566 matches
-
mai abstract (a aborda o problemă dificilă). În acest sens, expresiile idiomatice reprezintă, sub raport structural și semantic, construcții complexe care sunt creative în mod intrinsec."; (b) "Variația unei construcții idiomatice într-o întrebuințare specifică implică o creativitate variațională [...]. Expresia idiomatică în întregul ei e manipulată ca o configurație mentală pentru a fi adaptată (împreună cu substructurile sale) la cerințele comunicative provenite din contextul specific de întrebuințare."122 În această dublă caracterizare, ce concepe "creativitatea idiomatică" drept un rezultat al "interacțiunii" dintre
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
specifică implică o creativitate variațională [...]. Expresia idiomatică în întregul ei e manipulată ca o configurație mentală pentru a fi adaptată (împreună cu substructurile sale) la cerințele comunicative provenite din contextul specific de întrebuințare."122 În această dublă caracterizare, ce concepe "creativitatea idiomatică" drept un rezultat al "interacțiunii" dintre "creativitatea intrinsecă" și "creativitatea variațională", există mai multe confuzii, care provin, în general, din absența unei discriminări riguroase între planurile "conținutului" lingvistic. Mai întâi, e greu de înțeles cum pot "interacționa" cele două tipuri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cum pot "interacționa" cele două tipuri de creativitate, dat fiind că ele se referă la fenomene lingvistice distincte: "creativitatea intrinsecă" vizează (în termeni coșerieni) raportul dintre semnificație și desemnare, pe când "creativitatea variațională" privește raportul dintre semnificație și sens. Apoi, expresiile idiomatice nu au cum să fie creative "în mod intrinsec": pe de o parte, pentru că nu toate așa-zisele idioms se construiesc pe baza unor procese figurative ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe" ies din această categorie); iar, pe de altă parte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unor procese figurative ("perifrazele lexicale" și "sintagmele stereotipe" ies din această categorie); iar, pe de altă parte, deoarece "creativitatea" nu e o trăsătură care să se manifeste (doar) în cadrul raportului dintre desemnare și semnificație, ci e posibilă doar în măsura în care unitățile idiomatice sunt actualizate într-un anumit text, care exprimă un anumit sens. În sfârșit, condiționarea creativității prin intermediul "variației" (de "expresie", desigur) e o reducție arbitrară, care elimină în mod nejustificat din sfera primului termen o mare parte a creației de sens
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mare parte dintre erorile începuturilor. Însă această remediere nu a fost niciodată completă. De exemplu, dacă distincția lui Steen între metafora în limbaj ca sistem și metafora în limbaj ca uz vine pe urmele cunoscutei distincții coșeriene dintre planul particular ("idiomatic"/"istoric") și cel individual (textual-discursiv) al vorbirii, în schimb, distincția între metafora în gândire ca sistem și metafora în gândire ca uz este inutilă și chiar imposibil de stabilit, deoarece ambele categorii au ca obiect desemnarea. În orice caz, precursoratul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
internaționale. 5. Abordări paremiologice 5.0. După cum am afirmat la începutul capitolului de față, interesul lingvisticii moderne pentru studierea textemelor e sinonim cu apariția frazeologiei ca disciplină. Cu toate acestea, una dintre cele trei mari categorii tradiționale de texteme (expresiile idiomatice, proverbele și "citatele celebre") a făcut încă din Antichitate obiectul unei discipline specializate: paremiologia. Din acest motiv, integrarea acestei categorii în câmpul frazeologiei a constituit un proces îndelungat și anevoios, marcat de numeroase rezerve și excluderi reciproce. De exemplu, lingvistica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
