893 matches
-
de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), soc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Rosa canina", afin ("Vaccinum myrtillus L."), afin-vânăt ("Vaccinium uliginosum"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care șase specii protejate prin aceeași
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
până la 1900 m). Dintre plantele ierboase la aceste altitudini sunt caracteristice ferigile și, în poieni, păiușul roșu. În zona alpină, cu îngheț îndelungat și soluri acide, se dezvoltă pajiști dese și scunde iar în partea inferioară (subalpină) apar tufișuri de ienupăr, bujor de munte, afin, jneapăn. În largul văilor mari, datorită umezelii persistente, apare o vegetație specifică de luncă, cu stuf, papură, rogoz și adesea cu pâlcuri de sălcii, plopi și arini. În Delta Dunării predomină vegetația de mlaștină. Variația condițiilor
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
un complex de tufărișuri și pajiști subalpine. Acestea apar insular în Masivul Omu (inclusiv Pietrele Roșii) și în Masivul Fărăoane. Jnepenișurile au o mare dezvoltare, în special în Masivul Omu, fiind greu accesibile. Tufărișurile sînt formate din jneapăn (Pinus mugru), ienupăr pitic (Juniperus sibirlca), anin de munte (Alnus viridis) și smirdar (Rhododendron kotsckyi), la care se adaugă alinul (Vaccinium myrtillua, V. uliginosum) și merișorul de munte (Vaciniurn vitisidaea). Jneapănul formează desișuri impenetrabile; tulpinile se încolăcesc, se întortocheată în așa fel, încît
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
care unele rare și protejate la nivel național său european. Specii de arbori și arbuști: brad ("Abies"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), zâmbru, frasin ("Fraxinus"), jneapăn ("Pinus mugo"), salcie pitica ("Salix retușa"), afinul sau merișorul de munte ("Vaccinum myrtillus L."), ienupăr ("Juniperus communis"), alun ("Corylus avellana"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"); La nivelul ierburilor și pe stâncării sunt întâlnite rarități floristice; dintre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992: floarea de colț ("Leontopodium
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
cunoscut pentru prezența , endemic aici, precum și a circa 88 de specii de plante reprezentând aproape 30% din dendroflora macedoneană. Pădurile de pin macedonean din Pelister sunt împărțite în două comunități: pădurile de pin cu ferigi și păduri de pin cu ienuperi. Ca specie coniferă specifică, pinul macedonean este un al florei terțiare, iar pinul cu cinci ace Molika a fost remarcat prima oară în Pelister în 1893. Fondul forestier limitat al Macedoniei include și , paltini, salcii plângătoare, salcii albe, arini, plopi
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
și ierburi) distribuite etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Floră este reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo") sau ienupăr ("Juniperus communis"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
de: brad ("Abies"), molid ("Picea abies"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus baccata"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), fag ("Fagus sylvatica"), mesteacăn ("Betula pendula"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie căprească ("Salix capreea") și arbusti cu specii de jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), afin ("Vaccinum myrtillus"), salcie pitică ("Salix retusa"), merișor ("Vaccinum vitis idaea L."), mur ("Rubus fruticosus"), salbă moale ("Euonymus europaeus"). La nivelul ierburilor vegetează mai multe specii floristice (unele foarte rare, printre care unele ocrotite prin aceeași "Directivă a
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
0-2 sC. Verile sunt scurte și iernile lungi. În depresiuni sunt frecvente inversiunile termice. Vegetația este formată din pădurea de fag până la 1200m, apoi de amestec și ulterior de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams"), coacăze roșii (Ribes rubrum L.), coacăze negre (Ribes nigrum L.), scorușe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) și boabe de ienupăr (Juniperus communis L. și/sau Juniperus oxicedrus L.), conținutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; ... f) folosirea la fabricarea pălincii a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
