688 matches
-
liric se percepe ca obiect („dus de viață cu trăsura”, Palma), piatră sau lemn, copac (Eu, copacul sau, într-un scenariu mai complicat, Moartea unui baobab), „de plumb”, „păpușă” (Nu-s bun de tipar, Joc de păpușă), „marionetă”, „paiață/în iarmarocul inutil” (Sau poate), „ceasornic” (Obsesie), actor cu o colecție de măști „care atârnă în pod ca niște spânzurați” (Măștile) etc. Altcândva e prizonier (Zăbrele, Zidul), drumeț al cărui țel unic este mersul ori așezarea propriului trup în locul cărămizii ce lipsește
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
Andrii Popa, Visul ș.a., cu prozele Istoria unui galbân și a unei parale, O preumblare prin munți, O intrigă de bal-masche ș.a. Alte scrieri în proză aparțin lui C. Negri (ciclul Veneția) și lui D. Ralet (fiziologiile O plimbare la iarmarocul Fălticenilor, Provincialii și iașenii ș.a.). Adeziunea de care s-au bucurat principiile enunțate își sporește astfel autoritatea prin valoarea contribuțiilor literare și științifice, deoarece în jurul revistei s-au grupat cei mai talentați scriitori români. Sunt de remarcat, alături de articolele lui
PROPASIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
sunt concepute - mai curând decât în maniera lui Mark Twain, pe care o sugera G. Călinescu - în stilul cultivat în paginile săptămânalului american „The New Yorker”, asemănările cu literatura lui E. B. White sau James Thurber fiind evidente. Sunt în Iarmarocul metehnelor (1932) povești cu vapoare navigând în mări exotice, macabre relatări ale unor crime, încheiate cu glume năucitoare: exasperat că nu îi vine rândul la bărbierit, un personaj taie gâtul frizerului și e mulțumit că, de acum încolo, va rezolva
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
pretutindeni, București, 1921; Valoarea latină a culturei engleze, Cernăuți, 1923; Un Classique moderne: William Congreve, pref. Louis Cazamian, Paris, 1924; Caracterul de rasă al literaturii engleze, Cernăuți, 1925; William Congreve. Prose, Miscellanies, and Letters, București, 1925; Pagini engleze, București, 1925; Iarmarocul metehnelor, București, [1932]; Romantismul englez, București, 1932; Condamnații la castitate, București, 1933; Fenomenul englez, București, 1936; Fortul 13, București, [1936]; Tigrii, I-II, pref. Paul Zarifopol, București, 1937; Curs de engleză. Romanul englez, București, 1945-1946; Curs de engleză. Shakespeare, București
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
M.R. [Mihai Ralea], „Caracterul de rasă al literaturii engleze”, VR, 1925, 7; Perpessicius, Opere, II, 416-419, VI, 71-75, 318-321, IX, 136-144, XII, 242-244, 419; Lovinescu, Scrieri, IV, 542, 566-567, VI, 264; Camil Petrescu, „Fântâna Domnului”, „Argus”, 1932, 5716; Ovidiu Papadima, „Iarmarocul metehnelor”, G, 1932, 12; Pompiliu Constantinescu, „Iarmarocul metehnelor”, VRA, 1933, 275; Călinescu, Cronici, II, 185, 426-427; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 61-63; Pompiliu Constantinescu, „Condamnații la castitate”, VRA, 1933, 312; G. Călinescu, „Condamnații la castitate”, ALA, 1934, 690; Iorga, Ist.
