503 matches
-
că și părinții trebuie să înceapă acest travaliu de doliu și, poate mai mult chiar, de transformare psihică: - doliu în legătură cu rolul lor de părinte pe lângă copil, cu implicațiile privind protecția, acțiunile foarte concrete; - renunțarea de a constitui pentru adolescent obiectul idealizării așa cum erau în perioada copilăriei acestuia; - acceptarea ca o altă persoană să ia locul acesta și să mobilizeze de acum înainte învestițiile de dragoste ale copilului lor, în timp ce ei înșiși sunt ținte ale învestițiilor agresive ale acestuia. Acest travaliu psihic
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
că, de acum înainte, el nu mai poate găsi lângă părinte toată susținerea și reconfortarea pe care le găsea în copilărie. Părintele trebuie să accepte să nu mai fie „obiectul” privilegiat al adolescentului, atât obiect al dragostei cât și al idealizării. Mama lui Alain a înțeles acest lucru, dar a a căutat soluția într-o manieră brutală și stângace, permițând fiului său să descopere această relație extraconjugală: sentimentul de vinovăție pe care l-a resimțit în fața depresiei fiului său a făcut
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fabuleze destul de mult, primii ignorând realitatea anatomică și fiziologică a sexului feminin, celelalte păstrând credința că într-o zi vor fi și ele dotate cu atributele puterii falice. Această bisexualitate potențială pe de o parte, iar pe de altă parte idealizarea parentală pe care copilul pre-puber simte că o deține explică sentimentul frecvent de omnipotență infantilă. Transformarea pubertară duce la pierderea de către copil a acestui sentiment de omnipotență și a acestei bisexualități potențiale. De acum înainte corpul său va fi purtătorul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
care le trăiește. Adolescența implică, în sfârșit, o profundă schimbare a sistemului de valori, iar unii autori consideră idealul eului ca moștenitorul direct al adolescenței tot așa cum supraeul ar fi moștenitorul perioadei oedipiene. Idealul copilului se hrănește din trei surse: idealizarea copilului de către părinți; idealizarea părinților de către copil; idealizarea copilului de către el însuși. În timpul adolescenței, primele două surse de idealizare sunt în pericol, chiar suprimate. Adolescentul nu-și mai idealizează părinții, ba chiar îi devalorizează. Această acțiune de retragere constituie chiar
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
implică, în sfârșit, o profundă schimbare a sistemului de valori, iar unii autori consideră idealul eului ca moștenitorul direct al adolescenței tot așa cum supraeul ar fi moștenitorul perioadei oedipiene. Idealul copilului se hrănește din trei surse: idealizarea copilului de către părinți; idealizarea părinților de către copil; idealizarea copilului de către el însuși. În timpul adolescenței, primele două surse de idealizare sunt în pericol, chiar suprimate. Adolescentul nu-și mai idealizează părinții, ba chiar îi devalorizează. Această acțiune de retragere constituie chiar esența „crimei parentale simbolice
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
profundă schimbare a sistemului de valori, iar unii autori consideră idealul eului ca moștenitorul direct al adolescenței tot așa cum supraeul ar fi moștenitorul perioadei oedipiene. Idealul copilului se hrănește din trei surse: idealizarea copilului de către părinți; idealizarea părinților de către copil; idealizarea copilului de către el însuși. În timpul adolescenței, primele două surse de idealizare sunt în pericol, chiar suprimate. Adolescentul nu-și mai idealizează părinții, ba chiar îi devalorizează. Această acțiune de retragere constituie chiar esența „crimei parentale simbolice”. În ceea ce-i privește
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
eului ca moștenitorul direct al adolescenței tot așa cum supraeul ar fi moștenitorul perioadei oedipiene. Idealul copilului se hrănește din trei surse: idealizarea copilului de către părinți; idealizarea părinților de către copil; idealizarea copilului de către el însuși. În timpul adolescenței, primele două surse de idealizare sunt în pericol, chiar suprimate. Adolescentul nu-și mai idealizează părinții, ba chiar îi devalorizează. Această acțiune de retragere constituie chiar esența „crimei parentale simbolice”. În ceea ce-i privește, părinții retrag o parte din idealizarea pe care o manifestă față de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescenței, primele două surse de idealizare sunt în pericol, chiar suprimate. Adolescentul nu-și mai idealizează părinții, ba chiar îi devalorizează. Această acțiune de retragere constituie chiar esența „crimei parentale simbolice”. În ceea ce-i privește, părinții retrag o parte din idealizarea pe care o manifestă față de copilul lor. Într-adevăr, acesta nu se mai arată la fel de supus proiecțiilor lor idealizante ca atunci când era copil. Mai rămâne atunci a treia sursă: idealizarea sinelui prin sine însuși. În adolescență se observă în mod
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
