86,363 matches
-
Harta zăcămintelor de talent literar din România. Zeci și zeci de nume erau înscrise pe acea hartă, din care reieșea că numai în zonele de maximă altitudine, nelocuite, ale Munților Carpați nu există tineri talentați. Așadar, înainte de toate, i-aș identifica pe autorii de literatură din întreaga țară (dintre care pe mulți îi cunosc de pe acum) și i-aș convinge să-mi trimită tot ceea ce scriu. Aș reuși - sunt sigur - să fac în așa fel încât cele mai diverse texte - poezie
Dacă aș avea un milion de dolari by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13276_a_14601]
-
glumețe din Hunedoara - „Dar nu-i ieși socoată în vrîun fel” (Replică, 35, 2003) - , pagini cu poezii în grăi bănățean: „Veta-ș fașe iut socoată”; „Io dăloc făcui socoată” (infotim.ro) etc. Chiar în intervențiile anonime, anumite recurente ne permit să identificăm o variantă regională a limbii. Intervențiile unui participant conțin de cîteva ori cuvîntul socoată, însoțite de mai multe trăsături bănățene („fruncea”, „io mi-s”, „țațe felurile”, „aș putea givăni...” - Ciberplai 8.04.2003). În contextele moderne, socoată contrastează (adesea intenționat
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
și antene spre o Europă cu care cultura română se voia cât mai repede și mai deplin sincronizată, de treceri peste etape neînchegate suficient în timp, dar care trebuiau “arse” de chiar febra saltului temerar înainte. Or, dacă e să identificăm un scriitor care sintetizează exemplar în epocă o asemenea mișcare curajoasă printre rupturi și (re)sudări de atitudini și programe literare, acesta este în primul rând Voronca. La douăzeci de ani, el vâslea încă în apele simbolismului târziu, cu versurile
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
rezerve, n-au lipsit nici ezitările și erorile de situare. Cea mai spectaculoasă rămâne a lui G. Călinescu, care l-a plasat în Istoria sa la capitolul... Tradiționaliștii. Poezia roadelor, în baza unui criteriu mai degrabă tematic, de altfel restrictiv, identificând ecoul pillatian, nu foarte important. Marele critic, care se întreba, contrariat, dacă Voronca e un futurist, un dadaist ori un suprarealist, îi înregistra, totuși, pertinent, un număr de trăsături aproximate la media acestor orientări, recunoscându-i puterea de “a ridica
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
grație între scrierea și publicarea unui astfel de document citind volumul III (1990-1993) din Jurnalul Monicăi Lovinescu. Regimul Ceaușescu s-a prăbușit. Lumea în alb și negru a regimului comunist tinde spre un gri, în care unii se încăpățînează să identifice exclusiv urmele de alb, iar ceilalți pe cele de negru. Intelectualii (chiar și cei cu o ținută ireproșabilă în regimul anterior) par a-și fi rătăcit busola și se mișcă bezmetic într-o tranziție fără cap și fără coadă. Vechile
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
regulă pozitiv - aflat în dificultate. Pentru a defini toate acestea cu un singur termen ne-am gîndit la cuvîntul “șăgălnicie”, care adună în el ceva din umor, ironie, glumă, dar și din ștrengărie, joacă și voie bună, fără să se identifice însă cu vreuna din ele. De altfel, în prefețele și dedicațiile ce-i însoțesc poveștile, Perrault vorbește, vrînd să le definească și descrie, rînd pe rînd, de “agrement”, “plăcere”, “satiră lipsită de venin și răutate”, “întîmplare hazlie”, “istorie comică”, de
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
cam ciudat botezat, Rotonda Eminescu, avea în prima zi sandviciuri cu șuncă de Praga și cașcaval la 20.000 de lei. A doua zi, numai prețul și titlul rămăseseră aceleași, șunca de Praga se transformase într-un produs imposibil de identificat, iar cașcavalul într-o jalnică brînză topită. Poate că au pus și vînzătorii un ban deoparte pentru cărți. Cafeaua era și ea subțire pînă la transparență, iar apa minerală insuficientă, astfel încît, sîmbătă, cum am zis, zi de vîrf, pe la
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
o soluție aiuritoare. Neputincioși în fața regresului, dîrji republicani galici, de conivență cu o puzderie de partide (unele existente, majoritatea inventate), reinstaurează monarhia și proptesc pe tronul scos din lada de vechituri a istoriei un cetățean blajin, astronom amator, în care identifică figura providențială menită să izbăvească și să asigure concordia. Alesul se trage, chipurile, din Pépin cel Scurt și are o ascendență care obligă. Rezultatul este aberant, firește, și ne face să înțelegem o dată în plus de ce englezii au definit cîndva
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
o figură etimologică, pornind de la nume pentru a reinterpreta realitatea (căci numele e „făclia și lumina a ființii lucrurilor”). Numele compus este interpretat ca dovadă a unei realități hibride: Strutocamila e „himera jiganiilor, irmafroditul pasirilor”, „pasirea dobitocită și vita păsărită”, identificată cu Mihai Racoviță, moldo-muntean din rațiuni politice. De fapt, la Cantemir apare doar forma Strutocamilă, alternînd cu cea de Cămilă (conform cheii, diferența pare a marca ipostaza de domnitor susținut de munteni, față de cea de simplu boier moldovean). Textului lui
