600 matches
-
de pe fructe sunt grupate, pulpa crapă și deseori este supusă unui proces de putrezire, datorită pătrunderii în interiorul țesuturilor a altor agenți patogeni. Transmitere-răspândire. Primele infecții în primăvară sunt produse de către sporii ce se formează pe lăstarii atacați din toamnă. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor. Sporii ajung la maturitate prin luna mai și determină infecții pe frunze. În anii ploioși, boala poate lua un caracter grav. Deși ciuperca poate forma și fructificații de rezistență, transmitera sa este asigurată numai de miceliul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
din miceliu cu spori, fructele având un gust acrișor-dulceag, mult mai plăcut decât cele sănătoase la acea oră, care sunt acre. După 3-4 săptămâni de la apariția simptomelor, fructele se zbârcesc, se brunifică și cad în masă (fig. 158). Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu în muguri și ramuri, atacul fiind favorizat de primăverile reci și umede. Sporii care apar pe hurlupi răspândesc ciuperca în primăvară. Dintre soiurile de prun sunt mai atacate: Vinete românești, De Bistrița, Grase românești, Pozegaca. Soiurile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezistă la temperaturile scăzute din timpul iernii și produc infecții în primăvară pe frunze, pe flori și pe ramuri. Deseori, miceliul de infecție ajunge în flori și trece prin cozile acestora în scoarța ramurilor, producând infecții în primăvară. Ciuperca mai iernează ca miceliu de rezistență în scoarța ramurilor cât și în fructele mumifiate. După doi ani, pe fructele mumifiate, apar din scleroți (organe de rezistență) apotecii (fructificații ca niște pâlnii) cu spori. Atacul pe fructele ajunse aproape de maturitate este favorizat de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
rezista de la 50 zile la un an. Prunus spinosa (porumbarul) este sensibil la infecțiile cu această ciupercă și deseori sporii formați în număr mare pe frunzele acestuia, trec și infectează livezile de prun. Sporii de rezistență apar mai târziu. Ciuperca iernează sub formă de spori de rezistență sau ca miceliu de rezistență în organele subterane ale speciilor de Anemone parazitate. Primăvara, sporii de rezistență germinează și dau infecții pe speciile de Anemone. Plantele de Anemone infectate, prezintă frunze zbârcite, de culoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Pe fructe, atacul se manifestă prin apariția unor pete de 1-2 cm în diametru, albicioase și puțin reliefate, în dreptul cărora țesuturile, cu timpul, se brunifică și putrezesc. Transmitere-răspândire. Din germinarea sporilor ce se formează pe frunze rezultă un miceliu care iernează în scoarța ramurilor sau sub solzii mugurilor. Infecțiile cu acest miceliu se fac în primăvară, în momentul dezmuguririi, în condiții de umiditate ridicată și temperaturi mai scăzute (7 20șC). Prevenire și combatere. Piersicii vor fi stropiți în timpul repausului vegetativ cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantelor Transmitere-răspândire Sporii răspândesc ciuperca în timpul perioadei de vegetație germinând la temperaturi cuprinse între 2-24șC și pot rezista și la temperaturile scăzute din timpul iernii, când se găsesc în cleiul ce se află în crăpăturile scoarței ramurilor. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Atacul acestei ciuperci este puternic în primăverile umede ce urmează după ierni cu temperaturi moderate, care au permis sporilor să și păstreze viabilitatea. Infecțiile ciupercii sunt favorizate de rănile de pe scoarța ramurilor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
puieții de cais și piersic atacul poate duce la uscarea în totalitate a acestora. Pe ramurile atacate se constată accentuate scurgeri de clei, cât și apariția fructificațiilor ciupercii sub forma unor discuri albicioase de 1-2 mm în diametru. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează în scoarța ramurilor debilitate sub formă de miceliu de rezistență deshidratat (strome) din care în primăvară ies sporii, ce vor asigura răspândirea ciupercii în cursul perioadei de vegetație. Infecțiile de primăvară pot fi produse și de sporii eliminați din fructificațiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
prezintă pete brunii caracteristice. Prin intermediul acestor fructe infectate, bacteria se transmite puieților în pepiniere, de aceea aceste fructe nu vor putea fi folosite. Pomii tineri din pepinieră suferă mai mult din cauza acestei boli decât cei mai în vârstă. Transmitere-răspândire. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor atacate, în muguri, primăvara pătrund în frunze prin stomate (deschideri naturale), iar în celelalte organe ale pomului, prin diferite răni produse de cauze mecanice sau de insecte. Excesul de îngrășăminte cu azot din pepiniere și din plantațiile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
