580 matches
-
Tatarinof, Ieșvel, cari în timpul acestei nopți teribile se distinseră prin îndrăzneala lor. Prințul Platov Zubof și generalul Benningsen se duseră la iatacul împăratului fără a întîlni nici un obstacol; cu toate acestea la intrarea în iatac, chiar pe pragul ușei, dormea husarul camerii imperiale. Acest credincios servitor încercă să opună oarecare rezistență. Trebui să cedeze forței și, după ce primise câteva lovituri, fugi să cheme ajutor. Un ofițer de ordonanță a împăratului călăuzea pe conjurați și intră cu ei în dormitor. Prințul Zubof
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Ciorănescu, Al. Busuioceanu, Dan Smântânescu, Vasile Netea, eseistul Vladimir Dogaru, Rainer Biemel și Walter Biemel. În această categorie intră și câțiva tineri cărora li se publică primele ori printre primele texte: Alexandru Paleologu, Ștefan Cuciureanu, Ovidiu Drimba, Al. Bojin, Al. Husar, Alexandru Balaci, Eugen Todoran, Augustin Z.N. Pop ș.a. Ocazional figurează cu texte eseistice și scriitori de seamă: Gala Galaction, Camil Petrescu (despre teatru) Liviu Rebreanu (Literatură și iubire), Ionel Teodoreanu (Noul Adam, anticălinescianul Jim Fecundatorul și „Noul junimism”), Victor
UNIVERSUL LITERAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
de Ad. Lișman, I.A. Dinu, Elena Ciobanu, Persida Rugu, Daniela Pârvu, Ion Zaharia și proză de Nichita Bistriceanu, Vicențiu Donose, Zamfira Lazu ș.a. Din Rainer Maria Rilke traduc Claudiu Paradais (Poetul, Toamna, Cântec de iubire, Ultimul zâmbet) și Al. Husar (Rugă, Frumoasa din pădurea adormită, Pe pace), iar Nicolae Pintilie transpune din Byron (Melodii ebraice) și din Henrich Heine (Grenadirii). Articolele semnate de Vasile Ciocârlan (Limba noastră, Necesitatea protecției limbii române) și de Gavril Istrate (Limbă și unitate) ilustrează preocuparea
VIAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290543_a_291872]
-
Grenadirii). Articolele semnate de Vasile Ciocârlan (Limba noastră, Necesitatea protecției limbii române) și de Gavril Istrate (Limbă și unitate) ilustrează preocuparea pentru problemele lingvistice, interesul redacției îndreptându-se și spre alte domenii: Constantin Ciopraga, Evocând Marea Unire, Creativitatea feminină, Al. Husar, O nouă înflorire a artei, Cultură și civilizație. Despre actori și dramaturgi ieșeni scrie Florin Faifer. Sunt comemorați în texte omagiale Ion Irimescu, Ion Apetroaie, Vasile Popovici, Ion Neagoe, arhitectul și pictorul Alexandru Clavel și scriitorul englez Aldous Huxley (Rodica
VIAŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290543_a_291872]
-
1848-49, Tipografia Carol Göbl, București, 1913. Honour, Hugh, The New Golden Land. European Images of America from the Discoveries to the Present Time, Pantheon Books, New York, 1975. Huntington, Samuel P., Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998. Husar, Alexandru, Ideea europeană sau Noi și Europa, Editura Institutul European, Iași, 1993. Iacob, Luminița, „Etnoimaginea - obiect de studiu interdisciplinar”, În Revista de psihologie, 1987, nr. 2. Iacob, Luminița, Modernizare - europenism, vol. II: „Percepție, trăire, identitate etnică”, Editura Universității “Al. I.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Evoluția conceptului de «Europa» și «european». Câteva considerații istoriografice”, În volumul Gabriel Bădărău, Leonid Boicu, Lucian Nastasă (coord.), Istoria ca lectură a lumii, Fundația Academică „A. D. Xenopol”, Iași, 1994, pp. 145-153); eseurile pe teme de istorie culturală ale lui Alexandru Husar, reunite Într-un volum care urmărește destinul ideii europene În spațiul românesc, de la Burebista XE "Burebista" la Lucian Blaga XE "Blaga" (Alexandru Husar, Ideea europeană sau Noi și Europa, Institutul European, Iași, 1993); culegerea de articole semnată de Dan Berindei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Fundația