Struțocămila by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13326_a_14651]
-
de nostalgii, pentru a nu deveni sentimental irecuperabil, poetul cult se refugiază În mitologii ale Greciei Antice, În căutarea originilor bujorului. Dar cum Alex Cetățeanu este de multă vreme un glob trotter, el se oprește Încântat În țările lumii ca să identifice frumusețea de jar a bujorilor. De fapt a unei specii de bujor, cu flori mari sângerii (Paeonia peregrina), cunoscută sub denumirea de bujor românesc, specie ocrotită de lege. În platforma subtextuală a poemului Bujor, peony, pivoine, botan...(denumiri lexicale diferite
Trăitor în Canada, gândind românește. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_318]
-
câtorva opinii pe care ea mi le-a (re)suscitat. Scopurile declarate ale d-lui Pomogáts în alcătuirea acestei culegeri sunt de a etala cu sinceritate, id est fără a eluda punctele nevralgice, problematica relațiilor româno-maghiare și apoi de a identifica „posibilitățile și metodele prin care se poate înfăptui o reală reconciliere maghiaro-română.” Subliniind rolul și răspunderea pe care intelectualitatea central-europeană le-au avut și le au în ameliorarea relațiilor interetnice ale locului, d-sa reconstituie cu minuție precedentele cooperării româno-maghiare
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
și, fără să-și dea seama, scrie în maniera lor fără cea mai mică detașare, și nu neapărat ironică. Ar fi putut fi intertextual și poate abia atunci am fi vorbit de postmodernism, căci ironia pe care Ion Cristofor o identifică, în prezentarea de pe coperta patru, drept semn al postmodernității tânărului poet este mult prea insuficientă. Din păcate, poezia lui Nichita a fost și este atât de pastișată, încât un volum în plus chiar că nu mai înseamnă nimic. Mai mult
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
pe atât de puțin concretizată în volume. Interesul lui Protopopescu vine dintr-o dublă lectură a textelor și a exegezei filosofului. Prima sub impresia măgulitoare și comună că “Emil Cioran îmi corespunde”. Și câți dintre noi nu se vor fi identificat, prin afinități reale ori doar proiective, cu “Marele înrăit”! Cea de-a doua citire repune în funcție o “gândire liberă de voluptuoasa perversitate a exercițiului mitologizant”, cu rezultatul că “fascinația a pălit, dar interesul a crescut”. Abordare eminamente critică, prin
Mari înrăiți, mari revoltați by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13358_a_14683]
-
tinerească, brăzdată de prietenii și antipatii, anecdote, spaime și găselnițe neașteptate. O aventură cu o istorie orală mai pasionantă decît însăși știința căreia i-a dat naștere. Oameni ai secolului Istoriile de viață, genul cu care aproape ajunge să se identifice istoria orală, își au și ele tipicul lor. Eroii sînt oameni foarte bătrîni, neinteresați de ideea scrierii de memorii, ieșiți din sfera publică și, în general, cu o existență marginală, cel puțin în momentul realizării interviului. Așadar, sînt persoane care
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
încrucișarea drumurilor estetice greu de conciliat, a mentalităților diferite, a somațiilor morale contradictorii, a opțiunilor imposibile și, finalmente, chiar a unor lumi diferite, se așază personalitatea și opera lui Bata Marianov. Stabilit de aproape două decenii în Germania, după ce își identificase un loc propriu în sculptura contemporană românească, el n-a mai revenit în România decît după 1990. În toată această perioadă sculptorul a lucrat și a meditat, într-un anumit fel, pe fronturi diferite: pe de o parte și-a
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
și comportamentele individuale contradictorii de care fusese rupt aproape douăzeci de ani. În fața superficialității, a incurabilei gîndiri colectiviste, a aroganței birocratice și a dezinteresului cronicizat față de omul concret și de efortul acestuia de a se face util, sculptorul se revoltă, identifică viciul și îl sancționează drastic din perspectiva experienței sale occidentale și, la urma urmelor, a bunului simț civic. Din aceste reacții, uneori calme și ironice, cîteodată temperamentale și pline de nerv pamfletar, iar, alteori, de-a dreptul necruțătoare, s-au
Bata Marianov (un portret) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12055_a_13380]
-
instituție de conservare, ea însăși olecuță conservatoare, cu structuri stabile și cu un patrimoniu istoricizat, în vreme ce arta contemporană este un fenomen diversificat, în plină dinamică, altfel spus, instabil, în proiectul căruia intră mai degrabă revolta față de mesajul care și-a identificat limbajul decît nostalgia galantarului și aspirația către tihna vitrinei. În mod real, arta contemporană poate constitui materie primă pentru un centru, un institut, în fine, o instituție de cercetare a formelor proteice, a marilor responsabilități asumate cu elanuri juvenile și
