3,770 matches
-
în lift". Gata, tac, domnule căpitan! Aveți dreptate, cu ăsta nu-i de glumit. Hei, părinte, aruncă dracului boanda de pe tine, puți ca un aurolac! Până la Bistrița borăsc și laptele supt de la mama. Aduceți, bă, o găleată de apă de la iaz să turnăm peste el! Cum spuneți dumneavoastră. Iertați-mă. Cum spuneți dumneavoastră. Dar vă rog, lăsați-mă slobod 5 minute. Vreau să-mi iau bun rămas. Lasă-l Mihalache să vedem ce are de gând bolândul. Vine singur, nu-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
adus din Valea Dunării Superioare și de pe țărmurile Mării Suabiei. Pare se că, În Europa, vița-de-vie nu răzbate la nord de linia care unește Tokaj cu Sătmarul, ținut unde oricare așezare nemțească ar fi putut să-și sape boierește un iaz pe care să-l umple cu vin. Nu departe de Rătești, către est, răznite de la șoseaua principală, Întîlneai trei colonii de șvabi care vorbeau curent germana lor de secol al XVIII-lea: Homorodul de Sus, de Mijloc și de Jos
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
a pus într-o seară întrebări despre frați și despre tată, a fost prima dată când bunica, Ana, și nu mama, l-a certat. Ne-am apucat, fără răgaz și cu mult "entuziasm", să desțelenim câmpia care se întindea până la iazuri, largă de vreo jumătate de kilometru și al cărei capăt abia se zărea. Aveam un târnăcop și trei cazmale deci femeile tinere ne-am apucat de munca pământului. S-a dovedit mult mai greu decât îmi închipuisem. Unele plante precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
spre colina împădurită și spre seară s-au înapoiat cu un brăduț, cu două buchete de vâsc cu bobițe ca de ceară și, culmea norocului, cu un iepure înghețat bocnă care căzuse pradă unei capcane puse de Vasili pe malul iazului. În după amiaza aceleiași zile am auzit clinchete de zurgălăi și am alergat în întâmpinarea lui Axel. Dar nu, nu era el ci un mujic din Gherasimovka care ne aducea foarte puțin din proviziile de care mai aveam nevoie ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
i-am auzit apropiindu-se și am rămas cu toții în bordei tremurând de frică, cu cuțitul cel lung la îndemână, dar nu au avut curajul să forțeze intrarea în sărmanul nostru adăpost. Dimineața am găsit doar urmele care veneau dinspre iazuri, dădeau ocol bordeiului ca apoi să se îndepărteze spre pădure. Se pare că lupul se teme și el de om după cum și omul se teme de lup. Spre primăvară, am pregătit un solariu pentru răsadurile de varză, prilej cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de la Climăuți să facă povestire despre împricinarea sa în daravela cu terenul de la Ruina Siretelui. Pentru început trebe să vă spun, măi cinstiți gospodari, că la lipovenii noștri cuvântul copcă nu înseamnă numai gaura ceea în gheața râului ori a iazului, ci și săpătură, îndeletnicire cu săpăturile. Înțelesul aista al cuvântului l-au împrumutat de la noi și mai toți românii, leșii, maloroșii și șfabii care fac asemenea lucrări în folos personal ori pentru a dobândi un anumit câștig. Așa ceva am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
polonice din răchitele și plopii recoltați din luncile lui de la vărsarea Hlibiciocului în Sirete, ci și pentru faptul că, înainte de primul război total, și-a construit vestita lui moară pe apă. Mai întâi, a zăgăzuit pârâul, care a făcut un iaz de baraj de doi kilometri, prevăzut cu un canal de fugă al apei, la capătul căruia a instalat lătocul ce o dirija, prin cădere, direct la roata morii. Pietrele, gata ferecate, și valțurile i-au sosit tocmai de la Viana, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
oțel curat, nu alta și încet-încet a reușit să-și pună moara pe măsele că nu era acuma vreme bună de murit ori de lâncezit, ci prielnică de muncit și dănțuit în hora mare. Mai întâi, a reparat digurile de la Iazul Morii, că așa se numea de-acuma locul cu pricina, unde rușii cu muscalii au săpat decuncuri; apoi a adaptat câteva piese inox de la niște tunuri părăsite pentru activitățile lui pașnice de morărit pe care le-a ridicat la cote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
rând, și făina Di la Manole cum îi ziceau clienții ropceni, iordăneșteni, cupceni, ciudeieni și alții era spornică la frământat și la crescut și mult se întreba printre gospodine. Iar anii au trecut și trec ca apa pe ulucul de la Iazul Morii și oamenii s-au schimbat după vreme și după vremuri. Pentru mulți Ropcea a rămas doar un simplu toponim înscris în actele de identitate sau o duioasă și dureroasă amintire a unei cruci de stejar de pe care timpul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