Academică „A. D. Xenopol”, Iași, 1994, pp. 145-153); eseurile pe teme de istorie culturală ale lui Alexandru Husar, reunite Într-un volum care urmărește destinul ideii europene În spațiul românesc, de la Burebista XE "Burebista" la Lucian Blaga XE "Blaga" (Alexandru Husar, Ideea europeană sau Noi și Europa, Institutul European, Iași, 1993); culegerea de articole semnată de Dan Berindei, care abordează diferite aspecte particulare ale relațiilor dintre români și restul Europei (Dan Berindei, Românii și Europa În perioadele premodernă și modernă, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o fac și acum, în ordinea „autografelor” pe care le-am primit pe filele carnetului meu de student: Ariton Vraciu, Ion D. Lăudat, Ecaterina Teodorescu, Viorica Florea, Vasile Adăscăliței, Alexandru Dima, Octav Tcaciuc, Maria Platon, Dumitru Gafițanu, Gheorghe Agavriloae, Alexandru Husar, Theofil Symenschi, Gavril Istrate, Liviu Leonte, Ștefan Cuciureanu, Alexandru Andriescu. Din păcate nici una dintre aceste mari personalități nu are încrustat chipul în medalii. Personalitățile ieșene al căror chip apare pe astfel de realizări au fost evocate în două lucrări de
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
atunci, dar și mai târziu - a încercat să influențeze în acest sens clasa de mijloc a românilor din Transilvania de Nord; și nu fără succes. Cazuri mai nefericite au existat în Miercurea Ciuc (Csíkszereda), unde comandantul militar al orașului, colonelul de husari Éder Elemér, cunoscut pasionat de echitație - cu încuviințarea comandantului militar județean - mai întâi i-a amendat cu 40 de mii de pengő pe locuitorii evrei de a căror cetățenie se îndoia , apoi, în noiembrie 1940, a ordonat să fie adunați
Prefață. In: Transilvania reintoarsă [Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
era de față Însuși mareșalul nobilimii județene, alături de rude de un grad mai apropiat sau mai Îndepărtat cu părinții copilului, Iorgu Răutu și Smaragda Theodorovna, sau neînrudiți cu aceștia. Erau prezente autoritățile, reprezentate de ispravnicul județului și comandantul regimentului de husari, cu mai mulți ofițeri. Era acolo și fratele mai mare al conului Iorgu, conul Ionuță Răutu, stabilit după răpirea Basarabiei la Botoșani, [...] sosit anume de peste graniță etc. Nu puteau lipsi nici popa Vasile și dascălul Andronache, responsabili cu ceremonia botezării
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
la formarea unei atitudini defavorabile. La Boroseni, În casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache BÎrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească, și mai cu seamă ofițerii din regimentul de husari Încartiruiți În Sxxx. Aceștia nu numai că aduceau o notă nouă În societatea boierească, dar reduceau elementul autohton la rolul pur decorativ și, siguri de superioritatea lor și de dreptul lor la dominație, ocupau toată avenscena. Abandonîndu-și poziția de elită
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
noii administrații erau totdeauna prezenți. La Boroseni, În casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache BÎrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească, și mai cu seamă ofițerii din regimentul de husari Încartiruiți În Sxxx. Aceștia nu numai că aduceau o notă nouă În societatea boierească, dar reduceau elementul autohton la rolul pur decorativ și, siguri de superioritatea lor și de dreptul lor la dominație, ocupau toată avenscena. Abandonîndu-și poziția de elită
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
începute în Polonia. De la vârsta de 12 ani, urmează cursurile de drept ale Universității din Harkov (finalizate în 1855), din această perioadă datând și primele sale încercări literare (poezie, teatru, jurnal intim). În 1854 se înrolează într-un regiment de husari din armata țaristă, participând, pentru scurt timp, la Războiul Crimeii (1853 1856). Datorită convingerilor sale pro-românești, manifest afișate, Hasdeu întră în conflict cu autoritățile ruse (care îl condamnă, în contumacie, la exil în Siberia) și alege să părăsească teritoriul ocupat
