770 matches
-
1752 cerută voievodului Constantin Cehan Racoviță de către episcopul Ioanichie al Romanului. Vechea biserică de lemn a fost înlocuită cu actuala biserică de zid între anii 1747 - 1769. Inscripția cu litere latine care s-a păstrat deasupra icoanelor împărătești precizează că iconostasul a fost dăruit de către episcopul Gherasim al Romanului în anul 1816. Mai rețin atenția două icoane pictate pe lemn, din secolul al XVIII-lea și o uriașă lumânare de ceară donată în anul 1707 pentru biserica veche de către breasla romilor
Roman, România () [Corola-website/Science/296969_a_298298]
-
un pod construit de turci, deasemenea cu elemente arhitecturale specifice, numit de localnici "Podul Turcesc", în prezent nefolosit. Bisericile din Ciacova sunt alte obiective intersante. Biserica sârbească cu hramul „Maica Domnului” construită între 1746-1768, cu picturi murale și cu un iconostas pictat în 1771 de Dimitrie Popovici. Biserica romano-catolică datează din 1871-1890 și este în stil gotic; biserica ortodoxă, în stil neobizantin, este din 1907. Orașul Ciacova este înfrățit cu următoarele localități:
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
piatră și este acoperită cu tablă. Aceasta este așezată peste șindrila care, la început, a acoperit biserica. Turnul este acoperit cu tablă de aramă. În anul 1887 lucrarea de restaurare, făcută după planul arhitectului Einghelhart din Caransebeș s-a terminat. Iconostasul este din zid gros de piatră, pe care este aplicată pictura pe pânză în ulei. Pardoseala este din plăci rombice din reziduuri de fier de la Rusca Montană. Bolta semicilindrică este din scândură vopsită peste care e aplicată pictura pe pânză
Comuna Marga, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301088_a_302417]
-
Zbereni- Cotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohială. Biserica este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turlă pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții: Nicolae Alexa și Vasile Ungureanu(din anul 1976, slujește cu credință preotul Ioan Lutic, fiu al satului, care a înfrumusețat și dezvoltat vechea
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
de când datează paraclisul. Ea a jucat un rol important în istoria localiății. În secolul XVIII mănăstirea a fost reactivata, construindu-se "Biserică Mare" (1750-1753), unul dintre cele mai frumoase edificii baroce din mediul românesc, ctitoria lui Marcu Muțiu. Remarcabil este iconostasul paraclisului (secolul XVII), cu decor sculptat și cu icoane deosebit de valoroase. În „Biserică Mare” se păstrează icoane de Nedelcu Popovici.
Partoș, Timiș () [Corola-website/Science/301385_a_302714]
-
de către antreprenorul Gheorghe Heger. Biserică respectă caracteristicile stilului baroc vienez, larg răspândit în această parte a țarii. Turnul a fost construit din cărămidă și acoperit cu tablă iar bolta semicilindrica tot din cărămidă. Nu a fost pictată ci numai zugrăvita. Iconostasul a fost din zid, nu a fost sculptat, iar pardoseala bisericii era din cărămidă. Biserică a fost antesfințită de către protopopul Victor Faur în anul 1962 și a avut hramul Sfanțului Gheorghe. De-a lungul timpului biserică a fost restaurată, prin
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
scoasă în afara legii, Biserica Sfântul Nicolae din Fărău a fost folosită și administrată de parohia ortodoxă. După anul 1990 biserica a fost mărită, i s-au adăugat alte 2 turnuri, a fost pictată în stil bizantin și a fost restaurat iconostasul. În 8 aprilie 2006, după un proces intentat Parohiei Ortodoxe Fărău, lăcașul de cult a fost retrocedat comunității greco-catolice, aici având loc la 30 iulie prima hirotonire și instalare a unui preot greco-catolic după aproape 60 de ani prin vizita
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
de clasă din clădirea școlii, biblioteca comunală, cu peste 10.000 de volume. Biserica Ortodoxă Română Ohaba, construită în anul 1926 din daniile credincioșilor și prin purtarea de grijă a vrednicului preot Eugen Imbarus. A fost înfrumusețată cu pictură și iconostas între anii 1989-1990 cu ajutorul P.S. Ioan Episcopul Oradei "fiul satului", fiind preot Vasile Mihălțan. Lângă biserică se află un monument al eroilor satului nostru, căzuți în primul și al doilea război mondial, ridicat în anul 1977. În curtea Bisericii se
Ohaba, Alba () [Corola-website/Science/300254_a_301583]
-
