KorAP: Find »[drukola/base=iț & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 >

286 matches

Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467

ce? tia (Iorga f? cea aluzie la Noua ? coal? de istorie) nu le puteau opune dec�ț vorbe ? i interese care pot fi ignorate cu un z�mbet�187. Cel? lalt conflict profesional pe care l? a avut Iorga la sf�r? ițul anilor �30 a fost cu istoricii maghiari, mai ales cu S�ndor Dom�novszky. Dom�novszky a criticat metodă istoric? a lui Iorga �ntr? o lucrare important? , Le m�thode historique de M. Nicolas Iorga (Budapesta, 1938). Cartea debuta că un

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
de Goga ? i de Legiune, via? a nu devenise mai u? oar? pentru unguri. S? nu uit? m nici de omniprezen? a ? i resping? toarea corup? ie oriental?. To? i ace? ți factori ? i?au intensificat ac? iunea pe la sf�r? ițul anilor �30, c�nd s? a �nregistrat ? i o intensificare a violen? ei aripei de dreapta. Toate acestea nu erau �ndreptate numai �mpotriva ungurilor. Ele erau tr? s?turi nefericite ale vie? îi rom�ne? ți ? i ale guvernului Rom

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sprire a atitudinii fă?? de unguri nu se datora lui Maniu, pe care ungurii �l urau at�ț de mult, ? i nici st�ngii rom�ne? ți. Campania această eră �n primul r�nd ini? iat? de Noul na? ionalism. Pe la sf�r? ițul anilor �30, campania această oportunist? a c? p? tat forme violente. P? rea s? fie o ini? iativ? profitabil?. Acesta a fost momentul c�nd a avut loc schimbul de opinii dinte episcopul ungur transilv? nean S. Makkai ? i scriitorul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
yk i? a replicat episcopului Makkai printr? un eseu purt�nd un titlu semnificativ: Ahogy lehet! (�C�ț mai mult posibil! �), adic? , �n �mprejur? rile date, identitatea ungurilor din Transilvania trebuia p? strat? �ntr? o c�ț mai mare m? sur? posibil. Pe la sf�r? ițul anilor �30, a �nceput s? se manifeste o identitate maghiaro? ardeleneasc? , care nu era sinonim? cu identitatea ungurilor din afara Transilvaniei. Depresiunea care a lovit f? r? discriminare toate ?? rile Europei de sud? est, a deschis ochii acestor na? iuni. Toate

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
la argumente geografice, adic? la unitatea geografic? natural? a bazinului carpatin din jurul Ungariei 195. Cel de al treilea argument revizionist decurgea dn cel de al doilea: unitatea economic? ? i avantajele unei Ungarii Mari bazate pe bazinul carpatic. Pe la sf�r? ițul anilor �30 erau foarte greu de dovedit avantajele economice ale Cehoslovaciei, ale Rom�niei Mari ? i ale Iugoslaviei. Dac? existau avantaje pentru Imperiul Habsburgic, acest lucru nu era neap? raț valabil ? i pentru Ungaria istoric?. R? m�nea �n picioare argumentul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Transilvania era situat? �n cadrul bazinului carpatic, astfel c? , dup? p? rerea ungurilor, ea f? cea parte din Ungaria de o mie de ani. �n privin? a majorit?? îi rom�ne? ți, ace? tia �ncepuser? s? vin? �n Transilvania cel devreme la sf�r? ițul secolului al XX-lea. Nu puteau dec�ț s? le mul? umeasc? regilor ungari ? i conduc? torilor Transilvaniei pentru toleran? a plin? de bun? voin?? ? i ospitalitatea acestora, care le permiseser? s? se stabileasc? pe aceste meleaguri. Iorga era �n elementul s

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
autentic: scrierile cronicarului anonim al regelui B�la al III? lea al Ungariei din secolul al XII-lea, celebra Cronic? anonim?. Scrierile acestuia s�nt controversate ? i relateaz? (printre altele) cum ungurii au p? truns �n Transilvania la (sau pe la) sf�r? ițul secolului al X-lea sau al XI-lea, venind dinspre c�mpiile din r? s?riț. Un conduc? tor (domnitor sau c? petenie) rom�n (latin) a opus, conform acestei cronici, o rezisten?? �nd�rjit? atunci c�nd triburile maghiare au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
nazismul va merge din triumf �n triumf, c? lc�nd lumea �n picioare. Dar el �? i va p? stră credin? a �n victoria final? a Occidentului ? i �n �nfr�ngerea nazismului 1. Va pieri lupt�nd. Tragedia a constat �n faptul c? ? i?a dat sf�r? ițul �n momentul �n care puterea nazist? atinsese apogeul. Anul 1937 a fost cel �n care Pactul de la Versailles �ncepea s? se clatine. Mul? i rom�ni urm? reau cu groaz? acest proces. Al? îi din cadrul �P? m�ntului nim? nui� anticipau cu ner? bdare