în jumătate de secol de pribegie, a regăsit-o doar într-o stăruitoare amintire, cu acoperișul în patru ape, cu prispa de pământ la temelie și cuiburi de rândunele sub streașina joasă. Lipsea și grădina, și livada, și fântâna, și Iazul Morii. Și casa bunicilor Manole și Manoloaia lipsea de la locul zbenguielilor cu ceata de verișori din frageda copilărie. Nici crucea de stejar a bunicului din cimitirul de Peste Apă nu a rezistat timpului și nici mormântul nu s-a putut identifica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
într-un singur loc!... Dar ce loc!... Mamă, mamă!... Și au prins rădăcini viguroase, și le-au înfipt adânc în sol... Vezi casa, vezi bucătăria de vară, anexele, dotările, grădinile de flori și legume, instalațiile de udare, livada, piscina, stupina, iazul, amenajările astea de la poala pădurii; vezi gustul bucatelor de care nu te mai saturi, al tăriilor și al licorilor pe care le savurăm cu atâta nesaț, fără dureri de cap sau amețeli. Dar familia... Ce familie, Savetucă!... Aiștia și-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
city-ului. Casa poliției feroviare dintr-un orășel îmi amintește de casa perfectă românească. În eforie Sud, o stațiune curată și frumoasă, micuță, sunt case pitorești și vilișoare de lux. Pe măsură ce ne apropiem de Buzău nu mai sunt înălțimi abrupte, nici iazuri, ci se văd șoselele înalte, strâmtuțe și curbate devenind mai drepte, curbele mai sinuoase, spicele de grâu nu mai sunt aurii și verdele pătrunde și șoseaua, pe ici pe colo în linie dreaptă, e însoțită acum de plopi. Fulgii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
zi la șase, uneori la cinci, într-o jumătate de oră să părăsim hotelul pentru a ne arunca într-un vârtej nebunesc de alergături între diverse obiective turistice, planificate la secundă, nu puteam zăbovi cinci minute mai mult pe malul iazului cu lotuși înfloriți ai templului Ryoanji pentru că pierdeam legătura spre următorul obiectiv și tot așa până seara, un galop între temple, ateliere de meșteșuguri tradiționale unde făcuse programare cu luni înainte, spectacole, parade, o aruncare dintr-un tren, autobuz, taxi
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
și cu păsările trăiau în profundă armonie. Niciodată nu se sfădeau, deși motive destule erau. Soarele se oprea în loc pentru a vedea dacă fagii își întind umbrele în linie dreaptă la douăsprezece fix când, Magnolia s-a oprit pe malul iazului să stea la taifas cu broaștele. -Ce ați avut azi noapte, drăgălașelor? Din cauza voastră am adormit târziu. M-am foit ca de moarte în așternut, ascultând concertul vostru. -Iurac, iurac! zise-o broască de pe lac ... -Uf! Uf! Ce năduf! zise
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
apoi acele persoane care nu te lasă în pace o spun din răutate că nu sunt și ele ca tine. Lasă asta, vezi de ce te tot caută bunic tu. -Aici sunt tatbătrân, răspunse Magnolia care tocmai venise din vale de la iaz. S-a ascuns după un pop din snopi de cânepă și era atentă să înțeleagă ce se vorbește la adresa ei. Așa făcea de când era mică. Fiindcă rămăsese fără părinți i se părea că bunicii o persecută, în schimb ei o
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-n liniște totală până la arie. Așa cum au aflat și de la ulii că aria este plină de șoricei, informația era exactă, de aceea s-au apucat de vânătoare, uitând cu toții de Scoruș. Doi copii Foliță și Ducu mergeau la scăldat la iazul Amarandei. Întâmplarea a făcut că, Scoruș tocmai atunci cobora și el panta, rămânând în urmă de familie, pentru că întâlnind un pui de șopârlă a făcut cunoștință cu acesta. Când Scoruș a observat pe acei doi copii, din cărare a intrat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
el a povestit familiei toată pățania care l-a nenorocit pe viață. PEȘTELE ȘI LIBELULA Deasupra Cristineștiului soarele domina pământul cu razele-i fierbinți, iar viețuitoarele pământului beneficiind de lumină, căldură, liniște și voie bună, fiecare lucra după rânduială. La iazul Șlincu se derula concert după concert; încetau broaștele de pe iaz, începeau brotacii din puii de curcudel, mlădițele de răchită sau rogozul din iazul de alături. Încetau vrăbiile din copaci, începeau rândunelele din cuiburi aciuate sub streșinile caselor gospodarilor din sat
