletul membrelor superioare este alcătuit din oasele centurii scapulare și oasele extremității libere a membrelor superioare. Oasele centurii scapulare sunt clavicula și scapula. Oasele extremității libere a membrelor superioare sunt: osul humerus, care formează scheletul brațului, radius și ulna formând scheletul antebrațului și oasele carpiene, metacarpiene și falangele care formează scheletul mâinii. Membrele inferioare se mai numesc și membre pelviene din cauza participării oaselor coxale la formarea bazinului sau a pelvisului. Scheletul membrelor
Osteologie () [Corola-website/Science/321622_a_322951]
-
pe marginea laterală a antebrațului. Este un mușchi superficial din grupul lateral de mușchi ai antebrațului, acoperit în parte de mușchiul lung extensor radial al carpului în partea sa proximală, fiind însă mai scurt. Are originea pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"), pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti") și pe septul intermuscular adiacent care îl separă de mușchiul extensor al degetelor ("Musculus extensor digitorum"). Corpul muscular se continuă de la jumătatea antebrațului cu un
Mușchiul scurt extensor radial al carpului () [Corola-website/Science/331813_a_333142]
-
ulnei și pe creasta mușchiului supinator ("Crista musculi supinatoris ulnae"); se mai prind însă și pe ligamentul colateral radial al articulației cotului ("Ligamentum collaterale radiale articulationis cubiti"), pe ligamentul inelar al radiusului ("Ligamentum anulare radii") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri"). De aici fibrele sale musculare coboară oblic și lateral înconjurând posterior treimea superioară a radiusului. Se insera în treimea superioară a feței laterale și anterioare a radiusului, între ligamentul inelar și inserția mușchiului pronator rotund ("Musculus pronator
Mușchiul supinator () [Corola-website/Science/331814_a_333143]
-
Falconiformes", "Psittacidae" etc.). Când remigele secundare sunt complete avem de-a face cu fenomenul numit cvintocubitalism (quintocubitalism) sau eutaxie (la "Piciformes", "Passeriformes" etc.). Remigele terțiare sau remigele scapulare sunt inserate pe marginea posterioară a stilopodului (brațului) de-a lungul osului humerus, acoperind umărul și partea superioară a spatelui. Ele nu se pot distinge de cele secundare decât la zburătoarele mari. Remigele policiare sau remigele policarului sunt niște pene mărunte, tari, care se inserează în lungul oasele corespunzătoare primului deget al autopodului
Pană () [Corola-website/Science/329549_a_330878]
-
mici. Ele sunt descoperite întâmplător, radiologic, la vârsta adultă. 1) Formele monostice: sunt de obicei circumscrise și localizate metafizo-diafizar. Mult mai rar tumora este localizată centro-diafizar. Cele mai frecvente localizări monostice sunt următoarele: femurul proximal 52%, tibia 23%, coastele 20%, humerusul 11%, radiusul 11%, oasele iliace 5%, peroneul 3%. 2) Formele poliostice: există mai multe tipuri de localizări multiple: În concluzie, DF poate afecta orice os al corpului. La nivelul unui membru, frecvența localizării descrește dinspre proximal spre extremitatea membrului. Mâna
Displazie fibroasă () [Corola-website/Science/308064_a_309393]
-
formelor zburătoare sau în membrul locomotor al animalelor terestre. Membrul tetrapod se compune din 3 segmente: Segmentul proximal, numit "stilopod", care corespunde cu brațul de la membrul anterior și cu coapsa de la membrul posterior. El este format dintr-un singur os, humerusul sau femurul, care se articulează cu centura respectivă; Segmentul mijlociu, numit "zeugopod", care corespunde cu antebrațul la membrul anterior și gamba la membrul posterior, este format din două oase paralele, situate unul pe partea cranială a segmentului - radiusul sau tibia
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
superior cuprins între cot și umăr. Brațul este limitat superior de centura scapulară și inferior se continuă cu antebrațul. Absența congenitală a brațelor se numește "abrahie". Din punct de vedere al componenței osoase, brațul este alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
cuprins între cot și umăr. Brațul este limitat superior de centura scapulară și inferior se continuă cu antebrațul. Absența congenitală a brațelor se numește "abrahie". Din punct de vedere al componenței osoase, brațul este alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
a brațelor se numește "abrahie". Din punct de vedere al componenței osoase, brațul este alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
numește "abrahie". Din punct de vedere al componenței osoase, brațul este alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă, radială, olecraniană. Sunt
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]
-
alcătuit dintr-un singur os: humerus. Humerusul este un os lung și prezintă un corp și două extremități (una proximală și una distală). Extremitatea proximală a humerusului prezintă capul humerusului (care se articulează cu cavitatea glenoidă a scapulei) și corpul humerusului. Extremitatea distală, numită și condil humeral, prezintă două suprafețe articulare: trohleea humerusului (medial) și capitulul humerusului (lateral) separate de un șanț intermediar și trei fose: coronoidă, radială, olecraniană. Sunt împărțiți în mușchii regiunii anterioare și mușchii regiunii posterioare. Mușchii regiunii
Braț (anatomie) () [Corola-website/Science/328867_a_330196]