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
sentimental că s??? i aminteasc? de leg? tură lui cu A.�C.�Cuza, de? i s? a disociat �ntotdeauna de pozi? ia pronazist? a acestuia. Iorga era foarte pornit �mpotriva evreilor care refuzau s? se asimileze ? i va deveni (spre sf�r? ițul anului 1937) destul de lipsit de discriminare �n atacurile sale. Continuă totodat? s??i sus? în? pe evreii care se asimilau sau manifestau interes fă?? de cultură rom�n? , consider�nd? o drept un exemplu, care �i primea cu bra? ele deschise. A condamnat �ntotdeauna

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
italianc? , cu psihologia ? i spiritul ei occidental, s? a decis plin? de m�ndrie s? nu? i accepte oferta. �n atmosferă de isterie a toamnei lui 1937, politicianismul l? a f? cut pe Iorga s??? i pun? semn? tură la sf�r? ițul unor articole care n? ar fi trebuit s? fie scrise. �n a doua jum? țațe a anului 1937, �n timpul acestui �Curcubeu al Axei�, jurnalismul lui Iorga are ca tr? s?tur? esen? ial? atitudinea ferm? at�ț �mpotriva Germaniei naziste c�ț ? i

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ia Legiunii �apă de la moar? � ? i nu putea s? o �lase mai moale cu evreii� din cauza atitudinii sale din ultimii 20 de ani �n privin? a lor. Tactică aceasta avea toate ? ansele s? ia o �ntors? tur? ur�ț?. Pe la sf�r? ițul lui august, el a atacat problemele celor dou? mari minorit?? i, ocup�ndu? se mai �nt�i de minoritatea maghiar? �n articole ap? rute ? i sub form? de bro? ur? cu titlul Hungarica. Iorga le repro? a ostilitatea ireconciliabil? fă?? de administra

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
despre �Personalitatea iudaic? a domnului Titulescu�. Oricine �? i poate �nchipui ce con? inea acest articol 53. Pozi? ia complex? a lui Iorga din perioada aceasta nu f? cea bine nim? nui, nici m? car Rom�niei. �ntre timp, pe la sf�r? ițul lui ianuarie, campania electoral? era �n țoi, �n atmosferă de pr? bu? ire ? i violen?? general? ? i �n ciuda intensific? rîi protestelor de peste hotare. Lucrurile au �nceput s? se pun? �n mi? care la �nceputul lunii februarie. Dup? cele mai grave incidente electorale av

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
linescu a explicat situa? ia astfel: regele, nereu? ind s? ajung? la o �n? elegere cu Codreanu, luase decizia s?? l elimine. (Ceea ce nu �nsemna �nc? eliminarea lui fizic?) . C? linescu p? rea ner? bd? tor s??? i afle sf�r? ițul. Pe de alt? parte, generalul Antonescu, ministrul Ap? r? rîi, p? rea c? �ncepe s? devin? un obstacol. C?linescu explică prezen? a acestuia �n guvern pentru c? se bucură de prestigiu chiar ? i fă?? de ofi? erii simpatizan? i ai

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
amenin? are cu moartea 67. Familia tr? ia clipe de teroare, dar nu ? i Iorga: el era non? alant ? i curajos fă?? de asemenea lucruri. La 30 noiembrie 1937, Iorga a dat un interviu mamut la Universitatea de la Paris. La sf�r? ițul interviului, ziaristul francez l? a rugat s? comenteze asupra anarhiei din r? zboiul civil care zguduia Catalonia ? i �n care prietenul s? u, profesorul ? i arheologul Puig y Catafalch, era gata s? fie ucis. �Cine ? ție? � a replicat Iorga. �Aceasta este

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
a? iunile s? race� ? i �plutocra? îi�107. Prin prim? vara anului 1940, o anumit? nelini? te s? a r? sp�ndit �n Europa ? i �n Rom�nia. Toat? lumea sim? ea c? �R? zboiul fals� nu mai are zile multe. La sf�r? ițul lui martie, Comisarul Sovietului Poporului pentru Afaceri Externe a ? inut o cuv�ntare, subliniind c? problemă Basarabiei era �nc? nerezolvat?. Regele ? i regimul politic erau �ngrijora? i mai ales �n privin? a Legiunii. Prin aprilie, Regele ? i Ț? ț? r? scu au

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
i mai ț�rziu, avea s? vin? nefasta diminea?? a zilei de 10 Mai 1940. A?a cum obi? nuia s? spun? el, literatura era pentru Iorga �oglindă sufletului na? iunii�. De pe vremea s? m?n? torismului ? i p�n? la sf�r? ițul vie? îi sale, literatura devenise un c�mp de b? ț? lie important pentru el, unul esen? ial, pe care milită cu �nd? r? tnicie. Orice nu se �ncadra �n �realismul s? u na? ionalist�, form�nd ? i model�nd sufletul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
migra? îi ? i al n? v?lirilor barbare, retr? g�ndu? se �n codri ? i �n cre? tetul mun? ilor ? i alc? tuind un fel de �rom�ni din popor�. Cel de al cincilea volum este Cavalerii, care acoper? mijlocul ? i sf�r? ițul Evului Mediu, fondarea Principatelor Rom�ne, perioada transilv? neanului Iancu de Hunedoara etc. Volumul ? ase, Vitejii, are drept obiect secolele al XVI-lea ? i al XVII-lea. Volumul ? apte, Monarhii ? i volumul opt, Reformatorii, prezint? punctul de vedere mult prea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
schi? e generale f? r? nici o p? rere cristalizat? (că, de exemplu, istoria Bizan? ului publicat? �n limba englez? �n 1907). A urmat apoi o perioad? de cercetare, dar f? r? a g? și �nc? r? spunsuri la �ntreb? rile sale. La sf�r? ițul vie? îi, Iorga pare s? fi g? sit r? spuns la ceea ce a �nsemnat Bizan? ul ? i a prezentat o sintez? a istoriei bizantine. �n perioadă c�ț a lucrat ca bizantinolog ? i?a c�? tigat mul? i prieteni credincio? i printre istoricii

