938 matches
-
din mormînt: Învierea. Fecioara urcă la ceruri: Adormirea. Într-o zi, Hristos se va întoarce: Venirea a Doua. Exemplu de vector performant: îngerul. Traducere din greacă a lui angelos, "mesagerul". Nu opuneți angelicul operaționalului, căci fac corp comun. Folosit în iconografie, agentul de legătură, micul telegrafist bucălat și pîntecos nu mai inspiră încredere, într-atît a invadat frescele și porticurile. Creștinii înșiși nu cred prea mult în el, și n-au dreptate. "Îngerii sînt marii necunoscuți ai acestei epoci care încearcă să
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Evanghelie, cea care ne descoperă cărările mîntuirii. Ce este Cartea, dacă nu transformarea spiritului în materie? Cuvîntul face semn. Sacralitatea lui Hristos sacralizează codexul evanghelic prin contagiune, prin recentrare hierofanică. Scriitura devine astfel centrul lumii, iar codexul, simbolul central al iconografiei paleocreștine. De neconceput acest cult al Sfintei Scripturi în contextul platonician în care scriitura, cuvînt decăzut, pierdere a sufletului și tehnică a uitării, nu are legitimitate. A treia interfață (concomitentă cu prima, cele două fiind de fapt legate împreună): poporul
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de Brach, de exemplu, povestește într-o superbă scrisoare adresată lui Juste Lipse - tot așa cum Montaigne îi povestise tatălui său moartea prietenului său Etienne de La Boătie - momentul morții lui Michel de Montaigne, pe data de 13 septembrie 1592. A urmat iconografia - o pânză din secolul al XIX-lea de exemplu, surprinde secunda morții lui Montaigne. Și totul converge spre același sens: filosoful creștin și roman moare ca un catolic discipol al lui Cato. Totul e concordant, din perspectiva Istoriei - și a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Montaigne? Un umor evreiesc! îp. 210). Nu e grav să fii evreu, antisemiții să-și bage bine în cap această idee,; dar nici nu e grav să nu fii... Rapid, acum: Montaigne. «Que sais je?», Jean-Yves Pouilloux, DĂcouvertes, Gallimard. Pentru iconografie. îi datorăm acestui autor un A citi „Eseurile” lui Montaigne, la Maspăro, ceva foarte...Mospăro! Lectură îmbibată de Althusser... Amprenta epocii! Michel Butor, Eseu asupra Eseurilor, Gallimard, 1968î!) a contribuit considerabil la acreditarea tezei, greșite, potrivit căreia Eseurile au fost
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dăinui, popularizată prin cea de-a patra Epistolă a lui Horațiu, cea cu purcelul epicurian. în ruinele de la Boscoreale, se vor descoperi purceluși votivi pe cupe de argint. La Herculanum, în vila lui Piso, arheologii vor descoperi un manifer asemănător... Iconografia asociază cel mai adesea acest animal roz și rotofei cu discipolii lui Epicur. De ce? Grigore de Nyssa afirmă că, din cauza constituției sale fiziologice, acest animal nu poate să-și ridice capul și să contemple cerul. Așadar, nu are cum să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv îcum stabilește el oare un asemenea diagnostic în absența oricărei iconografii?), misticism refulat îfoarte bine refulat, de vreme ce-i mai radical imanent decât Lucrețiu, să mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere îce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice îcare-s simptomele reperabile în existența lui? unde
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
faptul că sunt prezentați în mod greșit ca expunându-și ideile înainte de Socrate - când, de fapt, mulți dintre ei îi sunt chiar contemporani! A se citi totuși Abel Jeannière, Les Prăsocratiques, „Les Ăcrivains de toujours”, Seuil, 1990 - cu o interesantă iconografie. Volumul prezentat de Jean-Paul Dumont în La Plăiade ne permite să dispunem de texte cu aparatul critic propriu acestei colecții: Les Prăsocratiques, Gallimard, 1988. A se evita reeditarea în Folio, din care, față de ediția originală, lipsesc un mare număr de
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dacă nu poate fi numită chiar fascistă în sensul clasic al cuvântului, este însă de o reală „extremă dreaptă”. Închei cu amărăciune. Măștile dezgustătoare pe care tinerii și le pun pe chip, urâțindu-se aidoma prostituatelor bătrâne dintr-o nedreaptă iconografie, recreează obiectiv pe fizionomiile lor ceea ce ei numai verbal au condamnat pentru totdeauna. Au apărut vechile fețe de preoți, de judecători, de ofițeri, de falși anarhiști, de funcționari bufoni, de Avocatul Sforărie, de Don Ferrante 1, de mercenari, de escroci
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fapt, ei au ajuns în urma părinților lor, făcând să le reînvie în suflete conformisme și terori, iar în aspectul fizic, convenționalisme și mizerii ce păreau depășite pentru totdeauna. Acum, aceste plete spun, în limbajul lor non-verbal, nearticulat și obsesiv, prin iconografia lor de huligani, „chestiuni” tipice televiziunii sau reclamelor la produse, în care este deja de neconceput să-ți imaginezi un tânăr fără plete: fapt ce, astăzi, ar fi scandalos pentru putere. O spun cu un imens și sincer regret (ba
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
vremi (1/1990), se reafirmă linia care a consacrat revista, „întoarsă spre trecut” și restituind prezentului relicve documentare, când acestea sunt inedite. Rubrici: „Scriitori români în arhive străine”, „Scriitori străini în arhive românești”, „Cronica edițiilor”, „Curier”, „Restituiri”, „Spicuiri”, „Fișier bibliografic”, „Iconografie”, „Proză, teatru, critică” ș.a. Textele poetice publicate propun un peisaj eclectic, ce cuprinde, de la poezia romantică la poezia modernistă, o gamă extinsă de modalități expresive, criteriul de selecție privind faptul că nu au fost editate anterior. Astfel, în numărul 1
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
noastre. Itinerar-memorial liric, Chișinău, 1990; Colesnic, Basarabia, I, 238-253; D. Irimia, A. Mateevici-autorul celui mai profund poem închinat limbii române, DL, 1996, 4; Păcurariu, Dicț. teolog., 253-254; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 85-89; Dicț. scriit. rom., III, 127-128; Alexie Mateevici. Genealogii. Iconografie. Evocări, îngr. Vlad Chiriac, Chișinău, 2003. M.C.
MATEEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288063_a_289392]
-
ilustrațiuni, tot ce se întâmplă mai senzațional și mai important atât la noi, cât și în străinătate”. Ca urmare, încă din primul an, revista publică un șir de ample reportaje, cum este cel despre scufundarea vasului Titanic, însoțit de o iconografie bogată, ori cel ocazionat de înmormântarea, la București, a lui Ion Luca Caragiale. Aici, pe lângă fotografii cu valoare istorică, se reproduc fragmente din discursurile lui Mihail Sadoveanu, Take Ionescu, Mihail Dragomirescu, Barbu Delavrancea. Un moment semnificativ, surprins în două numere
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
cu valoare istorică, se reproduc fragmente din discursurile lui Mihail Sadoveanu, Take Ionescu, Mihail Dragomirescu, Barbu Delavrancea. Un moment semnificativ, surprins în două numere succesive ale anului 1913, este moartea lui Aurel Vlaicu, moment ilustrat, de asemenea, cu o bogată iconografie. Alte subiecte importante, tratate în același spirit jurnalistic, dar și prin ilustrații cu caracter literar și istoric, sunt Retragerea lui Spiru Haret din învățământ, Jubileul „Adevărului”, Victoria pompierilor din Dealul Spirei, Statuia lui Al.I. Cuza din Iași, Punerea pietrei
GAZETA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287197_a_288526]
-
Există de asemenea un Program al burselor de excelență Eiffel al Ministerului francez al Afacerilor Străine. Precum În acest „Congres al Excelentei” organizat În 1998 de Adunarea Constituțională Democratică, partidul tunisian de la putere. Pe site-ul congresului, care a păstrat iconografia revoluționară, cuvîntul „excelentă” este utilizat cu vechea retorica mobilizatoare: se vorbește despre o „cotitură a excelentei” intervenite după «Era schimbării”, care anunță o „Nouă Eră”, urmare a «bătăliei pentru excelentă» ( HYPERLINK "http://www.rcd.tn/ambition/congresprec/excellence" www.rcd
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
șters, mai anemic, abia pâlpâind, împresurat de beznă și cețuri cum era”, dar, oricum, creator al unui „spațiu al luminii”, secretul fiind „întemeierea pe spiritul critic normal” (Mircea Iorgulescu, Spiritul „României literare”, 39-40/1993). Revista a beneficiat de o importantă iconografie, datorată în mare parte lui Ion Cucu și lui Vasile Blendea. I.M.
