726 matches
-
său printr-o asociație de idei foarte generală; dar spre deosebire de semnul rematic prezintă un existent hic et nunc, sub un anumit aspect. Argumentul este un semn complex, un hipersemn general despre un fenomen general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnul rematic prezintă un existent hic et nunc, sub un anumit aspect. Argumentul este un semn complex, un hipersemn general despre un fenomen general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
despre un fenomen general (teoriile științifice). Numele semnului Exemplu Qualisemn iconic rematic O pată roșie evocînd senzația de roșu Sinsemn iconic rematic O diagramă individuală (un panou rutier anume) Sinsemn indicial rematic Un strigăt spontan Sinsemn indicial dicent Girueta Legisemn iconic rematic O diagramă în general Legisemn indicial rematic Un nume propriu, un pronume demonstrativ Legisemn indicial dicent Un strigăt auzit pe stradă Legisemn simbolic rematic Un substantiv comun Legisemn simbolic dicent O propoziție vizînd un caz individual Legisemn simbolic argument
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
decisivă pentru înțelegerea universului semnelor, contribuția lui Peirce are în vedere și caracterul gradual al aspectelor semnice: "Orice sinsemn implică unul sau mai multe qualisemne" (C.P. 2.245) sau "orice deducție este de natură diagramatică, adică noi construim un semn iconic al reprezentărilor noastre mentale" (C.P. 5.162). Orice activitate cognitivă implică și componenta taxinomică, ce vizează stabilirea (prin jocul identitate/diferență) obiectelor semiotice (clasate în ansambluri co- și subordonate), iar progresul unei științe este și rezultatul progreselor taxinomice înregistrate, al
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
verbocentrismul" epocilor trecute, trebuie să admitem că lumea contemporană se situează în bună parte sub semnul imaginii (care domină diverse practici sociale cum ar fi publicitatea, propaganda, mass-media în general). În fața creșterii exponențiale a informației, transmiterea cunoștințelor recurge la codificarea iconică (diagramă, tablou, schemă, grafic etc.) capabilă să realizeze stocarea economică, sintetică, ușor lizibilă a datelor. Și cu aceasta ajungem la un aspect fundamental al teoriei iconismului și anume: gradul de convenție sau codificare a semnelor iconice. Este vorba de anumite
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cunoștințelor recurge la codificarea iconică (diagramă, tablou, schemă, grafic etc.) capabilă să realizeze stocarea economică, sintetică, ușor lizibilă a datelor. Și cu aceasta ajungem la un aspect fundamental al teoriei iconismului și anume: gradul de convenție sau codificare a semnelor iconice. Este vorba de anumite grile perceptive (social și cultural marcate) care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ușor lizibilă a datelor. Și cu aceasta ajungem la un aspect fundamental al teoriei iconismului și anume: gradul de convenție sau codificare a semnelor iconice. Este vorba de anumite grile perceptive (social și cultural marcate) care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice semn iconic, efect al codificări unei experiențe perceptive, necesită un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
și cultural marcate) care orientează producerea/receptarea semnelor iconice (în cazul producerii avem de-a face cu o activitate de schemati-zare-eliminare a trăsăturilor non pertinente; în cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice semn iconic, efect al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor (indicial, iconic, simbolic) a fost deseori subliniată (C.S. Peirce, T. Sebeok, J. Lyons etc.), natura graduală
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cazul receptării cu o identificare bazată pe cîteva trăsături pertinente). De aceea orice semn iconic, efect al codificări unei experiențe perceptive, necesită un proces de învățare; adesea vedem într-un obiect ceea ce sîntem învățați să vedem. Deși intricarea nivelelor (indicial, iconic, simbolic) a fost deseori subliniată (C.S. Peirce, T. Sebeok, J. Lyons etc.), natura graduală a iconicității (C. Morris, 1964: 191, Iconicity is a matter of degree) nu a fost utilizată ca parametru diferențial pentru o taxinomie a semnelor. Singura tentativă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de "realism", calitatea reprezentativă a schemei; de aceea iconicitatea totală va fi materializată de obiect însuși, în timp ce limba va avea iconicitate nulă. Păstrînd din clasificarea lui Moles criteriul discriminator iconicitate/vs/abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o reprezentare proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE (qualisemn iconic) desen tehnic în perspectivă reprezentare a elementelor și di-mensiunilor
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
