691 matches
-
înfundate”, viorile „plângăcioase”, trompetele-s „surde”; publicu-i „muced, cenușiu, resemnat” și chelnerii-s „murdari”,o sirenă urlă cu spaimă pe mare și parcă din ea izbucnește „întreaga tristețe a lumii” (Balada ploilor marine). În poeziile lui C. se repetă imaginile iarmarocului și carnavalului vieții, ce se extind asupra întregii naturi (Vântul carnavalesc, Iarmarocul furtunii, Convalescențele vernale etc.). Cele paisprezece Meditații din ciclul Dintr-un oraș de munte alcătuiesc o imagine unitară a toamnei și a începutului iernii, percepute prin angoasa ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
-s „murdari”,o sirenă urlă cu spaimă pe mare și parcă din ea izbucnește „întreaga tristețe a lumii” (Balada ploilor marine). În poeziile lui C. se repetă imaginile iarmarocului și carnavalului vieții, ce se extind asupra întregii naturi (Vântul carnavalesc, Iarmarocul furtunii, Convalescențele vernale etc.). Cele paisprezece Meditații din ciclul Dintr-un oraș de munte alcătuiesc o imagine unitară a toamnei și a începutului iernii, percepute prin angoasa ce pune stăpânire pe existența poetului; imagini cu o ușoară tușă bacoviană stau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
căzi), primind astfel denumirea de ”lingurari”, precum și altele apropiate. Ei depindeau În continuare de domnitor și obișnuiau să se așeze prin locurile Împădurite, cu copaci buni, din care iși lucrau obiectele casnice pe care le vindeau ulterior pe la târguri și iarmaroace. Neamul aurarilor era un neam de rromi care se ocupau cu căutarea aurului În nisipurile aurifere ale râurilor. Rromii au Învățat, probabil, tehnica “spălării aurului” de la români și au practicat-o În toate cele trei țări românești. Rromilor aurari li
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
lipovenii ca niște moși crăciuni... Marfa de lut smălțuit, castele de străchini, munți de ulcele aduse În care cu coviltiri...” Tudor Arghezi despre meseriașii rromi prezenți la târgul de Moși din capitală (preluat din Ion Faiter- Trecător prin târguri și iarmaroace, 1982) JOC DIDACTIC-ARITMOGRIF La o dezlegare corectă pe diagonala A-B se va obține o meserie tradițională a rromilor care se ocupau cu prelucrarea argilei 1. Vas utilizat pentru obținerea lichidelor spirtoase? 2. Imnul rromilor? 3. Simbolul internațional al etniei
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de la ghicit și descântat. Această activitate de ghicit, care de cele mai multe ori se derulează Între spiritism și vrăjitorie aduc, se pare, venituri deosebite acestor persoane care practică ”magia neagră”. Activitatea ghicitoarelor se desfășura În trecut mai ales În târguri și iarmaroace iar, mai târziu, odată cu sedentarizarea rromilor În orașe, au apărut numeroase astfel de case de ghicit amenajate În tradițiile spirituale orientale. Ghicitoare ocazionale le putem Întâlni oriunde există târguri săptămânale sau iarmaroace, atât În mediul rural (de exemplu la Verești
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
desfășura În trecut mai ales În târguri și iarmaroace iar, mai târziu, odată cu sedentarizarea rromilor În orașe, au apărut numeroase astfel de case de ghicit amenajate În tradițiile spirituale orientale. Ghicitoare ocazionale le putem Întâlni oriunde există târguri săptămânale sau iarmaroace, atât În mediul rural (de exemplu la Verești, În județul Suceava sau Cetățeni, Județul Argeș) sau urban (la Podu Iloaiei, județul Iași, la Geoagiu-băi, Județul Hunedoara sau CosteștiJudețul Argeș), dar și În gări sau prin parcuri. 2. Mineralele, rocile, omul
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Pericle Martinescu, Despre anumite moduri poetice și anumiți poeți). Edgar Papu abordează teme de estetică generală: Note pe marginea problemei culturii, Sensul tehnicei, Experiențe asupra frumosului. Cronica literară este susținută de Horia Groza, care scrie despre Lutul lui C. Stere, Iarmarocul metehnelor de Dragoș Protopopescu, Caietul verde de Ion Pillat sau despre poezia lui Simion Stolnicu. În cadrul aceleiași rubrici, Ieronim Șerbu scrie despre E. Lovinescu (Bizu), Liviu Rebreanu (Răscoala), Mircea Eliade (Maitreyi) și despre caracterul novator al prozei lui Camil Petrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286794_a_288123]
-
liric se percepe ca obiect („dus de viață cu trăsura”, Palma), piatră sau lemn, copac (Eu, copacul sau, într-un scenariu mai complicat, Moartea unui baobab), „de plumb”, „păpușă” (Nu-s bun de tipar, Joc de păpușă), „marionetă”, „paiață/în iarmarocul inutil” (Sau poate), „ceasornic” (Obsesie), actor cu o colecție de măști „care atârnă în pod ca niște spânzurați” (Măștile) etc. Altcândva e prizonier (Zăbrele, Zidul), drumeț al cărui țel unic este mersul ori așezarea propriului trup în locul cărămizii ce lipsește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