de alcool 100% vol.; în cazul următoarelor fructe: pere Williams (Pyrus communis L. cv "Williams") , coacăze roșii (Ribes rubrum L.), coacăze negre (Ribes nigrum L.), scorușe (Sorbus aucuparia L.), soc (Sambucus nigra L.), gutui (Cydonia oblonga Mill.) și boabe de ienupăr (Juniperus communis L. și/sau Juniperus oxicedrus L.), conținutul de alcool metilic este de maximum 1.350 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; ... f) folosirea la fabricarea rachiului a produselor îndulcitoare, așa cum au fost definite în art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200627_a_201956]
-
și mari semnificații religioase pentru centrul de pelerini Sabarimala. În Scandinavia, steaua a fost cunoscută ca "Lokabrenna" („ars de Loki” sau „torța lui Loki”). În astrologia din Evul Mediu, Sirius era considerată o stea fixă Beheniană, asociată cu berilul și ienupărul. Simbolul său astrologic a fost listat de către Heinrich Cornelius Agrippa. Multe culturi au semnficiații speciale istoric legate de Sirius, în mod particular în relați cu câinii. Într-adevăr, ea este adsea numită colocvial „Steaua câinelui” fiind cea mai luminoasă stea
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
regiunea Siciliei și totodată constituie cea mai meridională parte a Italiei. În ciuda unor suprafețe discontinue destinate agriculturii, insulele prezintă un aspect dezolant, însă acest fapt este datorat în primul rând deforestării fără discernământ și dispariției crângurilor și plantațiilor de măslini, ienuperi și roșcove. Acum cincizeci de ani, insulele încă mai prezentau un peisaj dominat de loturi cultivate și separate de ziduri de piatră însă, în ziua de astăzi, economia locală se bazează pe pescuit și turism (în mod special pe insula
Insulele Pelagie () [Corola-website/Science/297325_a_298654]
-
concordanță cu structura geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Conifere cu specii arboricole de: brad ("Abies albă"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus sibirica") sau ienupăr ("Juniperus communis"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula
Parcul Național Călimani () [Corola-website/Science/313472_a_314801]
-
copacilor prinseră a se lungi, iar printre ramurile lor aerul se vedea tot mai vînăt, Pablo porni Înapoi către sat, cu rucsacul și buzunarele doldora de pietricele. Undeva, pe platoul Îngust ca o prispă, acoperit pe jumătate cu tufe de ienupăr, cărarea se bifurca. Era locul unde, la urcare, se oprea de obicei să mănînce. Tot acolo Își umplea dimineața bidonul cu apă, de la un șipot din apropiere. Acum, dinspre muntele din cealaltă parte a văii, bătea un vînt răcoros și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
care se îmbină sunt arbuști, arbori răzleți, ierburi. În zona alpină, unde clima este rece și umedă, se întâlnesc specii de ierburi adaptate la frig, umezeală, vânt puternic. La partea inferioară a etajului subalpin pajiștile se îmbină cu tufișuri de ienupăr, jneapăn, afin, merișor. Zona alpină este întâlnită în munții Rodnei, Călimani, Bucegi, Leaota, Piatra Craiului, Iezer-Păpușa, Făgăraș, Parâng, Cândrel, Șurean, Căpățânii, Retezat-Godeanu, țarcu etc. Vegetația azonală. În lungul văilor principale, cu lunci largi, mai ales în regiunile de câmpie, dealuri
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
prin contemporaneitatea gândirii, având pe Eliot și Montale reprezentanți de seamă. Sub piscuri mari, în munte, o căldare de bazalt. Un pas, și-apoi abrupt tărâmul celălalt. O amintire stranie și fără de-ntreruperi îmi stăruie adânc, în miros verde de ienuperi. O amintire grea apasă. Ca din alte ere, Spre care sângele și astăzi mult se cere. Aice mai stătui, aievea sau în vis, cândva, mai sus, mai jos, când pisc și iezer nu era. Și stam printre liane, sub ecuatorul
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