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
literaturii engleze”, VR, 1925, 7; Perpessicius, Opere, II, 416-419, VI, 71-75, 318-321, IX, 136-144, XII, 242-244, 419; Lovinescu, Scrieri, IV, 542, 566-567, VI, 264; Camil Petrescu, „Fântâna Domnului”, „Argus”, 1932, 5716; Ovidiu Papadima, „Iarmarocul metehnelor”, G, 1932, 12; Pompiliu Constantinescu, „Iarmarocul metehnelor”, VRA, 1933, 275; Călinescu, Cronici, II, 185, 426-427; Zarifopol, Pentru arta lit., II, 61-63; Pompiliu Constantinescu, „Condamnații la castitate”, VRA, 1933, 312; G. Călinescu, „Condamnații la castitate”, ALA, 1934, 690; Iorga, Ist. lit. cont. (1934), II, 283-284; Ovidiu Papadima
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]
-
și gestul sinucigaș al acestuia. Tentativa de a face din Mihnea un personaj complex, aidoma lui Vlaicu Vodă, eșuează, însă tribulațiile sufletești ale Milei, între iubire și ură, asigură acțiunii un anume dramatism. Rețin atenția și câteva scene pitorești, precum iarmarocul din Târgoviște ori forfota din piața burgului Sibiu, locul în care se produce asasinarea lui Mihnea. Detașată parcă din Bimbașa Sava, piesa într-un act Premergătorii rămâne, ca și „episodul eroic” Mărăști, o producție ocazională, festivistă. Pui de cuc marchează
PERETZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288757_a_290086]
-
mereu dispus să îndrume pe cineva, P. face școală: adună în preajma lui numeroși elevi, pe care îi inițiază deopotrivă în psaltichie și în rosturile tiparniței. Intensifică tipărirea de cărți și, ca să-și asigure vânzarea, călătorește prin țară, pe la mănăstiri, în iarmaroace, mereu în căutare de cumpărători și subvenții. Pe când se întorcea dintr-un astfel de drum, se îmbolnăvește de tifos și moare. Înainte de toate, P. a fost un personaj cu o viață pitorească, spectaculoasă, până la un punct chiar scandaloasă prin îndrăzneală
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
oamenii și relațiile sociale din Moldova, despre evenimentele pe care le trăise acolo. Împărțit în cinci capitole, memorialul evocă momente semnificative: O vânătoare în Moldova (despre Leon și Grigore Cantacuzino), Mănăstirea Tomnatic (o excursie la mănăstirea Văratic), Băile de la Slănic, Iarmarocul Sf. Ilie din Fălticeni, O istorie țărănească. Cartea a fost tradusă în limba română de A. (inițială sub care se ascunde Anna Rosetti-Maiorescu) și publicată mai întâi în „Convorbiri literare”. În romanul Laskar Viorescu (Ein moldauisches Genrebild, Leipzig, 1863), încheiat
KOTZEBUE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287722_a_289051]
-
înfundate”, viorile „plângăcioase”, trompetele-s „surde”; publicu-i „muced, cenușiu, resemnat” și chelnerii-s „murdari”,o sirenă urlă cu spaimă pe mare și parcă din ea izbucnește „întreaga tristețe a lumii” (Balada ploilor marine). În poeziile lui C. se repetă imaginile iarmarocului și carnavalului vieții, ce se extind asupra întregii naturi (Vântul carnavalesc, Iarmarocul furtunii, Convalescențele vernale etc.). Cele paisprezece Meditații din ciclul Dintr-un oraș de munte alcătuiesc o imagine unitară a toamnei și a începutului iernii, percepute prin angoasa ce
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
-s „murdari”,o sirenă urlă cu spaimă pe mare și parcă din ea izbucnește „întreaga tristețe a lumii” (Balada ploilor marine). În poeziile lui C. se repetă imaginile iarmarocului și carnavalului vieții, ce se extind asupra întregii naturi (Vântul carnavalesc, Iarmarocul furtunii, Convalescențele vernale etc.). Cele paisprezece Meditații din ciclul Dintr-un oraș de munte alcătuiesc o imagine unitară a toamnei și a începutului iernii, percepute prin angoasa ce pune stăpânire pe existența poetului; imagini cu o ușoară tușă bacoviană stau