25 metri și o lățime de 7,50 metri. Turnul bisericii este înalt de 33 de metri astfel încât domină o porțiune din Valea Mureșului. Poate fi văzut atât de pe șoseaua Teiuș-Aiud (pe partea dreaptă), cât și de pe linia ferată corespunzătoare. Iconostasul, stranele și restul mobilierului interior au fost executate în vara anului 1910 de sculptorul Josef Vogel din Sighișoara. În Duminică Floriilor, la 13 aprilie 2014, biserica greco-catolica din Rădești a fost retrocedata proprietarului de drept. Biserică ortodoxă Sfinții Apostoli Petru
Rădești, Alba () [Corola-website/Science/300266_a_301595]
-
fost sfințită biserică de lemn cu hramul "Bunăvestire" care devenind neîncăpătoare, în anul anul 1794, parohia cere aprobarea construirii unui nou lăcaș de cult. În 1802, protopopul Gavril Bucatos al Butenilor, sfințea nouă biserică de zid. Biserică a avut un iconostas sculptat de Ioan Novacovici în anul 1809, mutat în biserică edificata între 1927-1929, după planurile arhitectului Conrad Richter din Timișoara. Noul lăcaș de cult are hramul celui vechi. Tradiția populară susține că el a poposit la Buteni an casă cu
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
Mureșului, vechea biserică de lemn rămânând în afara satului. În noaptea de Bobotează a anului 1823, ea a fost dărâmată de un vânt năpraznic. În anul 1854 a fost construită actuala biserică de cărămidă, cu hramul celei vechi. Biserica are un iconostas din anul 1783, cumpărat în anul 1930 de la biserica din Seitin. La Cicir a fost descoperit în anul 1965, pe terasa nordică a localității, un bordei cu o mare cantitate de de ceramică de factură dacică. În urma cercetarilor s-a
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
răsărit se termină într-o firidă semicirculară, având o naie mijlocie dar fără năi laterale, deci fără columne drepte, antice, cu espitele corintice ori romane. A fost clădită mai mult în linii drepte și nu prezintă linii rotunde decât deasupra iconostasului și dedesubtul cerului. A fost alcătuită din cărămidă cu mortar fierbinte, tavanul din lemn, tencuit, acoperământul din lemn și țiglă, turnul din cărămidă, lemn și tablă de metal. În anul 1884 biserica ortodoxă din Cicir a fost reparată de preotul
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
inscripție pictată în anul 1960 cu ocazia picturii bizantine executată de pictorul autorizat Pascu Vasile din Focșani. Sanctuarul începe cu un arc, apoi urmează boltitura în semicupolă, ferestrele având boltituri care se întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
având boltituri care se întrepătrund. Altarul este despărțit de navă printr-un iconostas sculptat în lemn de tei de către profesorul Toth din Baia Mare, iar iconografia în același an 1970, de către Pop Ioan din comuna Groși. Înainte de acesta a existat un iconostas din lemn de tei cu icoane pictate pe lemn, dar fiind distrus de carii, a fost predat cu proces verbal Muzeului Județean în anul 1974, reținând drept amintire icoane care reprezintă Sfânta Treime pe dosul căreia este următoarea însemnare: „Făcută
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
supraînălțat de un foișor cu o arcadă asemănătoare celei de la Ludești. Ansamblul de pictură murală din anul 1692 este una din cele mai importante creații ale meșterului Pârvu Mutu. Tabloul votiv cuprinde cincizeci și cinci de membri ai familiei Cantacuzino. Iconostasul datează din vremea întemeierii și are un decor sculptat cu ornamente figurative tipice barocului și Renașterii.
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
se sprijină - ca și în cazul altor biserici de lemn - pe nervuri arcuite de brad. Pronaosul are un plafon drept, deasupra fiind o încăpere care se încheie spre est cu bolta naosului. Ornamentația sculpturală și stilul icoanelor îndreptățesc concluzia că iconostasul datează din secolul al XVIII-lea, fiind probabil executat în 1774, odată cu biserica. Pomelnicul Triptic al acestui așezământ și unele documente aflate la Mănăstirea Secu, relevă că în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea și la începutul veacului trecut
Comuna Țibucani, Neamț () [Corola-website/Science/301692_a_303021]
-
Din anul 2009 s-a trecut la renovarea interiorului, înlocuindu-se instalația electrică, tavanul și pregătindu-se suprafețele pentru pictura în tehnica frecă. În anii 2010-2013, interiorul bisericii a fost pictat de Daniel Tuluc din Cluj-Napoca. Concomitent, a fost înlocuit iconostasul de zidărie cu unul din lemn sculptat de meșterul Nicolae Câmpean din Sânmarghita (Gherla). Din toamna anului 2013, biserica are încălzire centrală, posibilă prin amenajare unei anexe pentru centrala termică. Costurile modernizărilor au fost suportate de Secretariatul de Stat pentru
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