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pe viață. PEȘTELE ȘI LIBELULA Deasupra Cristineștiului soarele domina pământul cu razele-i fierbinți, iar viețuitoarele pământului beneficiind de lumină, căldură, liniște și voie bună, fiecare lucra după rânduială. La iazul Șlincu se derula concert după concert; încetau broaștele de pe iaz, începeau brotacii din puii de curcudel, mlădițele de răchită sau rogozul din iazul de alături. Încetau vrăbiile din copaci, începeau rândunelele din cuiburi aciuate sub streșinile caselor gospodarilor din sat. Numai peștii și libelulele din iazurile de pe vale, se războiau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
fierbinți, iar viețuitoarele pământului beneficiind de lumină, căldură, liniște și voie bună, fiecare lucra după rânduială. La iazul Șlincu se derula concert după concert; încetau broaștele de pe iaz, începeau brotacii din puii de curcudel, mlădițele de răchită sau rogozul din iazul de alături. Încetau vrăbiile din copaci, începeau rândunelele din cuiburi aciuate sub streșinile caselor gospodarilor din sat. Numai peștii și libelulele din iazurile de pe vale, se războiau din cauza capturilor de pureci. Și uite așa, nu-i nevoie de o pală
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
concert; încetau broaștele de pe iaz, începeau brotacii din puii de curcudel, mlădițele de răchită sau rogozul din iazul de alături. Încetau vrăbiile din copaci, începeau rândunelele din cuiburi aciuate sub streșinile caselor gospodarilor din sat. Numai peștii și libelulele din iazurile de pe vale, se războiau din cauza capturilor de pureci. Și uite așa, nu-i nevoie de o pală mare, că focul poate lua proporții și dintr-o scânteie. -Libelulo, nu crezi că te întreci cu gluma? o întrebă Pește-gri. -Nu cred
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
la nouă este egal cu doi pureci și ceva pentru fiecare dintre noi. Nu cred că măcar unul din voi ar putea trăi doar cu atâta hrană. -Ploaia care a venit împreună cu Vijelia zilele trecute a măturat totul; pe fundul iazului nu mai găsești niciun firicel de iarbă, mâl nici atâta, aluviunile care au trecut pe aici nu s-au oprit în locșorul nostru, le-a cărat în mare viteză mai departe, se plânse mama lor. -Să ne mutăm în alt
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
nu mai găsești niciun firicel de iarbă, mâl nici atâta, aluviunile care au trecut pe aici nu s-au oprit în locșorul nostru, le-a cărat în mare viteză mai departe, se plânse mama lor. -Să ne mutăm în alt iaz, a propus Voiajor. -Cum? a întrebat tatăl lor, Pește-gri. -Rugăm omul să desfacă îndiguirea și plecăm la vale în alte iazuri. Acolo unde vom găsi hrană și nămol ne oprim, propuse Plimbăreț. -Nu va fi de acord omul, zise la
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
locșorul nostru, le-a cărat în mare viteză mai departe, se plânse mama lor. -Să ne mutăm în alt iaz, a propus Voiajor. -Cum? a întrebat tatăl lor, Pește-gri. -Rugăm omul să desfacă îndiguirea și plecăm la vale în alte iazuri. Acolo unde vom găsi hrană și nămol ne oprim, propuse Plimbăreț. -Nu va fi de acord omul, zise la rându-i mama. -De ce? întrebă și Somnoros. -Ai întrebat ca să știm că și tu faci parte din această familie? Sau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
tată, zise la rându-i Săltăreț. -Altul! Cum să înțelegeți ceva? Dacă...nu judecați... Până și Greierul este mai deștept decât voi, zise indignat tatăl de felul în care gândesc copii cu care el tare se mai mândrea în tot iazul. Pentru om, la rândul nostru, suntem una din sursele lui de hrană. Cum credeți că va fi de acord să ne slobozească?... -Atunci nu are decât să ne dea omul hrană, a zis la rându-i Ochiblând. -Nemaipomenit! exclamă tatăl
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
-Rugăm regele nostru să ne ajute, a fost de părere Visător. -Până ajungem la regele nostru, ne mănâncă omul, răspunse deznădăjduită mama. Întreaga familie Pește-gri, a amuțit de îngrijorare, după care fiecare a început a-și face de lucru prin iaz. Văzând că tăcerea este pe cât de profundă pe atât de generală, tatăl s-a gândit că tot el trebuie să facă un pas înainte, considerânduși copiii fără acțiune. -Copiii, ascultați-mă și judecați dacă este bine ceea ce am gândit. Vreau
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]