motiv, integrarea acestei categorii în câmpul frazeologiei a constituit un proces îndelungat și anevoios, marcat de numeroase rezerve și excluderi reciproce. De exemplu, lingvistica sovietică a impus încă din anii '40 opoziția dintre frazeologie (= disciplină lingvistică, specializată în studierea expresiilor idiomatice) și paremiologie (= disciplină eclectică, reunind elemente din etnografie, antropologie și - doar în subsidiar - lingvistică, specializată în studierea proverbelor)130. Această separație artificială traversează și unele lucrări frazeologice de dată mai recentă, precum studiul lui Gertrud Gréciano, care își exprimă scepticismul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
propriul mâner"), pe care Honeck îl plasează printre proverbele "negative" ("care infirmă idealul"), poate fi încadrat cu argumente la fel de îndreptățite în cealaltă categorie, ca expresie a ordinii "normale", "firești" a lumii. 6. Studii literare consacrate textemelor 6.0. Dacă expresiile idiomatice au constituit până în momentul de față obiectul predilect al frazeologiei, iar proverbele au beneficiat din plin de atenția paremiologiei, cea de-a treia mare clasă tradițională de texteme ("citatele celebre", extrase mai ales din operele literare) a suscitat destul de târziu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
stilizare", "variație" și "parodie") și "dialogurile pure"143. Desigur, din perspectivă actuală i s-ar putea reproșa stilisticianului asimetria artificială pe care o stabilește între poezie și roman (monolingvism vs. plurilingvism), dar și absența unei distincții clare între planul "colectiv" ("idiomatic") și cel individual (textual-discursiv) al limbajului. Raportată, însă, la momentul scrierii sale, lucrarea lui Bahtin reprezintă un progres semnificativ în studierea manifestărilor "discursului repetat". 6.2. Din păcate, condițiile politice au făcut ca ideile lui Bahtin să-și găsească destul de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
din cele mai importante centre universitare românești: București, Iași și Cluj. 7.1.1. Astfel, "Școala de la București" pare să fi urmat încă din anii '50 linia de cercetare a frazeologiei franceze și ruse/sovietice, concentrându-și atenția asupra manifestărilor "idiomatice" ("istorice") ale textemelor și adoptând în acest sens o perspectivă preponderent gramaticală (și, în subsidiar, stilistică). Reprezentative din acest punct de vedere sunt lucrările semnate de Florica Dimitrescu 152, Mioara Avram 153 și Ioana Boroianu 154, precum și demersul mai recent
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
interesat și de dimensiunea lor semantică (și, nu mai puțin, culturală) - demers care, din păcate, nu a fost dus până la capăt, ca urmare a indistincției, caracteristice majorității paremiologilor, între dimensiunea obiectuală a desemnării și aceea propriu-zis semantică a "conținutului" structurat "idiomatic". 7.1.2. Mai apropiate de doctrina integralismului lingvistic au fost demersurile "Școlii din Iași", care a beneficiat, încă din deceniul al cincilea, de o solidă tradiție stilistică și retorică, inaugurată de către Iorgu Iordan 160, după modelul lui Charles Bally
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ridică anumite probleme. Luând drept punct de reper distincția coșeriană între "discurs repetat" și "zicale"169, Dumistrăcel împarte astfel unitățile analizate: A. enunțuri "anonime", care înglobează la rândul lor: A1. enunțuri "populare", adică: (a) contexte din "vorbire" (locuțiuni expresive; expresii idiomatice; zicători și proverbe; comparații stereotipe); și (b) "citate" din literatura populară (versuri; formule stereotipe de basm; "ghicitori"); A2. enunțuri "culte" (formule religioase; dictoane; sloganuri; formule tehnice; nume proprii de notorietate) B. enunțurile cu autori cunoscuți (titluri de opere; citate propriu-zise