e una din celea vechi a patriei și contimpurană bisericii din Băiești", ceea ce ne-ar indica perioada de mijloc a secolului al XV-lea. Iacob Radu nu a făcut decât să semnaleze grosimea zidurilor, afundarea lor în pământ, precum și prezența iconostasului de zid, considerat, în ciuda similitudinilor din arhitectura religioasă hațegană, ,lucru rar de tot". De atunci s-a mai revenit asupra bisericii cu un element cronologic de secol XV, fără nici un suport argumentabil. Dacă ne apropiem de realitatea momentului, constatările sunt
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
este flancat în partea dreaptă de Sf. Arhidiaconi Ștefan și Lavrentie îar în stânga de Sf. Arhidiacon Evlu. Tot în partea stângă este prezentat Sf. Petru al Alexandriei binecuvânta de către Mântuitorul, iar deasupra proscomidiarului este prezentată scena cu “Jertfa lui Avram”. Iconostasul este realizat din bârne groase și scândură, fiind închis în partea de sus. Pe el se află prezentate patru rânduri picturale. Pe primul rând este pictată scena Răstignirii Domnului înconjurată de chipurile a doisprezece prooroci veterotestamentari. Pe al doilea rând
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
1976 preotul Augustin Pop a refăcut acoperișul distrus de un vânt mare. În anul 1987 preotul Vasile Dragan se îngrijește de înfrumusețarea lăcașului de cult cu pictură realizată în tehnică frescă, pictată fiind de pictorul Vasile Munteanu din Covasna și iconostas nou sculptat și pictat de Dumitru Ciubota din Toplița. În data de 7 mai 1989 biserică este sfințită de cître IPS Iustinian Chira Maramureșanul și s-a resfințit în data de 23 mai 2004 de care IPS Irineu Bistrițeanul - în
Ocnița, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300886_a_302215]
-
o fundație de 17 m lungime și 7 m lățime de jur împrejurul casei existente, continuandu-se cu acoperișul, după care s-a demolat casă veche rămasă în interior. Pictură în frescă a fost executată de către pictorul Mihai Gabor din Piatră Neamț. Iconostasul și mobilierul au fost executate de către o echipă de meseriași tot din Piatră Neamț, în anul 1985. La data de 2 octombrie 1986, Episcopia Ortodoxă Română, Serviciul Tehnic din Albă Iulia, prin proiectanții Mircea Marian și George Ursulica, întocmește un
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
de pe iconistas pictate de acesta se păstrează în altarul bisericii. Mai tarziu biserică a fost pictată, în tehnică frescă, de pictorul Gheorghe Dobrescu, când acesta avea vârstă de 80 de ani, împreună cu fiul său Mișu Dobrescu între anii 1973-1977, inclusiv iconostasul, în vremea Pr. Gheorghe Luca. Șirul preoților care au slujit la Purcareni și al căror nume s-a păstrat începe cu pr. Bucur Cretu, 1757-1797, apoi au urmat pr. Gheorghe Radovici, 1785-1801, pr. Gheorghe Bogdanovici, 1797- 1839, pr. Gheorghe Bogdan
Purcăreni, Brașov () [Corola-website/Science/300958_a_302287]
-
Darie Ciobanu și în anul 1975 de Pr. Victor Dâmboiu. Sub păstorirea Pr. Vasu Ioan-Nicolae s-au înlocuit gardul de împrejmuire a curții bisericii în anul 1988, s-a reparat acoperișul cu lemnărie și țiglă nouă, s-a montat un iconostas nou din lemn de stejar sculptat și s-au repictat pereții interiori între anii 2007-2009 de către pictorii Virgil și Livia Pavel din Sibiu. Bisericile au următoarele dimensiuni constructive: Stilul arhitectural se încadrează în forma de "corabie", în stilul bazilicii romane
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
patroni ai bisericii erau Abraham Neuberger și Swiencicki, dar încă nu era angajat un preot, care să slujească. Biserica satului, sfințită în 1525, dispărută prin vremuri, a fost reconstruită, în 1807, de Vasile Vasilco, apoi reparată și dotată cu un iconostas nou, în 1840. În 1890, când Baineț avea 650 de locuitori, fruntași ai satului erau preotul Teodor Bumbac, învățătorul Vasile Balinescu și cantorul bisericesc Ștefan Ciubotariu. În urmă cu aproape 100 de ani, în 1924, comuna rurală Baineț, compusă din
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
a Sfintei Maria în vreme poarta corului ne relatează momente importante din viața Sfântului Paul. Biserica și Colegiul Sfânta Barbara, aici au studiat elitele greco-catolice din Transilvania în sec. al XVIII-lea și prima jumătate a sec. al XIX-lea. Iconostasul a fost pictat de Efrem Micu, vărul lui Samuil Micu. Biserica Greacă din Viena a fost construită la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în timpul domniei lui Iosif al II-lea, pentru "grecii și valahii de religiune neunită" din capitala imperială
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]