257 matches
-
simplă actualizare a unor presupoziții de lectură sub presiunea stereotipilor interpretativi. III.4. Idei și ideologie Secolul XX poate fi considerat dintr-un anumit punct de vedere și epoca marilor reducționisme: sociologice, economice, ideologice etc. Reprezintă un moment de maximă ideologizare a ideii de literatură și a tuturor conexiunilor sale. Ideologizarea secolului XX are cauze și urmări profund politice. Este un secol agitat, puternic „angajat” într-un sens sau altul. Este epoca marilor militantisme ideologice. Ele au fost totdeauna exprimate, dar
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
interpretativi. III.4. Idei și ideologie Secolul XX poate fi considerat dintr-un anumit punct de vedere și epoca marilor reducționisme: sociologice, economice, ideologice etc. Reprezintă un moment de maximă ideologizare a ideii de literatură și a tuturor conexiunilor sale. Ideologizarea secolului XX are cauze și urmări profund politice. Este un secol agitat, puternic „angajat” într-un sens sau altul. Este epoca marilor militantisme ideologice. Ele au fost totdeauna exprimate, dar niciodată cu vigoarea și intoleranța acestui secol, ceea ce are urmări
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Debutează în anul 1963, cu romanul Bârlogul lupilor. Autor de romane de acțiune - fie polițiste, fie reprezentând „aspecte ale luptei comuniștilor în ilegalitate” -, B. respectă cu fidelitate canonul genului. În romanele polițiste Gentlemanul șchiop (1970), Samsarul (1975), Casa păcatelor (1980), ideologizarea dublează intriga detectivistă, altminteri bine condusă. Stânjenitor este, în schimb, maniheismul autorului: hoții, falsificatorii sau proxeneții sunt îndeobște semnalați prin onomastica lor - nume cu rezonanță grecească ori armenească, drept reprezentanți irecuperabili ai „vechiului regim”. O calitate a scrisului lui B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
1948 a venit în răspărul tradiției încetățenite pe durata ultimului secol. Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului din 1948 stipulează, încă din articolul I, principiul egalitar și nediscriminator al educației, caracterul "exclusiv de Stat", precum și "unitatea de structură" al acesteia. Ideologizarea învățământului este explicit afirmată în textul de lege, Statul asumându-și misiunea "educării tineretului în spritul (sic!) democrației populare" (art. I, lit. c). Ideea este preluată și radicalizată în programa școlară de istorie pentru clasele VIII-XI din 1952, care stabilește
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Zece ani mai târziu, Legea educației și învățămîntului din 1978 specifica, printre "obiectivele fundamentale ale învățămîntului", proiectul regimului de antropomorfoză socialistă. Formarea și educarea omului nou" devine un obiectiv tangibil în condițiile în care școala devine un agent explicit de ideologizare care acționează zilnic, vreme de cel puțin zece ani, asupra sculptării socialiste a sinelui, caracterului și mentalului copilului. Legislațiile învățământului din 1968, respectiv 1978, afirmă principiul politizării instituției școlare, care incumbă, pe lângă funcția sa strict instructiv-educațională, și rolul de modelare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
militanți ai construcției socialiste și comuniste". Mai plenar ca niciodată, școala devine un instrumentum regni. Desigur, dintotdeauna școala a fost pusă în slujba intereselor politice și instrumentalizată ca mijloc de atingere a unor scopuri extra-educaționale. Diferența ține însă de intensitatea ideologizării și explicitatea cu care s-a făcut acest lucru. Legislația comunistă a definit școala ca instituție ideologică. Mai mult, însăși funcția instructiv-educațională a devenit indisociabilă de funcția ideologică a școlii. În acest sens, legea din 1978 stipulează ubicuitatea educației ideologice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care istoria literaturii române se preda după niște broșurele ale lui Vitner sau ale altora. Erau, de exemplu, în cursurile unde se vorbea de Eminescu, treipatru pagini despre opera lui și douăzeci de pagini despre descrierea condițiilor social-economice. Or, asemenea ideologizare a constituit o frână în afirmarea obiectivității în aprecierea istoriei literaturii, istoriei științei, istoriei filozofiei. Dacă, însă, în istoria literaturii, în istoria științelor, lucrurile s-au normalizat mai repede, în filozofie a mers foarte greu, deși o perioadă mi s-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]