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care s-au format autorii respectivi. Demersurile de această factură s-au manifestat și în cadrul paremiologiei comparate 182, dar mai ales în cadrul frazeologiei contrastive. În acest sens, s-au întreprins până acum câteva demersuri foarte utile de confruntare a expresiilor idiomatice românești cu cele din limbile franceză, rusă, engleză și germană 183. 7.2.2. În schimb, mai puțin încurajatoare se prezintă situația în ceea ce privește investigarea "citatelor celebre". Intertextualitatea a fost rareori identificată și explorată ca fenomen lingvistic particular 184, iar studiile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Totodată, "vorbirea" este definită aici drept "o activitate universală care se realizează prin indivizi particulari, ca membri ai unor comunități istorice", justificând astfel, la rândul ei, o triplă abordare: "în sens universal", "în sens particular" (= individual) și "în sens istoric" (= "idiomatic")220. Prin urmare, există două moduri distincte de caracterizare a vorbirii: A. ca "punct de vedere", în funcție de care limbajul poate fi descris ca (a) activitate (facultate), (b) competență (cunoaștere/"știință") și/sau (c) produs (succesiune concretă de semne); B. ca
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
adică limbile "istorice") și/sau (c) individual (vorbirea efectivă). Toate aceste trăsături sunt condensate în următorul tabel 221: puncte de vedere niveluri ενέργεια activitate δύναμιζ competență έργον produs universal vorbire în general competență elocuțională totalitatea "vorbitului" istoric limba concretă competență idiomatică (limba abstractă) individual discurs competență expresivă "text" 2.2. Celor trei "planuri" ale vorbirii, Coșeriu le-a asociat nu doar trei "puncte de vedere" (în 1955), dar și trei tipuri specifice de "conținut" (la mijlocul deceniului șapte) și trei tipuri de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de conformitate" justifică un nou tabel 226, similar cu acela pe care l-am reprodus în 2.1.1.: Plan Judecată "Conținut" Competență (Saber) vorbirea în general [= universală] congruent/ incongruent desemnare competență elocuțională limbă particulară [= istorică] corect/ incorect semnificație competență idiomatică discurs [= individual] adecvat/ inadecvat sens competență expresivă 2.4. Conform doctrinei integraliste, orice fenomen lingvistic trebuie descris "așa cum este", adică prin sesizarea specificului său, care se definește, în primul rând, prin situarea sa într-un anumit plan al "vorbirii" (universal
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
reprodus în 2.1.1.), care, la mijlocul deceniului șase, era aproape inexistentă ca disciplină. Însă nici (sub)disciplinele lingvistice "specializate" nu și-au atins, până la data intervenției coșeriene - în unele cazuri, nici după aceea -, propriul potențial. E cazul semanticii "istorice"/"idiomatice" (adică al "semanticii structurale" sau al "lexematicii", cum a denumit-o Coșeriu), disciplină pe care savantul de origine română a fundamentat-o, prin studiile sale publicate în perioada 1964-1990, atât din punct de vedere sincronic, cât și diacronic. Din aceste
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în câmpul semanticii. 3. Lingvistica elocuțională 3.0. În concepția lui Eugeniu Coșeriu, lingvistica se compune din trei părți, corespunzătoare celor trei planuri ale limbajului: lingvistica elocuțională (sau lingvistica "vorbirii" în general, care studiază limbajul ca activitate umană universală), lingvistica "idiomatică" (ce se ocupă cu studiul limbilor "istorice") și lingvistica textului (având ca obiect discursul individual, adică vorbirea manifestată ca "text"). În scrierile sale, care acoperă mai bine de jumătate de secol, savantul de la Tübingen a fundamentat și a explorat fiecare
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
