486 matches
-
iar în perioada 1940-1960 la mai multe școli din București, între care liceele „Gh. Șincai” și „Dimitrie Cantemir”. Din 1963 până în 1970 e șef al Serviciului de traduceri de la Institutul de Cercetări Agronomice. Colaborează cu poezii și articole la „Făt-Frumos”, „Iconar”, „Junimea literară”, „Cuvântul”, „Însemnări sociologice” ș.a., semnând și cu pseudonimul Barbu Pruteanu. Ș. publică la Paris, în 1933, un studiu monografic despre diplomatul și poetul de origine franceză Édouard Grenier, bun prieten cu Vasile Alecsandri, care între 1855 și 1856
SLUSANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]
-
Dumitru Octav Sargețiu, care din 1945, an când e și primit în Societatea Scriitorilor Români la propunerea lui N.D. Cocea, devine nume oficial. A colaborat și la „Ancheta”, „Bugeacul”, „Convorbiri literare”, „Curierul”, „Curentul literar”, „Datina”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Gândirea”, „Gorjanul”, „Iconar”, „Itinerar”, „Izvorașul”, „Însemnări ieșene”, „Munca literară”, „Opaițul satelor”, „Orientări”, „Pagini basarabene”, „Pământul”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Revista franco-română”, „Tomis”, „Tribuna” (Călărași), „Universuil literar”, „Viața literară”, „Viața românească”, „Zorile”. A mai semnat Lucian Dumbravă, Dumitru V. Dumitru, D. V. Dumitru-Studolna. Primul volum
SARGEŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289499_a_290828]
-
Prințul Cuza <ref id="75"> 75 BNR, Colecții Speciale, fond Bălcescu, dosar 70, filele 1-2. </ref>. Anii 1888-1889 corespund perioadei În care relațiile româno-ruse au fost tensionate și din cauza arestării și expulzării din România a unor „supuși ruși, de profesiune iconari și juganari” <ref id="76"> 76 AMAE, fond Arhiva istorică-Rusia, vol. 272, fila 158.</ref>. Cauza acestui conflict a fost activitatea dusă de aceștia, constatându-se că „se dădeau prin sate cu totul la alte ocupațiuni decât la acelea ale
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Minois (1934): „Aș vrea să am asemenea poeților latini / puterea proslăvirii și geniul lor bogat / să cânt delicatețea picioarelor ce-au stat / întinse goale-n umbră sub brațe de smochini”. Începând cu poezia din Marathon (1936), poate sub influența grupării Iconar, al cărei program îl împărtășește, intimismul muzical e copleșit de vizualul iconografic, efuziunea sentimentală se condensează în contemplație. Iubitei frenetice i se substituie „o fată ca Iisus de doisprezece ani”, sunt contemplați „patriarhi biblici cu barba ca iernile / și mantii
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
Zaciu, Cu cărțile, 288; Ion Prelipceanu, E. Ar. Zaharia (Zaharia Macovei), „Pagini bucovinene”, 1987, 8; Nae Antonescu, E. Ar. Zaharia, ST, 1992, 2; Satco - Pânzar, Dicționar, 248-249; Rachieru, Poeți Bucovina, 530-532; Datcu, Dicț. etnolog., II, 292; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”, Iași, 1999, 48, passim; Gheorghe Grigurcu, E. Ar. Zaharia vă vorbește în anul 2000 (interviu), JL, 2000, 7-8; Grigore C. Bostan, Lora Bostan, Pagini de literatură română. Bucovina, regiunea Cernăuți (1775-2000), Cernăuți, 2000, 340-342; Grigurcu, Poezie, II, 561-572; Dicț. scriit
ZAHARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290687_a_292016]
-
de presă (1939-1940), cenzor la Direcția Presei din Ministerul Propagandei. După ce, elev fiind, scosese, alături de alți colegi, „Ecoul tinerimii”, „Caietul celor patru” și „Speranța”, e prezent cu proză în „Junimea literară” din 1929. La începutul anilor ’30 devine animatorul grupării Iconar, al editurii și mai târziu al revistei omonime (1935-1938), toate fiind forme de promovare a tinerei literaturi bucovinene. Este, din 1938, vicepreședinte al Societății Scriitorilor Bucovineni. La „Glasul Bucovinei” e prim-redactor, iar la „Argonaut”, „Fișier”, „Buna Vestire”, „Suceava” face