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
at fiind lungul s? u trecut prooccidental� nu era sigur c? nem? îi ar sprijini o atitudine potrivit? Legiunii. Ei �i l? sau tot timpul pe to? i (inclusiv pe Antonescu ? i Legiunea) s? ghiceasc? cui �i vor acorda sprijinul. Ulterior, la sf�r? ițul lui ianuarie 1941, Hitler va fi nevoit s? apere interesele Germaniei: �Ruhe în der Rohstoffszone! � Ceea ce �nsemna petrol, alimente ? i siguran? a regiunii strategice, locul de unde �? i preg? tea atacul �mpotriva Uniunii Sovietice. Scop �n vederea atingerii c? ruia Antonescu

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
Antonescu, sarcina primordial? a guvernului era mai cur�nd men? inerea ? i asigurarea vie? îi dec�ț pream? rirea mor? îi. El i se pl�ngea tot mai des lui Sima c? �nu pot tr? i �n anarhie! �30 Pe la sf�r? ițul lui septembrie, Bucure? țiul devenise tot mai greu de suportat pentru Iorga. Statutul de universitar �i fusese retras ? i li se puneau be? e �n roate activit?? ilor Institutului s? u de Istorie Universal?. Nu? i mai r? m�nea dec�ț �Neamul

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
incoruptibilit?? îi lui, calit?? i rar �nt�lnite �n atmosferă de corup? ie atotcuprinz? toare a �naltei societ?? i bucure? tene care �i �ntorcea acum spatele �Dasc? lului na? iunii�. Familia Iorga locuia acum �n mică lor vil? de la Sinaia. Dar, pe la sf�r? ițul ultimei s? pt? m�ni a lui noiembrie, lucrurile au �nceput s? se pun? �n mi? care (�n ceea ce prive? te planurile �Echipei Mor? îi�). A? a cum �? i amintea doamna Liliana (de? i ea st? tea la re? edin? a lor

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
tatea. �n singur? tatea ei �i scria scrisori lui Iorga. Dar � a? a cum se �nt�mpl? de multe ori dup? patruzeci de ani de via?? comun? ? i armonie �, pur ? i simplu nu putea suporta s? fie singur?. ?i? a dat discret sf�r? ițul �n noiembrie 1941. La funeraliile ei au participat mai mul? i oameni dec�ț la cele ale lui Iorga. Prin? esa Elenă a trimis o coroan? de flori cu numele gravat pe ea, un gest purt�nd amprenta regalit?? ii54. Primul părăstas

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
iar Gheorghe Br? tianu, scriitorul ? i criticul literar Tudor Vianu ? i al? îi �l elogiau. Am putea foarte bine pune �ntrebarea retoric?: Unde erau to? i ace? ți domni atunci c�nd Iorga avea nevoie de ei? NOTE IORGA DIN PERSPECTIVA SF�R? IȚULUI DE SECOL XX Fiin? a uman? este o fiin?? istoric? � (�) existen? a uman? nu poate fi conceput? dec�ț �n cadrul istoriei. Emmanuel Mounier El a fost savantul nostru prin excelen?? , care (�) �? i află fericirea numai �n c? r? i ? i avea o

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
cum erau ? i scrierile ? i piesele lui. Iorga omul, profesorul universitar ? i oratorul era inseparabil de na? ionalismul s? u, care constituie sursă eforturilor sale supraomene? ți, a realiz? rilor ? i gre? elilor sale, ? i care i? a adus sf�r? ițul. Autorul i? a citat adesea pe dr. Samuel Johnson, pe Bismarck ? i pe Charles de Gaulle. Ei nu au fost ale? i �nt�mpl? tor, deoarece constituie criteriile ? i servesc uneori drept poli opu? i. Primul dintre ei este �ncarnarea

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
ar fi pierdut marea să ? ans? politic? de dup? r? zboi, galvaniz�nd a? tept? rile �Genera? iei tran? eelor�, ar fi putut el oare s? fi avut un mare impact asupra istoriei Rom�niei? Privind retrospectiv din perspectiva sf�r? ițului secolului al XX-lea, s? ar p? rea c? singură diferen?? major? ar consta �n felul �n care politicianul Iorga a intrat �n istoria Rom�niei. El ar fi l? sat o amprent? mai vizibil? ? i mai semnificativ? , dar acest fapt ar fi

by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]