CARAGIALE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
și toloace în care pasc vitele. După iarba în care era priponită, Hortolomei cunoaște fiecare vită a cui este. De aceea se oprește și zice cu mirare : - Da’ de când și-a luat Cucu vacă, fa ? - Ărra, de ieri dimineață. din iarmaroc, răspunse iute baba, ca și cum despre asta uitase să vorbească. A scăpat Marița la oleacă de lapte că tare-i mai era greu, săraca, cu atâția plozi mâțâței. - Ia spune, tu, Savastiță, dacă vaca aceea nu-i îmflată. - Doamne, că bine
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
noapte cumătrul a făcut-o sub un gard, nu prea departe de casă. Unui trecător i s-a făcut milă de traista cu carne care degera ceva mai la o parte, așa că, în zori, cumătrul a ajuns acasă doar mahmur. IARMAROCUL încă se mai ținea iarmarocul de vară în târg la Oniceni, când altele începură a se îndesi, mai mici, prin sate : duminică la Jariște, vinerea în Lespezi și lunea tocmai la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
sub un gard, nu prea departe de casă. Unui trecător i s-a făcut milă de traista cu carne care degera ceva mai la o parte, așa că, în zori, cumătrul a ajuns acasă doar mahmur. IARMAROCUL încă se mai ținea iarmarocul de vară în târg la Oniceni, când altele începură a se îndesi, mai mici, prin sate : duminică la Jariște, vinerea în Lespezi și lunea tocmai la Dumbrăveni. Localnicii încheiau în de ei afaceri mărunte, dar nu lipseau mai niciodată din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
le arătă lumii. Erau un certificat medical, câteva acte și o adeverință scrisă de un amator de glume proaste : „Eu, ministrul C..., adeveresc prin prezenta că muribundul Costache Joagă și-a achitat toate cotele, de la naștere până la moarte”. Cei mai mulți din iarmaroc intrau în plinul târgului gata cinstiți, acasă ori pe la bodegi. Pe șoseaua albă treceau căruțe cu picioare omenești atârnate afară și femei îmbodolite peste gură, pe saci. Oprite pe șanț, trei femei cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
treceau căruțe cu picioare omenești atârnate afară și femei îmbodolite peste gură, pe saci. Oprite pe șanț, trei femei cu un copil mâncau pe un ștergar mămăligă cu ceapă. Mai departe, în fundul șanțului, dormeau doi flăcăi beți. Ieșind din iarmaroc împreună cu pădurarul și nevasta lui, un jandarm se opri să-l zgâlțâie pe unul : - Scoală, bă. De unde ești ? Flăcăul ridică pleoapele grele și privi alburiu și fără adresă. Mormăi totuși, încleiat : - î... î... n... Sâ... isti... - Zice că-i din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
stat oleacă în restoran ș-o ieșit, și cân’ o ieșit din restoran celălalt l-a și pocnit în moalele capului. - Mai trăiește ? întrebă altul, gâfâind. - He, trăiește... răspunse nedecis povestitorul. Numai crieri împrăștiați... Mulțimea se scurgea pe cărări dinspre iarmaroc, vorbind tare, cu glasuri bete de femei care nechezau ca niște iepe. Un țigan pleca cu mâinile la spate, urmat de chiranda aplecată din șale, cărând în spate un tăbultoc legat cruciș cu frânghioară. în urma lor se lăsa o dâră
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
în traistă. Dacă-ți cere stăpânul oii, îi mai dai și lui ceva, dacă nu, noroc bun ! Eu, nici mă laud nici nu mint, m-am îmbrăcat cu lâna strânsă pe imaș. Și pălăriuță, trișcă, briceag, toate câte trebuie din iarmaroc copilului, un sfanț n-a dat mama pe ele. Mai sunt și altele : cât stai cu oile în zăvoi și nu lucri nimic, se pot face curele, bețe. Au ș- acelea prețul lor. Eu făceam panere și fierbeam rachiu din
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