HASDEEANA. SECȚIUNE TEMATICĂ BOGDAN PETRICEICU HASDEU. REPERE ALE UNEI BIOGRAFII ILUSTRE. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Petronela Crucianu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1723]
-
BCU: http://www.bcu-iasi.ro/publicate.pdf http://www.bcu-iasi.ro/nepublicate.pdf http://www.bcu-iasi.ro/resurse electronice footnote>). Bibliografii nepublicate Acțiunile reale imobiliare 68 referințe Adolescenții și drogurile 206 referințe Alexandru George 1996 - 2003. Cărți, articole 374 referințe Alexandru Husar (2002-2004) 77 de referințe Alexandru Paleologu 1996 - 2003. Cărți, articole 115 referințe Alexandru Popovici - contribuții la studiul florei 14 referințe Analiza statică și seismică a construcțiilor subterane (galerii, tunele) 200 referințe Apărarea credinței revelate, misiune esențială a profeților 32 referințe
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Biobibliografie de Mariana Stescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1974, 44 p. Manifest (1934-1936). Indice bibliografic. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1975, 48 p. Meșterul Manole (1939-1942). Indice bibliografic întocmit de Aurelia Stoica. În: Meșterul Manole. Antologie literară, studiu introductiv de Al. Husar. București, Editura Fundației Culturale „Memoria”, 2004. Mihai Codreanu (1876-1957). Biobibliografie de Maria Saliniuc. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1978, 445 p. Mihai Eminescu Literatura. Articole din periodice (19031904). Indice pe materii. Indice de nume de Dorina Mercheș. Iași, BCU „Mihai Eminescu
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Mots-clés: élite, intellectuel, Église, tradition, entre-deux-guerres În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 - 1800), Georges Minois Drumul României spre independență
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
serate literale, întâlniri cu scriitori, ateliere de creație, concursuri sportive. 29-30-VIII În aula academiei manifestare culturală sub genericul Unitate prin Cultură și Demnitate Națională cu expuneri: Dr. V. Bejan, prof, E. Maximiuc, Conf. A. Turculeț, Prof. V. Nechiț, Prof Al. Husar. A doua zi au avut loc discuții și dezbateri la masa rotundă după care a urmat o întâlnire cu descendenții unioniștilor din 1918. Propuneri de a se înființa un muzeu de istorie a Basarabiei. 31-VIII Participare la festivitățile Limba Noastră
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
de texte de Ion Simuț, John Wilett, Milan Kundera, Czes‡aw Mi‡osz, Vladimir Tismăneanu: Europa centrală: o comunitate de supliciu și memorie, in: Aurora, 2, 1993, pp. 111-137; 3, 1994, pp. 9-11, 47-74; 4, 1994, pp. 33-48. 38. Al. Husar, Ideea europeană sau Noi și Europa (istorie, cultură, civilizație) (Iași, Institutul european; Chișinău, Hyperion, 1993). 39. Sorin Antohi, Europa comunitară, Europa culturală: Identități reticulare (Alocuțiune la Forumul Rețelelor Culturale Europene, peleș, Sinaia, 17 septembrie 1993), in: 22, IV, 37, 22
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
o fac și acum, în ordinea „autografelor” pe care le-am primit pe filele carnetului meu de student: Ariton Vraciu, Ion D. Lăudat, Ecaterina Teodorescu, Viorica Florea, Vasile Adăscăliței, Alexandru Dima, Octav Tcaciuc, Maria Platon, Dumitru Gafițanu, Gheorghe Agavriloae, Alexandru Husar, Theofil Symenschi, Gavril Istrate, Liviu Leonte, Ștefan Cuciureanu, Alexandru Andriescu. Din păcate nici una dintre aceste mari personalități nu are incrustat chipul în medalii. Personalitățile ieșene al căror chip apare pe astfel de realizări au fost evocate în două lucrări de