fazică a limbii 232; c) contextul, adică "toată realitatea care înconjoară un semn, un act verbal sau un discurs, ca "știință" a interlocutorilor, ca prezență fizică și ca activitate"233; contextul presupune, în esență, trei forme de manifestare 234: * contextul idiomatic (idiomul însuși în care se exprimă vorbitorul); * contextul verbal (discursul în care survine un anumit enunț); * contextul extraverbal sau totalitatea circumstanțelor non-lingvistice care înconjoară discursul și care acoperă șase categorii: - contextul fizic (lucrurile direct perceptibile de către vorbitori); - contextul empiric (lucrurile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a evidențiat acest aspect: pe de o parte, el a afirmat că "operațiile care constituie determinarea asigură [...] materializarea uneia din posibilitățile fundamentale ale vorbirii: aceea de a se referi fără echivoc la actual și particular cu semne care, în "tezaurul idiomatic", sunt, prin ele însele, virtuale, fiind de asemenea, în majoritatea lor, universale și, adesea, echivoce"242; pe de altă parte, și "cadrele participă în mod aproape constant la determinarea semnelor", de vreme ce ele "orientează orice discurs, dându-i un sens, și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
un sens, și pot chiar să determine nivelul de adevăr al enunțurilor"243. Prin urmare, "lingvistica vorbirii" este deja o semantică elocuțională, în ambele sensuri ale termenului: și ca teorie a activității vorbirii, și ca "gramatică" a acesteia. 4. Lingvistica "idiomatică" 4.0. Cel de-al doilea tip de lingvistică pe care îl implică tripartiția coșeriană este lingvistica "idiomatică" sau "lingvistica limbilor". Existența sa autonomă se justifică prin existența unei competențe "idiomatice", care, în privința "conținutului", își găsește confirmarea în existența semnificatului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
deja o semantică elocuțională, în ambele sensuri ale termenului: și ca teorie a activității vorbirii, și ca "gramatică" a acesteia. 4. Lingvistica "idiomatică" 4.0. Cel de-al doilea tip de lingvistică pe care îl implică tripartiția coșeriană este lingvistica "idiomatică" sau "lingvistica limbilor". Existența sa autonomă se justifică prin existența unei competențe "idiomatice", care, în privința "conținutului", își găsește confirmarea în existența semnificatului ca nivel autonom. De fapt, planul "idiomatic" al vorbirii este acela în cadrul căruia Coșeriu a elaborat cele mai multe concepte
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
activității vorbirii, și ca "gramatică" a acesteia. 4. Lingvistica "idiomatică" 4.0. Cel de-al doilea tip de lingvistică pe care îl implică tripartiția coșeriană este lingvistica "idiomatică" sau "lingvistica limbilor". Existența sa autonomă se justifică prin existența unei competențe "idiomatice", care, în privința "conținutului", își găsește confirmarea în existența semnificatului ca nivel autonom. De fapt, planul "idiomatic" al vorbirii este acela în cadrul căruia Coșeriu a elaborat cele mai multe concepte și aplicații din toate studiile sale consacrate "conținutului" lingvistic. Savantul de origine română
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
tip de lingvistică pe care îl implică tripartiția coșeriană este lingvistica "idiomatică" sau "lingvistica limbilor". Existența sa autonomă se justifică prin existența unei competențe "idiomatice", care, în privința "conținutului", își găsește confirmarea în existența semnificatului ca nivel autonom. De fapt, planul "idiomatic" al vorbirii este acela în cadrul căruia Coșeriu a elaborat cele mai multe concepte și aplicații din toate studiile sale consacrate "conținutului" lingvistic. Savantul de origine română a făcut acest lucru în primul rând prin întemeierea semanticii structurale (sau a lexematicii), ca disciplină
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
disciplină specializată în studiul funcțional al semnificatelor limbilor. În acest scop, aparatul conceptual coșerian propune câteva delimitări prealabile. 4.1.1. Astfel, Coșeriu precizează că obiectul semanticii structurale nu îl constituie, la drept vorbind, așa-zisele limbi istorice, adică tradițiile "idiomatice" identificate prin substantive (franceza, germana, româna ș.a.), întrucât "o limbă istorică nu este niciodată un singur "sistem lingvistic", ci un "diasistem": un ansamblu de "sisteme lingvistice", între care întâlnim la fiecare pas coexistență și interferență"244. Mai exact, într-o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]