abstractizare, vom încerca să diferențiem pe această bază semnele iconice caracteristice discursului științific. Grad de iconicitate Clasă (în termeni peircieni) Tip subcategorizare Definiție (exemple) 10 fotografie analogon bazat pe o reprezentare proiectivă care păstrează corespondențele de perspectivă 9 IMAGINE (qualisemn iconic) desen tehnic în perspectivă reprezentare a elementelor și di-mensiunilor obiectului printr-o singură imagine spațială obținută prin proiectarea în perspectivă sau axonometrică pe planul de proiecție 8 desen tehnic în proiecție ortogonală reprezentare a obiectului prin una sau mai multe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de proiecție 8 desen tehnic în proiecție ortogonală reprezentare a obiectului prin una sau mai multe proiecții (vedere/vs/secțiune 7 schemă structurală reprezentare topologică (+ static) a elementelor ce compun un obiect (schemă anatomică, schema unui motor) 6 DIAGRAMA (sin-semn iconic) schemă funcțională reprezentare topologică (+ dinamic) a elementelor ce compun un obiect (schemă electrică, tehnologică) 5 hartă hartă geologică, cartodiagramă 4 histogramă reprezentare geometrică (prin dreptunghiuri proporționale) a variației unei mărimi 3 organigramă reprezentare a conexiunilor logice între subsistemele unei instalații
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
unei mărimi (graficul temperaturii, productivității etc.) tablou ansamblu de valori numerice, termeni sau simboluri dispuse într-o anumită ordine în vederea unei clasificări 2 reprezentare arborescentă reprezentare a relațiilor ierarhice în cadrul unei taxinomii (arbore genealogic, arborele structurii frazei) 1 METAFORA (legi-semn iconic grafică; lingvistică intra și extra-referențială D.Rovența-Frumușani, 1995:42-43) 4.4.2. Indicialitate. După cum am mai amintit, trihotomia lui Peirce nu stabilește clase pure, ci aspecte care interferează în funcționarea oricărui tip de semn (evident în proporții și corelații diferite
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
2. Indicialitate. După cum am mai amintit, trihotomia lui Peirce nu stabilește clase pure, ci aspecte care interferează în funcționarea oricărui tip de semn (evident în proporții și corelații diferite). Din acest punct de vedere semnul este arhitectural. Diferența fundamentală între iconic și simbolic pe de o parte și indicial, pe de altă parte rezidă în distincția reprezentare/vs/prezentare. Această opoziție a fost relevată de C. Morris (1938: 24-25) care vorbește de semne caracterizante (iconice și simbolice) și semne non caracterizante
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
semnul este arhitectural. Diferența fundamentală între iconic și simbolic pe de o parte și indicial, pe de altă parte rezidă în distincția reprezentare/vs/prezentare. Această opoziție a fost relevată de C. Morris (1938: 24-25) care vorbește de semne caracterizante (iconice și simbolice) și semne non caracterizante (semnele indiciale). Într-adevăr, indicele nu caracterizează ceea ce denotă și nu este similar obiectului denotat, el este realmente afectat de obiectul la care trimite (C.P. 2.248). Dacă semnele iconice și simbolice reprezintă analogic
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
vorbește de semne caracterizante (iconice și simbolice) și semne non caracterizante (semnele indiciale). Într-adevăr, indicele nu caracterizează ceea ce denotă și nu este similar obiectului denotat, el este realmente afectat de obiectul la care trimite (C.P. 2.248). Dacă semnele iconice și simbolice reprezintă analogic sau nu referentul, semnele indiciale implică prezența obiectului cu care se află într-o relație concretă de contiguitate (fumul față de foc, febra față de boală etc.). Pe lîngă implicația de existență, indicialitatea se distinge de iconicitate și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
al direcției vîntului, barometrul indicator al ploii, mersul legănat indicînd un marinar etc.). Puterea explicativă a acestei trihotomii (corelabilă cu cea ontologică a Primității/Secundității/Terțității) rezidă în generalitatea asocierilor sale; astfel, în perspectivă temporală (C.P. 4.447-4.448), semnul iconic reprezintă o experiență trecută, indicele este legat de experiența prezentă, în timp ce simbolul fixează reguli de urmat în viitor. După sistematizarea zonelor de manifestare a indicialității, vom încerca să evidențiem co-funcționarea iconic-indicial-simbolică, condiție sine qua non a funcționării semnice ("Ar fi
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în timp ce "cocoșul englez" cîntă /cock-a-doodle-doo). Mai frecventă însă decît această motivare la nivelul marginal în limbă (cf. pertinența formulării saussuriene: "Cuvîntul cîine nu mușcă") este iconicitatea la nivel sintactic, menționată de Peirce ("Aranjamentul cuvintelor în propoziție trebuie să se realizeze iconic pentru ca propoziția să poată fi înțeleasă" C.P. 4.544), dar ocultată de continuatorii lui Saussure. Totuși, cercetări recente (cf. numărul tematic consacrat iconicității limbilor naturale din "Zeitschrift für Semiotik" 2, 1990) au extins iconicitatea lingvistică clasică, verticală (semnificat/ semnificant) și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