simbolice”. În ceea ce-i privește, părinții retrag o parte din idealizarea pe care o manifestă față de copilul lor. Într-adevăr, acesta nu se mai arată la fel de supus proiecțiilor lor idealizante ca atunci când era copil. Mai rămâne atunci a treia sursă: idealizarea sinelui prin sine însuși. În adolescență se observă în mod efectiv aceste tipuri de oscilații în idealizarea sinelui: adolescentul trece uneori prea repede prin perioade de mulțumire de sine, un fel de narcisism exacerbat, apoi prin faze de profundă repliere
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
lor. Într-adevăr, acesta nu se mai arată la fel de supus proiecțiilor lor idealizante ca atunci când era copil. Mai rămâne atunci a treia sursă: idealizarea sinelui prin sine însuși. În adolescență se observă în mod efectiv aceste tipuri de oscilații în idealizarea sinelui: adolescentul trece uneori prea repede prin perioade de mulțumire de sine, un fel de narcisism exacerbat, apoi prin faze de profundă repliere, de subestimare, de neliniște amplificate adesea. Linia de demarcație dintre devalorizarea celuilalt, mai ales a părinților și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
invadat de această senzație de vid, de această plictiseală, care amenință travaliul psihic ce este pe cale de a se efectua. Chiar și față de acest sentiment de vid adolescentul poate construi sisteme de apărare: fie să adere la un ideal intermediar, idealizarea unui grup de exemplu; fie să adere la un ideal de tranziție sub forma aderării la o credință religioasă, filosofică, sportivă, culturală, dietetică, estetică etc. Această adeziune este efectuată în general într-o manieră totală, absolută și adesea necritic; sau
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de dependență între un adolescent și un părinte care se prezintă ca fiind vulnerabil sau fragil: părinte izolat, părinte bolnav fizic (infarct, diabet, boală cronică invalidantă etc.) sau psihic (depresie), părinte devalorizat în plan social (șomaj, marginalizare etc.); - relație de idealizare de neatins dintre un copil și un părinte care ocupă o poziție „grandioasă” în idealul infantil. Această poziție poate fi rezultatul unei competențe speciale a părintelui (părinte care are o poziție socială, artistică etc. strălucitoare) sau poate proveni dintr-o
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mitic și satisfăcător în totalitate retras, în general, în zona secretă a eului și un obiect periculos, rău, persecutor, ascuns, cel mai adesea, într-un colț, gata oricând să sară asupra pacientului la cea mai mică dovadă de „slăbiciune”), de idealizare (un obiect foarte puternic, omniscient, protector), de devalorizare (un obiect decăzut, devalorizat, nefast), de negare etc., aceștia se apără cu dârzenie împotriva percepției interne a unei absențe, a unei suferințe, a unei amenințări cu separarea. Este evident că, subiacent acestei
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în adolescență, își are originea cel mai adesea în refuzul de a efectua acest travaliu psihic în adolescență: doliul copilăriei este imposibil. Totuși, această cramponare ce pare adesea disperată ia forme variate în funcție de calitatea fundamentelor narcisiace și a sistemului de idealizare în relație cu calitatea obiectului parental interiorizat. Am propus trei forme principale de depresie, una în relație cu un obiect prea „satisfăcător” la care adolescentul nu poate renunța, o alta care rezultă dintr-un obiect „insuficient” care îi amintește de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
cu fidelitate. În cazul lui Nicolae, În special triunghiul facial nas-urechi-gură, alcătuit din unghiuri Închise, era dificil de reprodus cu fidelitate și În același timp Într-o formă care să dea o impresie de ansamblu favorabilă. Potrivit interpretării sale retrospective, idealizarea artistică a lui Nicolae și mai ales a Elenei Ceaușescu făcea parte dintr-o normă autorevendicată, impusă din respect față de meseria sa, și nu față de personaje. Această idealizare era independentă de sugestiile pe care, În rare ocazii, le primise din partea
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
care să dea o impresie de ansamblu favorabilă. Potrivit interpretării sale retrospective, idealizarea artistică a lui Nicolae și mai ales a Elenei Ceaușescu făcea parte dintr-o normă autorevendicată, impusă din respect față de meseria sa, și nu față de personaje. Această idealizare era independentă de sugestiile pe care, În rare ocazii, le primise din partea comanditarilor săi. De obicei, nu i se cerea să-și Îmbrace subiectele Într-un mod precis. Odată, Suzana GÎdea a cerut ca Elena să poarte o eșarfă albă
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
alteritate, diferență sau străinătate, atât în sensul de alterego, cât și în sensul imaginării și al înțelegerii celuilalt. Referitor la perceperea celuilalt, se observă faptul că participanții în lumile virtuale își creează propria imagine despre celălalt, cel mai adesea prin idealizare, una în grade mult mai mari decât în contextul realității fizice, proces care conduce la dezamăgire într-o eventuală întâlnire fizică. S-a scris mult despre raportul dintre o comunicare online și una față în față, ajungându-se la schițarea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