mecanice ce le prezintă scoarța ramurilor; infecțiile sunt favorizate de temperaturi coborâte și umiditate ridicată, condiții ce se realizează primăvara și toamna. Viermii de mătase nu pot fi hrăniți cu frunze de dud parazitate și nici cu cele tratate. Bacteriile iernează în scoarța ramurilor infectate sau pe sol, în frunzele căzute. Prevenire și combatere. Măsurile de combatere urmăresc limitarea focarelor de infecție astfel: puieții bolnavi în pepinieră vor fi distruși prin ardere; ramurile puternic atacate vor fi tăiate și distruse; se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de micelii cu spori. Un atac puternic determină îngălbenirea, brunificarea și apoi căderea în masă a frunzelor (fig. 179). Transmitere-răspândire. Iernarea parazitului are loc pe frunzele căzute, în primăvară formându-se peritecii (fructificații de rezistență) cu spori. Ciuperca mai poate ierna și sub formă de miceliu în scoarța ramurilor. Prevenire și combatere. Îngroparea frunzelor în toamnă, prin arături, duce la micșorarea sursei de infecție. Se vor folosi aceleași tratamente chimice ca și în combaterea bacteriozei dudului. 9.9. Bolile arbuștilor fructiferi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și neputându-se lignifica, degeră ușor în timpul iernii. Frunctele rămân mici și nu se maturează normal. Transmitere-răspândire. Pe agriș și coacăz, în vară (iulieaugust) se formează grupuri de spori ce produc infecții repetate în vară, dar rezistă și iarna. După ce iernează, sporii de rezistență germinează și infectează pinul, pe care ciuperca formează alte generații de spori.. Dintre soiurile de coacăz rezistente la rugină amintim: Crusader, La Fouge, Lissil, Invigo, Westra, Kantata, Roșii de Versaille etc. Prevenire și combatere. Se va avea
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ce se întind de-a lungul nervurilor principale. Mugurii axilari de la baza frunzelor sunt brunificați și apoi se usucă. În timpul iernii, pe scoarța ramurilor atacate, se constată prezența unor punctișoare brun-negricioase, ce reprezintă fructificațiile de rezistență a ciupercii. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de miceliu de rezistență, pe care se vor forma fructificații de rezistență cu spori care vor produce infecții în primăvară. Răspândirea ciupercii în timpul vegetației se face prin sporii duși de apa de ploaie și de vânt. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
superioară a frunzelor. Toamna, când temperaturile sunt mai coborâte, petele purpurii se albesc la centru și, în aceste zone, se formează fructificațiile ciupercii, care apar ca niște punctișoare mici, negre. Frunzele puternic atacate se brunifică și se usucă. Transmitere-răspândire. Ciuperca iernează sub formă de fructificații de rezistență care se formează pe frunzele distruse; în interiorul acestora se găsesc sporii ce ajung la maturitate în primăvara următoare și produc noi infecții. În iernile mai blânde, ciuperca poate rezista sub formă de spori și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în mod sigur există pericolul unei noi infecții, organele viței de vie să fie acoperite cu o peliculă de substanță care să le protejeze. Spre toamnă, după efectuarea ultimei contaminări secundare, ciuperca formează sporii de rezistență, sub forma cărora ciuperca iernează. În ceea ce privește comportarea soiurilor la atacul de mană, soiurile superioare de masă și de vin sunt mai sensibile la atac. Printre acestea cităm: AfuzAli, Muscat Hamburg, Perlă de Csaba, Chasselas, Cardinal, Regina viilor, Riesling italian, Italia, Fetească regală, Fetească albă, Băbească
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
plantă la alta, iar focarele inițiale se extind ocupând suprafețe din ce în ce mai mari. Pe scoarța atacată sau în crăpăturile acesteia, ciuperca formează scleroți pe care apar spori. Transmitere-răspândire. Ciuperca poate trăi în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție și iernează ca scleroți și rizomorfe. Temperaturile optime la care miceliul se poate dezvolta sunt cuprinse între 16-18șC. Boala este frecventă în terenurile argiloase, umede, întâlnindu-se la piciorul, pantelor unde în anii ploioși plantele sunt acoperite cu pământ. Prevenire și combatere
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Astfel se explică pagubele foarte mari ce le produce ciuperca în toamnele ploioase și călduroase. Dezvoltarea ciupercii începând cu 1-2șC, duce la pierderi mari și la strugurii păstrați în depozite frigorifice. Pe organele atacate, ciuperca formează microscleroți sub forma cărora iernează. În primăvară, în urma germinării scleroților, se formează atât spori cât și fructificații (apotecii ) cu spori. Plantațiile amplasate în văi umede, unde nu circulă curenți de aer, au mult de suferit de pe urma acestei ciuperci, mai ales în toamnele călduroase și bogate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
persoanelor bolnave. Articolul 30 Căpitănia portului permite plecarea navelor în trafic internațional numai după ce autoritatea vamală vizează declarația proviziilor de bord și, după caz, manifestul încărcăturii. Articolul 31 Pentru navele sub pavilion străin care intră în șantiere navale sau la iernat, comandanții, armatorii sau agenții lor sunt obligați să depună autorității vamale declarația proviziilor de bord și copia manifestului încărcăturii. Pe toată această perioadă navele se află sub supraveghere vamală. Articolul 32 (1) La transportul mărfurilor cu aeronave române, controlul vamal