De ce este un eșec Muzeul Național de Artă Contemporană? (o întrebare cu zece variante de răspuns) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12078_a_13403]
-
a le urma, precum și imanența capricioasă și uneori despotică ce trăiește din schimbare și se hrănește cu noutăți. La început a fost modelul (sau moda) compozitorului-pelerin; a urmat compozitorul-misionar; apoi cel explorator, pentru ca ultimele două model e (mode) să se identifice cu ipostaza compozitorului-conchistador, respectiv, peregrin. Și nu neapărat că ceva a fost foarte rău, de vreme ce aceste modele (mode) s-au schimbat de-a lungul evoluției muzicii savante, ci poate că un căpcăun capricios, furișat în măruntaiele fenomenului sonor cult, a
Originalitatea călătorului by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12077_a_13402]
-
-se/ Și eu continuam să călăresc/ Un cal tînăr de aer/ într-un secol care nu mai era al meu" (Un cal tînăr). O asemenea intemporalizare e necesară pentru a jalona altitudinea poeziei care simte nevoia lăuntrică de-a se identifica cu sine însăși tocmai pentru a putea da glas convingător fondului său moral intrinsec. Exterioritatea se înfățișează mistuită de-o chemare orientată spre interior a subiectului liric, iar acesta reflectă structura adîncurilor ontologice. Drept care, actul liric, deși raportabil în chip
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
de k provocat de ignoranță: "Toți furnizorii de servicii pe Internet utilizează ca modalități de plată kardul" (EZ 2467, 2000, 5); "vînd pui koker auriu" (EZ 3935, 2004, 12). O altă utilizare - ludică și de codificare - a literei se poate identifica în mesajele de pe forumuri, chat-uri, sms-uri. În aceste forme de comunicare se manifestă efecte ale condițiilor de transmitere (nevoia de abreviere, rapiditatea), dar și trăsături mai generale ale limbajelor tinerilor: intenția de originalitate, favorizarea conotațiilor moderne și internaționale, încifrarea
Domnul K by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12110_a_13435]
-
alte cuvinte, filmul trebuia să fie o experiență cathartică în folosul creștinilor. Pornind de la această premisă, dozajul violenței e discutabil. Dar aici apar problemele, iscate de către identificarea spectatorului cu Hristos. E foarte greu, aș spune chiar imoral, să nu te identifici cu cineva în ale cărui predici nu găsești o sămânță de rău. Cu atât mai mult cu cât acel cineva suferă pentru păcatele întregii lumi. Dar acest film îl divorțează oarecum pe Hristos de predicile lui; arată suferința într-o
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
suferă. Iar acest fapt are două consecințe; prima ar fi că lungmetrajul e greu de digerat pentru cei nefamiliarizați cu creștinismul, care văd un om torturat și nu înțeleg de ce îndură aceste chinuri. A doua e mai general aplicabilă: mă identific cu Hristos, dar nu cu o bucată de carne-n sânge. Și chiar dacă îți iese această identificare, ce simți? Compasiune pentru durerea cuiva, oricine ar fi acela, sau exaltare religioasă? Problema pe care o am eu cu violența din film
Cele mai vizionate filme din 2004 by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12116_a_13441]
-
Laurei Mulvey - bazată pe deja clasicul scenariu oedipian, cu Dorothy în locul mamei (substitut), Frank ca tată pre-oedipal și, evident, Jeffrey în rolul fiului. Dar această interpretare suferă de un anacronism major: din visul protagonistului se poate deduce că el se identifică cu mama (Dorothy) - ceea ce, în termenii lui Freud, este unul dintre posibilele efecte ale depășirii complexului oedipian. Și totuși, modul în care Frank o tratează pe Dorothy face să fie clar că el are nevoie de ea pentru îndeplinirea unei
Fetișul lui David Lynch by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12140_a_13465]
-
cap: "A celebrat într-un poem apărut în ŤGazeta literarăť sputnikul sovietic, dar a început să strecoare aluzii antirusești concomitent cu derusificarea începută de Gheorghiu-Dej și continuată de Ceaușescu. în Fieraru, ilegalistul din Șoseaua Nordului, prima ediție, este ușor de identificat Gheorghiu-Dej, veritabil erou, care peste două decenii, proiectat în alt personaj, va deveni criminalul care a ordonat execuția lui Lucrețiu Pătrășcanu". Foarte probabil că, "dacă regimul Ceaușescu nu ar fi fost xenofob și naționalist, nu ar fi fost nici Barbu
Evocîndu-l pe Eugen Barbu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12155_a_13480]
-
Ca și în cazul articolelor din Pururi tânăr..., nici aceste povestiri nu precizează data și locul apariției inițiale, lectura lor în volum schimbându-le în bună măsură accentele. Dacă în paginile revistelor convenția publicistică a veridicității te obliga să-l identifici neapărat pe Mircea Cărtărescu însuși cu naratorul scurtelor texte, acum relația autorului cu vocea narativă se ambiguizează și se îndepărtează vizibil de la o povestire la alta. Abia acum îți dai seama de câtă literatură e în stare Mircea Cărtărescu chiar
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]