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
redactor, iar la „Argonaut”, „Fișier”, „Buna Vestire”, „Suceava” face parte din redacții. În 1937 se mută la București, iaru un an mai târziu revine la Cernăuți. Din 1941, va fi cenzor la Ministerul Propagandei. Primul volum de poeme, Carte de iconar, îi apare în 1933, urmat de Itinerar cu anexe în vis (1934; Premiul pentru poezie al Societății Scriitorilor Români), Divertisment (1935), Tarot sau Călătoria omului (1935), Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi (1936), Comentarii lirice la „Poeme într-un
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Mircea Streinul: zona tumorii politice este mult mai restrânsă decât se crede. Cel mai îndepărtat de o asemenea contaminare este tulburătorul roman Ion Aluion, al cărui conflict tragic va persista multă vreme în memoria cititorului. ION SIMUȚ SCRIERI: Carte de iconar, Cernăuți, 1933; Itinerar cu anexe în vis. Cartea pământului, Cernăuți, 1934; Divertisment, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Tarot sau Călătoria omului, cu gravuri de Rudolf Rybiczka, Cernăuți, 1935; Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi, cu gravuri de
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
lit. (1982), 906-907; Aurel Marin, „Prăvăia diavolului”, GT, 1943, 2, 4, 5; Nicolae Roșu, „Soarele răsare noaptea”, G, 1943, 9; Crohmălniceanu, Literatura, II, 181-182; Micu, „Gândirea”, 639; Piru, Ist. lit., 433-434; Arșavir Acterian, Mircea Streinul, CRC, 1990, 7; Ion Simuț, „Iconarul” Mircea Streinul, JL, 1990, 28; Ierunca, Românește, 220-222; Nicolae Havriliuc, „Zece cuvinte ale fericitului Francisc din Assisi”, CNT, 1993, 50; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul - reperele unei poetici moderne, RL, 1994, 5; Aurel Petrescu, Mircea Streinul, VR, 1994, 11-12; Nicolae
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
50; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul - reperele unei poetici moderne, RL, 1994, 5; Aurel Petrescu, Mircea Streinul, VR, 1994, 11-12; Nicolae Havriliuc, Mircea Streinul, CNT, 1995, 9, 10; Z. Ornea, Mircea Streinul romancier, RL, 1995, 28; Mircea A. Diaconu, Revista „Iconar” și mișcarea literară interbelică, „Analele Bucovinei”, 1995, 2; Mircea Streinul și contemporanii săi (anchetă realizată de Mircea A. Diaconu; participă Mihai Cazacu, Leon Țopa, E. Ar. Zaharia, Vladimir Trebici), JL, 1995, 13-16; Pericle Martinescu, Destinul dramatic al lui Mircea Streinul
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Cazacu, Leon Țopa, E. Ar. Zaharia, Vladimir Trebici), JL, 1995, 13-16; Pericle Martinescu, Destinul dramatic al lui Mircea Streinul, JL, 1995, 13-16; Nicolae Scurtu, Contribuții documentare la cunoașterea vieții și operei unui scriitor bucovinean, JL, 1995, 13-16; Vlaicu Bârna, Un „iconar” mordant și ironic, JL, 1995, 13-16; Cornelia Ștefănescu, Blestemul neamului Timoteu, JL, 1995, 13-16; Iulian Vesper, Portret în gri, „Arc”, 1996, 1-2; Constantin Dram, Cui i-e frică de Mircea Streinul?, CL, 1996, 10; Rachieru, Poeți Bucovina, 421-429; Mircea A
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
10; Rachieru, Poeți Bucovina, 421-429; Mircea A. Diaconu, Instantanee critice, Iași, 1998, 121-136, 141-144; Mircea A. Diaconu, Mircea Streinul. Viața și opera, pref. Constantin Ciopraga, Rădăuți, 1998; Gheorghe Grigurcu, Revolta autorului împotriva operei, RL, 1998, 20; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999, passim; Dicț. esențial, 807-809. M.A.D.
STREINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Reteganului” (Ion Agârbiceanu), este totuși lacunară, autorul omițând bogata culegere a folcloristului, păstrată în manuscris la Biblioteca Academiei Române. Colecționarul de folclor P. înregistrează orații de nuntă de pe Someș, basme de la armenii din Gherla și în 1969 scrie un studiu despre iconarii de la Nicula, dedicat „cu fervoare și dărnicie” - cum remarca A.E. Baconsky - unuia dintre „cele mai strălucite capitole de sensibilitate românească”. SCRIERI: Literatura ardeleană nouă, București, 1945; Ion Pop-Reteganul, pref. Ion Agârbiceanu, București, 1965; Iubiri, București, 1968; Arta icoanelor pe
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
conducerea lui Mircea Damian. Debutează în 1944, la „Kalende”, cu poezia Cetatea moartă. Versuri îi apar în gazetele bucureștene „Democrația”, „Semnalul”, „Jurnalul de dimineață”, „Fapta”, „Dreptatea nouă”, în „Caiete de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), „Moldova liberă” (Iași), „Facla” (Brăila), „Iconar” (Rădăuți). În 1945 Fundația „Regele Mihai I” îi premiază, alături de Versuri de Geo Dumitrescu și de Plantații de Constant Tonegaru, volumul manuscris de poeme intitulat Izobare, iar cartea apare în 1946. O boală de plămâni pune capăt scurtei cariere de
POPOVICI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288965_a_290294]
-
Viața și opera lui Emanoil Grigorovitza. În cercul „Junimii literare” stabilește strânse relații de prietenie cu Traian Chelariu și cu profesorul Ion I. Nistor, directorul publicației; de asemenea, cu sociologul Traian Brăileanu, în casa căruia se inițiază în 1935 revista „Iconar”. Mai colaborează cu versuri la „Convorbiri literare”, „Universul literar”, „Buna Vestire”, „Glasul Bucovinei”, „Gazeta gospodarilor”. Mircea Streinul îi publică un grupaj de poeme în antologia Poeți tineri bucovineni (1938). Primul volum de poeme, Cântece de țară, i-a fost confiscat
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
se dovedește a fi publicistica literar-culturală și eseistica din exil a lui P. Risipite într-o mulțime de publicații, textele transpun, în bună măsură, episoade memorialistice, reconstituite în lumina adevărului și a obiectivității, cum ar fi, printre altele, Amintiri de la „Iconar”, apărute postum în „Drum” (1975, 1976). Scrisul are nerv gazetăresc, impunând mereu un punct de vedere personal, chiar cu riscul ca semnatarul să intre în răspăr cu tendințele momentului istoric. Ceea ce impresionează, până la urmă, este consecvența ideilor susținute și exemplificate
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
1964, 2; Radu Gyr, V. Posteucă - un cimpanzeu al faunei legionare, „Glasul patriei”, 1964, 3; I.G. Dumitriu, Cărțile exilului, „Revista scriitorilor români”, 1966, 5; Nicolae Cârja, „În marea și-n mormintele din noi”, „Drum”, 1968, 4; Ioan A. Mirea, Drumul iconarilor, „Drum”, 1973, 1-2; Mircea Popescu, Prinos fratelui Vasile, „Drum”, 1973, 1-2; Vianor Bendescu, Vasile Posteuca. Bibliografie, Madrid, 1982; Ion Crețu, Vasile Posteucă - necunoscut acasă, LA, 1993, 32; Rachieru, Poeți Bucovina, 339-345; Sergiu Grossu, Scrisorile lui Vasile Posteuca, JL, 1998, 21-24
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
Popescu, Prinos fratelui Vasile, „Drum”, 1973, 1-2; Vianor Bendescu, Vasile Posteuca. Bibliografie, Madrid, 1982; Ion Crețu, Vasile Posteucă - necunoscut acasă, LA, 1993, 32; Rachieru, Poeți Bucovina, 339-345; Sergiu Grossu, Scrisorile lui Vasile Posteuca, JL, 1998, 21-24; Mircea A. Diaconu, Mișcarea „Iconar”. Literatură și politică în Bucovina anilor ’30, Iași, 1999, passim; Dicț. scriit. rom., III, 872-874; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 238-241; Manolescu, Enciclopedia, 580-583. N.Fl.
POSTEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288985_a_290314]
-
profesor, director de liceu, inspector școlar) la Ploiești. De asemenea, îndrumă cenaclul literar al copiilor, organizat în cadrul Bibliotecii Județene „N. Iorga”. Debutează în presă la Cernăuți (1929) și editorial, cu volumul de versuri Dezacord (1934), sub semnul mișcării bucovinene de la „Iconar”, urmat de cartea de poeme Întoarceri în biografia mea (1935). Colaborează cu versuri, comentarii critice și eseuri la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Cuget moldovenesc” (Bălți), „Glasul singurătății” (Dorohoi), „Grai moldovenesc” (Iași), „Înmuguriri” (Piatra Neamț), „Orion” (Rădăuți), „Pana literară” (Rădăuți), „Fapta” (București
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
Pana literară” (Rădăuți), „Fapta” (București, 1943-1947), „Obzer” (Iugoslavia), „Die Zeit” (Viena), „Iașul literar”, „Astra”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tribuna”, „Ramuri”. Există două etape distincte în lirica lui M., despărțite de o tăcere editorială de peste trei decenii. Debutul în cadrul grupării de la „Iconar” indică zona de sensibilitate în care gravitează poetul. Cu identitate imediat remarcată în epocă (ecouri favorabile apar în „Vremea”, „Cuget clar”, „Luceafărul”), poemele din Dezacord și Întoarceri în biografia mea - în genere, peisaje interiorizate/stilizate, notații confesive, invocații, incantații - transcriu
MOROSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288255_a_289584]
-
reproduceri din versurile Mariei Banuș, ale lui Lucian Blaga, Serghei Esenin (în transpunerea lui Zaharia Stancu), din proza lui Aleksandr Kuprin, cronici la cărți publicate de C. Stere (În preajma revoluției) și Emanoil Bucuța (Crescătorul de șoimi), Mircea Streinul (Carte de iconar), Iulian Vesper (Echinox în odăjdii), Ion D. Mătasă (Doi ani în Guribaba), Cezar Petrescu (Nepoata hatmanului Toma) ș.a., un necrolog al poetului Nicolae Milcu, iar Mihail Celarianu e prezent cu fragmente din romanul Polca pe furate. Este reprodus din „Rampa
PETRODAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288798_a_290127]
-
frecvent la regionalisme plastice, în asezonarea șugubeață a lucrurilor grave („Cimitirule,/ Nu mă duce cu povești/ Că mă împroprietărești/ C-o fîșie de livadă/ În tăcuta ta ogradă...”), dar mai ales în multiplicarea imaginilor, a căror construcție amintește imediat pe „iconari”. Rezultatele sunt uneori notabile: „S-a închis amurgul ca un trandafir. Noaptea mușcă lacom din obrazul serii/ Și peste cătunul cu basme-n chimir/ Își scutură cerul frunzele tăcerii” sau „M-aș vrea-n cătunul meu cu porumbei/ S-adun
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
, revistă apărută la Plaiul Cosminului (județul Cernăuți), lunar, din martie până în mai 1934, avându-i ca redactori pe Aspazia Munte și pe Neculai Pavel. Ca publicație a Editurii Iconar, al cărei inițiator și conducător era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate
PLAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul spiritual este Mircea Streinul (animator al vieții culturale bucovinene, întemeietor al mișcării și revistei „Iconar”, cu un prestigiu literar în plină ascensiune), căruia i se dedică o pagină chiar în primul număr și care salută nașterea noii publicații dând povețe redactorilor: „Evitând violențele polemice, cultivând poezia înaltelor noastre ceruri și luptând pentru un primat cultural
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
recunosc ei - „iubim trecutul și ne plac bătrânele povești de la țară” (Câmp sideral). Dorindu-se o publicație „fără tendințe, dar etică și etnică”, O. este o tribună a mișcării iconariste, după cum rezultă dintr-un articol publicat de Mircea Streinul în „Iconar”: „În 1932 am pus bazele împreună cu George Drumur, Gh. Antonovici și Neculai Pavel unui grup literar Iconar [...] am început în revistele «Orion», «Pana literară», «Crai nou», «Plai» și «Flanc» o campanie vehementă împotriva adercilor de orice fel”. Rubricile principale sunt
ORION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288578_a_289907]