lor terapeutică. Pentru afecțiuni reumatice se recomandă băi cu coajă de salcie, din care se face un decoct concentrat cu 100g/l, care se adaugă în apa de baie. În același scop se folosesc uleiurile volatile de pin, brad sau ienupăr, punându-se în apa de baie 2-4g dintr-un amestec în părți egale de ulei volatil și alcool etilic de 90ș. De asemenea, se pot folosi și fructele de ienupăr, din care se prepară un decoct cu 100g/l, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
același scop se folosesc uleiurile volatile de pin, brad sau ienupăr, punându-se în apa de baie 2-4g dintr-un amestec în părți egale de ulei volatil și alcool etilic de 90ș. De asemenea, se pot folosi și fructele de ienupăr, din care se prepară un decoct cu 100g/l, pentru o baie totală. Tonice generale sunt băile cu decoct concentrat din 200g/l frunze de nuc sau 200-250g frunze de mentă introduse într-un săculeț de tifon, care se agită
[Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
mare forță de atracție turistică. Condițiile concrete de altitudine au determinat etajarea vegetației cu aspecte specifice: zona pădurilor , mixte, a coniferelor și cea alpină. Mai important Însă pentru turism, sunt unele specii de plante cum ar fi: jneapăn (Pinus mugo), ienupărul pitic (Juniperus sibirica), bujorul de munte (Rhododendron kotschyi), iarba bălții (Deschampsia caespitosa), brîndușa de munte (Crocus heufelianus), coacăzele (Bruckenthalie spiculifolia), floarea de colț (Leonthopodium alpinum), sîngele voinicului (Nigritela nigra), crinul galben (Liliulm jankae), afinul (Vaccinium myrtillus), garofița Pietrei Craiului (Dianthus
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ardei iute. Se asezonează salata cu sosul obținut și se servește imediat. Salată de iarnă Ingrediente pentru 6 persoane • 800 g conopidă • 400 g cartofi • 250 g broccoli • 150 g fasole păstăi • o sfeclă coaptă • o rodie • foi de dafin • ienupăr • ulei de măsline estravirgin • sare Timp de preparare: 30 min. Conținut caloric: 203 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Conopida se desface în inflorescențe mici și se fierbe în apă ușor sărată împreună cu 2 foi de dafin
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
sare Timp de preparare: 30 min. Conținut caloric: 203 kcal/porție Fără ouă Rețetă vegan Mod de preparare: Conopida se desface în inflorescențe mici și se fierbe în apă ușor sărată împreună cu 2 foi de dafin și 4 boabe de ienupăr. Cartofii, căpățânile de broccoli și păstăile se fierb separat, în apă cu puțină sare, apoi se taie cubulețe. Se taie cubulețe și sfecla coaptă. Rodia se taie în jumătate, se păstrează câteva bobițe pentru a decora salata, iar restul se
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
o linguriță amestec la 200 ml apă clocotită și se bea câte o cană pe zi. *Infuzie din amestec cu coada șoricelului (3 părți), turiță mare (2 părți), rostopască (1 parte), cimbrișor (1 parte), lichen de piatră (1 parte) și ienupăr (1 parte) ; se ia 1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită și se consumă câte 2 ceaiuri pe zi. *Infuzie din amestec cu frunze de mentă (20 g), herba de cimbrișor (20 g), fructe de ienupăr (20 g), frunze
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
1 parte) și ienupăr (1 parte) ; se ia 1 lingură amestec la 200 ml apă clocotită și se consumă câte 2 ceaiuri pe zi. *Infuzie din amestec cu frunze de mentă (20 g), herba de cimbrișor (20 g), fructe de ienupăr (20 g), frunze de țintaură (10 g) și semințe de chimen (15 g) ; se ia o linguriță amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează 5 minute, se strecoară și se beau, zilnic, câte 2 ceaiuri calde. *Infuzie din amestec
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
caz de insuficiență. *Decoct din rădăcini uscate de cicoare (Cichorium intybus) din care se bea un ceai călduț, fracționat În 3 reprize, Înainte de mesele principale, având rol de stimulare a funcțiilor hepatice deteriorate. *Decoct din mlădițe uscate și măcinate de ienupăr (Juniperus communis) care se bea În cursul zilei, luând câte o lingură la intervale de o oră, cu eficiență În insuficiență hepatică. *Decoct din lăstari tineri de sparanghel (Asparagus officinalis) (20 g la 1 litru apă rece) care se bea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]