ca a hamalilor. Cu grabă și fără zgomot se mișca prin vâltoare, de colo-colo. I se deslușeau doar mâinile, care culegeau icoanele plutitoare și le băgau într-o traistă. Era un hoț de icoane și probabil se ducea apoi la iarmaroc să le vândă la un preț de nimic. De gât i se bălăbănea o mână de mort dezgropat, însemn al hoțiilor tainice și tăcute. Capitolul V AVEA ÎN SPATE CÂTEVA NOPȚI NEDORmite, dar nu se simțea obosit. O energie neașteptată
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
Trecuse de mult de poarta cetății, fără să fi băgat de seamă. Ulițele erau ticsite de oameni în haine curate de sărbătoare, în care și căruțe, împingând sau trăgând cărucioare, mânând vite sau cărând boccele mari umplute cu marfă spre iarmaroc. Surugii în costume arnăuțești, chiuind și pocnind din harapnice, mânau trăsuri pline cu negustori de vite și grâu. Caii sprinteni, bine hrăniți și țesălați, cu picioare lungi și subțiri, aveau cozile înnodate în scurt și, petrecută pe sub crupe, câte o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
umăr și șerpi exotici încingându-le busturile, anunțau prin pâlnii de tablă ruginite "Sosirea vestitului circ Coradino în urbe". Pornite din arcuri, săgeți cu cozi lungi de panglici multicolore sfâșiau aerul, înscriind pe cer volute leneșe și grațioase însemne efemere. Iarmarocul era în afara urbei, nu departe. îl găseai ușor după zgomot, după mirosul acru de urină de vite amestecată cu paie sau, pur și simplu, urmând trupul de șarpe format de care, birje și chervane, ca o coloană de refugiați. Locul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
se pot pricopsi cu o călimară, un pieptene de celuloid, un toc de ochelari, un pitic de ghips sau alte obiecte de care, de altfel, nimeni nu avea nici o nevoie. Era momentul potrivit să-și deschidă Coradino panarama, relansând vârtejul iarmarocului, făcând din nou mulțimea să se agite și să colcăie ca un mușuroi de furnici în panică. De cu seară, la lumina făcliilor, nomazii înălțaseră de la pământ un soi de schelet de pasăre răpitoare din scânduri și stâlpi priponiți cu
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
nou tulburate de privirea stranie care-l înfiorase. De data aceasta venea de mult mai aproape și ceea ce-l înspăimântase înainte îl făcea acum, inconștient, să se apropie. Se simți brusc atașat de străin și înțelese din privirea sa că iarmarocul le-a produs amândurora aceeași stare. Poate de aceea privirile lor se întâlneau mereu; se vedeau unul pe altul, fiind amândoi invizibili pentru ceilalți. Era un călugăr mărunt, în sutană neagră și acum se oprise la taraba unui vânzător de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
sfârșit oboseala. Se hotărî să se lepede de traista din spate, plină cu obiecte agonisite de la graf și de prin târg. O ascunse într-o scorbură, acoperind-o cu mușchi și crengi. Tot timpul drumului au fost însoțiți de sunetele iarmarocului. Acum, însă, cu toate că se depărtaseră, zgomotul crescu în intensitate. Se întoarseră amândoi și rămaseră înmărmuriți în fața imaginii la care se așteptau cel mai puțin. Iarmarocul era în flăcări. Parcă luase foc din toate părțile odată, căci corturile, maghernițele și toate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
scorbură, acoperind-o cu mușchi și crengi. Tot timpul drumului au fost însoțiți de sunetele iarmarocului. Acum, însă, cu toate că se depărtaseră, zgomotul crescu în intensitate. Se întoarseră amândoi și rămaseră înmărmuriți în fața imaginii la care se așteptau cel mai puțin. Iarmarocul era în flăcări. Parcă luase foc din toate părțile odată, căci corturile, maghernițele și toate dughenele trosneau învăluite de un fum gros și devorate de limbi vineții de flăcări care lingeau cerul. Vitele se zbăteau și mugeau îngrozite în obor
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]