a datorat faptului că oamenii de afaceri au căutat să se întâlnească între ei, în anumite locuri determinate și la anumite ore stabilite, pentru a trata și negocia anumite operațiuni comerciale. La început, aceste operațiuni se desfășurau în cadrul bâlciurilor, a iarmaroacelor, târgurilor locale și internaționale. La Brugge, în Belgia, unde se concentrase viața comercială, negustorii din majoritatea țărilor tratau aici afacerile lor, de preferință, într- o casă, care era ornată pe unul din pereții exteriori cu o piatră, în care erau
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
considerabile a comerțului cooperatist, comerț care contribuia înainte de 1989 în cea mai mare măsură la asigurarea necesarului de unelte agricole și alte produse de folosință pe termen lung și mediu,comerțul ambulant în târguri tinde să-l înlocuiască. Astfel, la iarmarocul renumit din fiecare zi de joi, de la Șipote, țăranii se aprovizionează cu majoritatea produselor necesare prin intermediul acestui tip de comerț,la care participă comercianți din diferite regiuni. Migrațiile pentru muncă în străinătate (Italia, Grecia,Germania, Spania) antrenează în ultimii ani
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
s-o drămăluiască"). Creangă își asumă rolul de povestitor și uneori se adresează cititorului prin propoziții interogative ("Eu, atunci, să nu-mi caut de drum tot înainte? ", ironia "te joci cu marfa omului", sau altădată când moșul cel poznaș din iarmaroc este considerat "nebun" și "javra dracului". Memorabilă este ironia Smarandei care, fără a cunoaște adevărul în legătură cu pupăza, își înțeapă cumnata cu vorba împăciuitoare, cu două înțelesuri (Ion Rotaru). Mătușa Mărioara venise spre cumnată-sa "c-o falcă-n ceriu și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cu furtișag" și-i era rușine să dea ochii cu alți copii. Cuprins de o lene proverbială, Nică recunoaște că era "slăvit de leneș", dar inventiv când vrea să scape de pupăză și vrea să vândă acest "cuc armenesc" în iarmaroc. Episodul scăldatului trimite la o copilărie lipsită de griji. Rămas fără haine, îi vine să intre în pământ de rușine, dar găsește întotdeauna soluții: se strecoară prin grădini, prin porumb și ajuns acasă trece de la bravadă la umilință: "Mamă, bate
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
vedea că mă trag la carte..." Orientarea Smarandei spre învățătură se întemeiază pe o tradiție de familie. Ea are și dificultăți în viața de familie, fiind nevoită să-și crească mai mult singură copiii, deoarece soțul era mereu plecat la iarmaroc. Supărată de "drăcăriile" celor mici, Smaranda are uneori accese de mânie și își blestemă bărbatul: "Știu eu, să nu crezi că doarme Smaranda, dormire-ai somnul cel de veci să dormi!" Portretul mamei se constituie din acțiuni, din vorbele și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
caracterizează prin oralitate, dialogul este dinamic, replicile concise, proverbele și zicalele au note de expresivitate: "Nici nu-i pasă de Năstasă; de Nichita, nici atâta". Se rețin: interjecții ("ia, mă, hai, hai!" și onomatopeele memorabile ("huștiuluc", "hârți!")', regionalismele (descotorosi, hârbuit, iarmaroc, dihanie). Dănilă Prepeleac este prezentat în comparație cu fratele său: "Cel mai mare era harnic, grijuliu și chiabur, pentru că unde punea el mâna, punea și Dumnezeu mila, dar n-avea copii. Iară cel mai mic era sărac. De multe ori fugea el
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
căci era leneș, nechitit la minte și nechibzuit la trebi, ș-apoi mai avea și o mulțime de copii!" Dănilă este supus unui experiment inițiatic și în cele din urmă dă dovadă de imaginație și istețime. După un drum la iarmaroc, Dănilă se alege cu o pungă goală. Mai târziu, în pădure, se confruntă cu forțele supranaturale, când îi vine în gând o idee năstrușnică: "Am să durez o mănăstire pe pajiștea asta, de are să se ducă vestea în lume, zise
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
argint au toate patrupedele:/ mesele, taburetele, fotoliile, scaunele./ Sunt regele castelului cu jucării mecanice,/ cu leoparzi, fantome, roboți și scări rulante./ Din când în când, bezmetic, pornesc casetofoanele/ și se aude vocea subțire a lui Dante.” O atmosferă colorată de iarmaroc al livrescului umple spațiul dintre piesele de mobilier ale acestei poezii, care se refuză convenționalului actual pentru a-l reintroduce pe cel vechi, sub pretextul ironic al reabilitării. Resursele procedeului nu sunt pur parodice. Astfel, lăsând la o parte pastișele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
Hudești. înființarea târgului la 21 iunie 1837 prin Hrisov Gospod nr.28 din 21 iunie 1837 dat de Mihail Sturza, domnul Moldovei, logofătului Th. Balș, proprietarul moșiei Darabani care ceruse să se înființeze la Darabani zi de târg și 12 iarmaroace pentru bunul mers al afacerilor locuitorilor și „înflorirea negoțului pământului patriei au adus foloase și țăranilor din Hudeștii Mari care puteau astfel vinde cereale, animale și păsări și puteau cumpăra îmbrăcăminte, încălțăminte, tutun, sare, păcură. în anul 1846 Iordache C.