REGULAMENT din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119340_a_120669]
-
persoanelor bolnave. Articolul 30 Căpitănia portului permite plecarea navelor în trafic internațional numai după ce autoritatea vamală vizează declarația proviziilor de bord și, după caz, manifestul încărcăturii. Articolul 31 Pentru navele sub pavilion străin care intră în șantiere navale sau la iernat, comandanții, armatorii sau agenții lor sunt obligați să depună autorității vamale declarația proviziilor de bord și copia manifestului încărcăturii. Pe toată această perioadă navele se află sub supraveghere vamală. Articolul 32 (1) La transportul mărfurilor cu aeronave române, controlul vamal
ANEXA din 6 octombrie 1997 de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119342_a_120671]
-
saxonii, triburi germanice păgîne din partea cărora francii suportau nesfirșite atacuri devastatoare, Carol va acționa cu mai multă duritate, începînd cu 772, timp de aproape treizeci de ani, el va purta împotriva lor campanii repetate, pe care le conduce el însuși, iernînd împreună cu armatele sale pentru a putea reataca primăvara. Sarcina este cu atît mai complicată cu cît triburile saxone au în fruntea lor șefi hotărîți și valoroși, care resping creștinismul și rezistă cu disperare dominației carolingiene. Cel mai de temut este
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
că-ți puteai asculta bătăile inimii... doar greierii mai țârâiau tremurat. În liniștea nopții, din depărtare se auzi un găgăit ascuțit apropiindu-se din ce în ce. Un cârd de gâște sălbatice acoperea cerul de deasupra, alunecând către miazăzi pentru iernat. „ Asta înseamnă că a venit vremea toamnei..!”, murmură careva mai mult șoptit. După o vreme, tot el continuă cu o tristețe care-i sfâșie sufletul. Cocoarele, în toamna asta, oare, nu s-au mai călătorit ?!.. întreaga-i ființă prefacându-i-se ca
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
mijloacele utilizate. Principalele obiective au fost mănastirile, pe care vikingii le profanau și jefuiau fără nici un fel de remușcări, ei fiind încă pagini. Pericolul viking a luat o nouă formă între 840-850 d. Hr., cînd oamenii nordului au început să ierneze și să-și stabilească baze permanente în Irlanda. S-au stabilit în zona coastelor, punînd bazele unor viitoare orașe irlandeze: Limerick (Hlymrekr), Wexford (Veigsfjörth), Waterford (Vetrafjörth), Wicklow (Vikingalo) și mai ales Dublin (cuvînt ce în irlandeză înseamnă "Baltă Neagră"). În
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
pentru ca obiectul spoit cu cositor (arcici) să strălucească după finisare; dornul (zumbas) cu care se dădeau găuri pentru prinderea În nituri a mânerelor sau toartelor obiectelor. În lunile octombrie sau noiembrie spoitorii se retrăgeau spre locurile de baștină pentru a ierna, iar odată cu venirea primăverii plecau din nou. Anul se Împărțea În două perioade: vara (o linaj) propice practicării meseriei și iarna (o ivent) când nu-și pot exercita meseria și consumă cele agonisite peste an. (Sursa: Alexandrescu, Gabriela-coordonator- (2004) Tradiții
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ar fi suferit nici o mutație genetică, nu s-ar fi transformat în oaie cu fițe europene, pudrată și cu ochelari de soare, nu s-ar fi răzvrătit behăind asupra stăpânului, pretinzându-i mașină la scară, pentru a se deplasa la iernat, spre locuri joase. Dar așa, diriguitorii noștri, transfigurați ca într-un coșmar, nedormiți și cu cearcăne, înrăiți, acriți de ciudă, de neputință, de furii netemperate decât de bănișorii Țării, și-au unit eforturile numai când a fost vorba de făcut
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Sâmbăta-Făgăraș, ne-a trimis în dar primele trei volume din Filocalia, hrană spirituală care ne lumina sufletele cu învățăturile Sfinților Părinți ai Bisericii. O parte din familiile camarazilor noștri, aflate în mari nevoi din cauza secetei din Moldova și Muntenia, au iernat în sat. Până în primăvară rămăsesem la Galda vreo sută de oameni; din cursul verii cei cu pedepse mai mici s-au eliberat: Anghel Papacioc, Schiau Ion, Pascu Constantin și alții. Gândindu-ne la iarna ce urma, 1947/48, am întrebat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
expira pedeapsa și colonia nu-și putea onora lucrările. Cei 25-30 de inși transferați la Unirea am reușit să scoatem din impas în două-trei săptămâni camarazii de acolo. Colonia Ciuguzel după culesul viei și-a trimis oamenii la Galda, pentru iernat; rămăseseră 20 de oameni, între care se aflau Aurel Dragodan și nea Doncea. În Unirea deținuții legionari nu și-au menținut prestigiul și autoritatea față de gardieni. O parte din cei mai în vârstă plecaseră, iar cei rămași ignoraseră puterea unității
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]