influenței oamenilor de știință și de impactul unui grup informal precum cel al Grupului celor Zece. René Passet punea accentul pe două tendințe de care e greu să scapi cînd ai făcut tu însuți parte din acest grup banalizarea și idealizarea 159: banalizare, deoarece anumite concepții dezvoltate în cursul întîlnirilor sînt în prezent atît de bine înglobate în spiritul tuturor, încît efortul care a fost necesar pentru a le înțelege și admite a fost uitat; idealizare, deoarece participanții la aceste întîlniri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
din acest grup banalizarea și idealizarea 159: banalizare, deoarece anumite concepții dezvoltate în cursul întîlnirilor sînt în prezent atît de bine înglobate în spiritul tuturor, încît efortul care a fost necesar pentru a le înțelege și admite a fost uitat; idealizare, deoarece participanții la aceste întîlniri au păstrat o amintire extraordinară, iar ciocnirile și greșelile au fost uitate. Grupul celor Zece poate fi considerat un element care a participat, alături de alte elemente, la o schimbare de "mentalitate", de sistem de gîndire
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pământului); poezia de inspi rație mitică și de sensibilitate metafizică (cu puncte de tangență cu poezia expresionistă) - construirea viziunii poetice pe repere ale unui univers existențial rustic, bucolic (plai natal, natură umanizată/sacralizată, spațiu originar/spațiu matrice al românismului etc.) - idealizarea modelului uman rustic - țăranul, păstorul, homo religiosus, apostolul, rapsodul - tonalitatea afectivă dominantă: fiorul religios, de sensibilitate metafizică - prezența unor simboluri selectate din planul naturii și al reprezentărilor biblice; motive literare legate de rituri/mituri agrare, pastorale, religioase (semănatul, transhumanța etc.
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
analizat deferent și citat copios), dar și antimaiorescian (prin grilă lovinesciană), profesorul Negrici nu pregetă să acuze spiritul critic românesc (inclusiv pe sine), diacronic și sincronic vorbind, de slăbiciuni, orbiri și nevolnicii, de obediența retoricii magnificării unor tabuuri naționale, a idealizării și mitizării unor opere și scriitori care persistă și azi în climatul public. Vinovatul principal: prezența mereu și încă iradiantă a unor mituri ce se bazează pe o psihologie mai curând conservatoare și defetistă, chiar izolaționistă. Mituri cum ar fi
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
atunci i se par acum minore și ridicole. Cunoaște o realitate dureroasă în fața morții, însoțită de spaima de a nu mai rezista. În Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război găsim pagini strălucite despre un război concret, autentic, "fără idealizarea romantică și fără grotescul naturalist", un război plin de cruzime. O psihologie a groazei este reliefată în capitolul: "Ne-a acoperit pământul lui Dumnezeu". În urma acestei experiențe și a altora asemănătoare, protagonistul începe să înțeleagă rostul războiului și a realității
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
creat universului material. Spiritul lui Dumnezeu este încarnat și materializat aici. Apariția lui manifestă este deci " Spiritul lui Dumnezeu: Sfîntul Duh", simbol al intenționalității orga-nizaroare evidente și misterioase răspîndite în toată natura. Dat fiind că toate simbolurile sînt formate prin intermediul idealizării calităților umane, simbolizarea exclude imperfecțiunea dorinței omenești din simbolul lui Dumnezeu, dorință constrînsă să aștepte satisfacerea ei. Dumnezeu își declară intenția creatoare: "Să se facă lumea" și lumea s-a făcut. Lumea existentă este "Cuvîntul pronunțat" de Dumnezeu Creatorul, în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sistem filozofic. Fascinația exercitată de Hamlet își găsește categoricul suport argumentativ în condiția de orfan a lui Camil Petrescu. Dacă metodele psihanalizei moderne evidențiază, în scrierile sale, un veritabil complex matern, aceleași texte indică o tentativă de reabilitare, chiar de idealizare a tatălui. Am remarcat că Ștefan Gheorghidiu își apără cu un nobil entuziasm părintele în fața acuzațiilor celorlalți membri ai familiei, care îl învinuiau pe Corneliu că și-a lăsat copiii fără avere din naivitate și lipsă de pragmatism. Tot eșafodajul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de a reconstitui dinlăuntru modul de a gândi și scrie poezie, oferindu-ne culisele mitologice, alegorice și retorice ale laboratorului, id est geneza unor texte petrarchești. Frapantă este însă descrierea omului Petrarca, cu toate hibele și slăbiciunile omenești, dincolo de orice idealizare, menite parcă să păteze marmura monumentului de semizeu. Este vorba de un realism desacralizant, pe alocuri fiziologic (vânturi, horcăit, sforăit, râgâit, defecație, frecventarea unor femei "deocheate" și chiar a unei prostituate coprofile etc.). Oricum, textul curge fluent, împletind abil universul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]