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
sonetului românesc, Iași, 1996; Versificație eminesciană, Iași, 1997; Repere în interpretarea prozodică, Iași, 1998; Hanul cuvintelor, Iași, 1999; Distihuri, Ploiești, 2000; Poezii cu formă fixă. Aplicații eminesciene, pref. Gh. Bulgăr, Iași, 2001; Deschiderea cercului, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Al. Husar, Iași, 2002-2003; Întoarcerea Penelopei, Iași, 2003; Visul sferic, Iași, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, „Anotimp cu zăpadă”, RL, 1980, 41; Leonida Maniu, „DaVinciAna”, „Pagini bucovinene”, 1983, 6; Zaharia Sângeorzan, „DaVinciAna”, CRC, 1983, 28; Ion Apetroaie, Lirism și caligrafii melodice, CRC
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
Poesis”, CRC, 1987, 31; Constantin Ciopraga, Un studiu despre sonetul românesc, DL, 1997, 24; Corina Popescu, „Etape în afirmarea sonetului românesc”, RITL, 1997, 1-2; George Bădărău, Sonetul românesc, CL, 1999, 12; Ovidiu Morar, De-a poezia, CL, 2000, 1; Al. Husar, „Versificație eminesciană”, VR, 2000, 1-2; George Bădărău, Adrian Voica - poet și interpret, CL, 2000, 3; Theodor Codreanu, Epopeea cuvintelor, „Est”, 2001, 2; Simion Bărbulescu, Modelul antonpannesc, LCF, 2001, 20; Mircea Coloșenco, Adrian Voica - Poetul, „Pagini literare”, 2002, 14; Busuioc, Scriitori
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
era de față însuși mareșalul nobilimii județene, alături de rude de un grad mai apropiat sau mai îndepărtat cu părinții copilului, Iorgu Răutu și Smaragda Theodorovna, sau neînrudiți cu aceștia. Erau prezente autoritățile, reprezentate de ispravnicul județului și comandantul regimentului de husari, cu mai mulți ofițeri. Era acolo și fratele mai mare al conului Iorgu, conul Ionuță Răutu, „stabilit după răpirea Basarabiei la Botoșani, [...] sosit anume de peste graniță“ (1, 6) <footnote Între paranteze dăm volumul, din ediția citată în notele de la final
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la formarea unei atitudini defavorabile. „La Boroseni, în casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache Bîrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească, și mai cu seamă ofițerii din regimentul de husari încartiruiți în S xxx . Aceștia nu numai că aduceau o notă nouă în societatea boierească, dar reduceau elementul autohton la rolul pur decorativ și, siguri de superioritatea lor și de dreptul lor la dominație, ocupau toată avenscena“ (1, 87). Abandonîndu-și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
noii administrații erau totdeauna prezenți. „La Boroseni, în casele mareșalului nobilimii județene, conu Petrache Bîrsianu, coana Rosalia insista de mult, mulțumită situației ei oficiale, să fie invitate și personajele din birocrația rusească, și mai cu seamă ofițerii din regimentul de husari încartiruiți în S xxx . Aceștia nu numai că aduceau o notă nouă în societatea boierească, dar reduceau elementul autohton la rolul pur decorativ și, siguri de superioritatea lor și de dreptul lor la dominație, ocupau toată avenscena“ (1, 87). „Abandonîndu-și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
la 26 februarie 1962 în localitatea Popești, județul Bihor, România, fiica lui Jurișta Juliana și Iosif, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, OKR. Topolcany, Hayna Nova Ves 19, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Suștra nr. 56, județul Timiș. 354. Husar Maria, născută la 12 ianuarie 1969 în localitatea Derna, județul Bihor, România, fiica lui Lașak Lajos și Anna, cu domiciliul actual în Republica Cehă, Olomouc, Troubelice 121, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sacalasău Nou nr. 61, județul Bihor. 355
HOTĂRÂRE nr. 96 din 31 martie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117642_a_118971]