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]
-
nocturnă a „Crailor de Curtea-Veche”, București, 1981; La Dacie hyperboreénne, Puisseaux (Franța), 1987; Creangă și Creanga de aur, București, 1989; Monarhul ascuns, îngr. Alexandrina Lovinescu și Petru Bejan, pref. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1992; Incantația sângelui. Câteva elemente ezoterice din iconografia și literatura cultă, îngr. Alexandrina Lovinescu și Petru Bejan, pref. Petru Bejan, Iași, 1993; Interpretarea ezoterică a unor basme și balade populare românești, București, 1993; Mitul sfâșiat. Mesaje străvechi, îngr. și introd. Petru Bejan, Iași, 1993; Dacia hiperboreeană. Steaua fără
LOVINESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287855_a_289184]
-
cu ochii de foc”. Prozele lui Alfred I. Solacolu și Theodor C. Solacolu, deși similare tematic și stilistic până la interșanjabil (Fecioarele cuminți, Cele trei fecioare, Cântec fecioarei preacurate), nu coboară calitativ sub medie și sunt conspectabile pentru inventarierea motivelor și iconografiei estetismului; la fel, Buduarul unei fecioare de Hidalgo (Alfred Hefter), exercițiu pe tema oglinzii ca radiografie iluzorie a feminității. Theodor C. Solacolu atrage atenția și prin procedeul de a-și demarca secvențele unei proze prin fragmente de portativ din Appassionata
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
editoriale, se comentează articole din presa culturală de peste hotare și se redactează cronici ale revistelor, unele aflate în contact cu S.20. Sumarul cuprinde, de asemenea, bibliografii selective ale unor scriitori publicați în țară, consemnări de premii literare, o bogată iconografie, în general o ținută grafică remarcabilă. După 1989 revista, aceeași ca structură, apare cu multe numere cumulate, interzise de cenzura comunistă în decursul ultimilor ani de dictatură, cum ar fi numărul 4-6, datat 1988, consacrat lui Emil Cioran, dar editat
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
SĂPTĂMÂNA RĂZBOIULUI, gazetă apărută la București între 2 noiembrie 1914 și 14 august 1916, ca publicație de informație și de reportaj. Însoțite de o bogată iconografie, știrile despre diversele momente ale încleștării armate sunt ilustrate și prin traduceri din literatura dedicată înfruntărilor militare. Sunt tipărite tălmăciri din Alphonse Daudet (Stegarul, Cea din urmă lecție. Povestirea unui mic alsacian, Asediul Berlinului), Guy de Maupassant (Războiul, Bătrânul Milon
SAPTAMANA RAZBOIULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289483_a_290812]
-
alte numere fiind introduse articole, nesemnate, despre Faust de Goethe, despre poezia austriacă, despre Heinrich von Kleist, Friedrich Hebbel, Theodor Fontane, Franz Grillparzer, Eduard Mörike ș.a. D. Karnabatt scrie despre Goethe, dar și despre George Coșbuc, text însoțit de o iconografie inedită. Proza este nesemnificativă, interes putând stârni doar câteva evocări: situația Berlinului în timp de război, din textul lui D. Karnabatt, Statuia de lemn a lui Hindenburg, ori atmosfera din București în preajma iminentei intrări a trupelor germane, în însemnările lui
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
despre Curtea de Argeș, Barbu Nemțeanu traduce un fragment din Nathan înțeleptul de Lessing, Liviu Rebreanu semnează comentariul Literatura dramatică germană din România, iar Ion Olteanu vorbește, în articolul Titu Maiorescu, despre moartea marelui om de cultură român, însoțindu-și relatarea de iconografie. Cronica dramatică, susținută de Barbu Nemțeanu, are în vedere mai ales spectacolele de la Teatrul Modern, unde juca trupa Marioarei Voiculescu, dar și pe acelea ale Naționalului bucureștean. Herbert Lewandowski semnează, în 1918, una din primele intervenții publicistice referitoare la pătrunderea
SAPTAMANA ILUSTRATA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289479_a_290808]
-
oului și a sinelui care locuiește în el. Lupta sinelui de a ieși din sine se izbește de dura lege a determinațiunii în univers, văzut, aici, ca o însumare de ouă din ce în ce mai mari. Imagine pur plastică, folosită și de vechea iconografie bizantină, împinsă de S. spre simbolismul creației și drama cunoașterii: „Sinele încearcă din sine să iasă, / ochiul din ochi, și mereu / însuși pe însuși se lasă / ca o neagră ninsoare, de greu. / Dintr-un ou într-un ou într-unul
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Enescu, redus ca dimensiuni, T. comentează convingător viața și opera compozitorului, utilizând o variată gamă de mijloace analitice și de contextualizare. Deși accentele proletcultiste ale vremii nu lipsesc, cercetarea e riguroasă, echilibrată și nu alunecă în encomiastic. O bine aleasă iconografie însoțește textul, prefigurând cealaltă lucrare despre Enescu, editată postum, care vine să rotunjească o tentativă sub anumite aspecte temerară în raport cu linia generală din epocă. SCRIERI: Amor 1926, București, 1937; Moscova (Reportaj despre metropola lumii noui), București, 1948; Enescu, București, 1956
TUDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290288_a_291617]
-
reprodus după ziarul „Libération”. Alte rubrici: „Fapte și idei”, „Cărți noi”, „Lecturi” (cu recenzii și cronici de Virgil Bulat, Valentin Chifor, Radu Voinescu, George Mirea, Al. Pintescu, Miron Blaga, Ioana Felicia Onu, Rodica Bogdan ș.a.). Paginile sunt înviorate de o iconografie bogată: portrete, fotografii de grup, reproduceri de coperte, facsimile. Înființat în entuziasmul unei perspective culturale, politice și sociale noi, U. și-a clarificat opțiunile și s-a adaptat vremurilor, devenind un autentic punct de întâlnire al talentelor literare și al
UNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290368_a_291697]
-
necrologul N. M. Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă cu cititorii”). Preocuparea revistei pentru informația la zi din domeniul teatral și cinematografic este preponderentă, susținută și de o iconografie bogată (fotografii, caricaturi, reclame). Dar V. are merite mai cu seamă prin atragerea unor scriitori cu succes la public și cu bune contribuții în plan literar. Alți colaboratori: Constantin Virgil Gheorghiu, Traian Lalescu, Mihail Ilovici. M. Pp.
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]