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în prezent, Sura de stepă a dispărut fiind ameliorată prin încrucișare cu rasa Simmenthal din care a rezultat Bălțata românească. Boii de rasă din Sura de stepă, erau căutați de negustori de prin alte părți ale țării, se vindeau la iarmaroace când se căutau boi puternici, rezistenți și la intemperiile locale, în special la clima aspră din nordul țării. în timpul verii, vacile cu lapte erau și sunt date la izlaz în fiecare sat din comună. Vacile sterpe, boii și tineretul bovin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
etc. Târgurile și oboarele au înlesnit schimbul de animale și materiale ușurând astfel viața locuitorilor din comuna noastră. înființarea târgului de la Darabani de către logofătul Teodor Balș prin Hrisovul dat de domnitorul Mihail Grigore Sturza la 21 iunie 1837 cu 12 iarmaroace pe an și ca zi de târg lunea, a impulsionat mult negoțul în acest cot de țară. Deplasarea la târg se făcea pe jos sau cu căruțele trase de cai sau de boi pe șoseaua Dorohoi - Darabani care trecea prin
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în urma unor controale, în registrele de inspecție găsim notări ca: obligativitatea s-a aplicat de domnul diriginte. Lipsesc datorită faptului că fiind epoca prașilei porumbului, copiii sânt la munca câmpului. Sau în alt loc se menționa: însă astăzi zi de iarmaroc la Darabani, au fost opriți de părinți acasă. Directorii de școli înaintau listele cu elevii ce nu frecventau școala, iar perceptorul trebuia să aplice amenzile . într-un proces-verbal de inspecție încheiat la 10 septembrie 1921 la Școala din cotuna Vatra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
punea mai jos, Nu păreai așa frumos.” „Săracii boii cornuți Cum însoară niște muți. Săracele sutele Cum mărită slutele.” „Lele, nu te legăna Că rochița nu-i a ta; Nici polcuța, nici rochița Numai ochii și gurița” „Hai mamă, la iarmaroc! Și mi-i cumpăra cojoc Dragul mamei, fi cuminte Că norocul nu se vinde”! „ Fetele ce se ridică Nu știu face mămăligă. Cele ce s-au ridicat, Nu plătesc tot ce-au mâncat.” „Cine joacă legănat, Să nu credeți c-
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
că bate o meliță! Și cântă din frunzișoară, Ca și Borca de la Moară, Când dă drumul la făină Cu tărâță și neghină! Dar dac-apuci să-l cinstești, Făină albă primești! Mergi încet și mergi pe loc, Ca țigani-n iarmaroc, când umblă prin buzunare, Fură la oameni parale! Saltă, saltă tot mai sus, Că Anul Vechi ni s-o dus! Și să faci cu voiciune, Iute, câte-o plecăciune, La toți cei ce te privesc Și bacșiș îți pregătesc! Noi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să îndure cea mai aspră osândă. Iar pe deasupra, putea să mai ducă în spate corvezi grele și ocări nemeritate. Nu se gândise vreodată că i-ar fi fost mai bine pe meleaguri străine. Fusese de câteva ori pe la talciocul și iarmarocul din târgul de peste deal. Dar se înspăimântase când văzuse gloata de precupeți, zarafi și slujbași vicleni. Năravurile dănțuiau în tot locul. Se temuse să mai treacă pe sub poarta orașului, pentru ca neomenia să nu îl ia sub stăpânire. Se culcase în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
toți trei, apoi să ajungă într-o clipă la ea, în sfârșit, s-o salveze din ghearele morții. ,,Inspirați’’ de dragostea ce i-o poartă Ilenei, fiecare dintre ei ajunge în posesia obiectului magic trebuitor. Feciorul cel mare alege din iarmaroc tocmai ,,plocatul’’ vrăjit, ,,Că cine ședea pe el, până să se stângă o scânteie, ajungea unde gândea’’. Al doilea fecior ,,găsește pe un pusnic de la Sfântul Munte, ori de unde o fi fost, care vindea o iconiță făcătoare de minuni a
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
Inima de Heinrich Mann, Seducătorul de Franz Wedekind, Păianjenul de H. H. Ewers, poeme de Rabindranath Tagore (prin intermediar german). SCRIERI: Stele sub nori, București, 1927; Cartea noastră (în colaborare cu P. Crihan), Chișinău, 1934. Traduceri: Abraham Reisen, Bani de iarmaroc, București, [1919]; Heinrich Mann, Inima, București, [1925]; Franz Wedekind, Seducătorul, București, 1925; Rabindranath Tagore, Mama și copilul, Chișinău, 1933; Hans Heinz Ewers, Păianjenul, București, f.a. Repere bibliografice: D. Iov, Condamnarea lui Terziman, „Îndreptarea”, 1924, 570; E. Marghita, „Stele sub nori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290158_a_291487]