recente (cf. numărul tematic consacrat iconicității limbilor naturale din "Zeitschrift für Semiotik" 2, 1990) au extins iconicitatea lingvistică clasică, verticală (semnificat/ semnificant) și la relațiile orizontale instaurate între un semnificat și alți semnificați. Astfel John Ross formulează ipoteza unei relații iconice între o distincție semantică și codificarea ei formală și anume: cu cît distincția de conținut este mai profundă, cu atît este mai accentuată redarea în planul expresiei (opoziția "tare" mamă/tată în raport cu opoziția "slabă" a rîde/a surîde). Descoperirea și
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cu imagini: ziare luminoase, panouri, afișaje electronice în metrou, televiziune în toate spațiile publice (de la aeroport la bistroul din colț), oameni-sandwich și distribuitori de prospecte în stradă, baloane Shell la stațiile de benzină. Conform teoriei lui Serge Moscovici această revoluție iconică ne introduce într-o civilizație non euclidiană ce trangresează principiul non-contradicției. Simultan cu această tendință de globalizare, megasituare (de la megalopolisul civilizației moderne la megatendințele lui John Naisbitt), de utilizare de concepte integratoare precum model, semn, simbol, structură, de apariție a
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
poetic, în sensul precizat de Roman Jakobson în subcategorizarea funcțiilor comunicării, publicitatea oferă un sincretism pertinent literă/text/imagine sau analogic/digital, generînd prin transgresarea artelor clasice propria artă; afișul, filmul publicitar, fotografia etc. instaurează o nouă retorică lingvistică și iconică, dominată de complementaritatea codurilor (utilitar, comercial, socio-cultural și mitic). Bipolaritatea ființei umane, dar și a structurilor gîndirii și limbajului inversează într-un joc subtil trăsăturile semantice fundamentale: animat/vs/inanimat. Personajul care manevrează ultimul tip de mașină de spălat capătă
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
denotativ și simbolic, operînd închiderea lor în raport cu totalitatea elementelor înconjurătoare" (R. Lindekens, 1985: 269). În realitate, primul nivel denotativ este repede pus între paranteze de izotopia publicitară care articulează conotațiile, ideologia subiacentă într-un ansamblu de semne persuasive (lingvistic și iconic). Ideologia în sensul de articulare a conținuturilor dintr-o cultură dată este valorificată publicitar printr-o opoziție fundamentală natură-cultură, rezolvată în favoarea primului termen. Naturalitatea produselor apă pură, lapte adevărat ne circumscrie mitologiei creștine, principiului lucrurilor intacte, direct ieșite din mîna
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
besoin d'un petit IBM chez soi). În planul expresiei discursul publicitar pune în scenă o rostire metaforică îndreptată spre un univers mitic și spre o "dorință inesențială" (J. Lacan). 6.8. Retorica discursului publicitar 6.8.1.1 Retorica iconică. Mesaj și peisaj totodată, contemplată mai mult decît citită, publicitatea este un enorm "dispozitiv panegiric" ținînd de o "hagiografie și apologetică a obiectului" (G. Péninou, 1970: 97). Revoluția iconică a erei vizualului și-a pus decisiv amprenta asupra mesajului publicitar
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Lacan). 6.8. Retorica discursului publicitar 6.8.1.1 Retorica iconică. Mesaj și peisaj totodată, contemplată mai mult decît citită, publicitatea este un enorm "dispozitiv panegiric" ținînd de o "hagiografie și apologetică a obiectului" (G. Péninou, 1970: 97). Revoluția iconică a erei vizualului și-a pus decisiv amprenta asupra mesajului publicitar biaxial: de la verbalitatea literară a formelor "arhaice" de publicitate (din care subzistă azi doar sloganul) s-a trecut la exploatarea intensă a analogicului, la binecunoscutul "imperialism al imaginii", tradus
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
publicitar. Conceptele lui Hjelmslev de denotație și conotație i-au permis lui Roland Barthes să construiască modelul trinivelar al reclamei (1964 Rhétorique de l'image) în care interferează: • mesajul lingvistic (numele mărcii, în speță pastele Panzani și comentariul verbal); • mesajul iconic denotativ (imaginea fotografică a obiectului, quasi tautologică în raport cu obiectul real; în exemplul lui Barthes cutia cu paste într-o plasă pescărească alături de diverse apetisante legume proaspete); • mesajul iconic conotativ (simbolic al ansamblului asociațiilor care constituie imaginea produsului). Conotația dominantă este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]