1,501 matches
-
Timp și destin, Madrid, 1993; Idei fundamentale ale culturii spaniole, tr. Domnită Ilinca Țăranu, Iași, 1995. Repere bibliografice: C. I. Popovici, „Problemă Europei”, „Destin”, 1951, 1; I. D. Coterlan, Poziția ultimei interpretări sintetice a istoriei românilor, „Destin”, 1951, 2; V.I. [Virgil Ierunca], „Utopía y plenitud histórica”, „Ființă românească”, 1964, 2; V.H. [Vintilă Horia], Carte la o aniversare, „Ființă românească”, 1966, 4; F.R., O activitate prodigioasa, „Ființă românească”, 1968, 7; Nicu Caranica, „Vârstă utopiei”, „Destin”, 1968, 16; Horia Stamatu, Soarta libertății în veacul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290394_a_291723]
-
40-43; Zaciu, Lancea, 212-223; Iorgulescu, Critică, 196-202; Grigurcu, Critici, 106-111; Dobrescu, Foiletoane, II, 226-233; Ciobanu, Opera, 277-280; Regman, Noi explorări, 778-779; Marcea, Concordanțe, 135-140; Tihan, Apropierea, 143-153; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 200-213; Florin Mihăilescu, Realism și autenticitate, ST, 1992, 11-12; Ierunca, Dimpotrivă, 60-70; Teodor Vârgolici, O nouă istorie a literaturii române, ALA, 1995, 300; Nițescu, Proletcultismul, 257-278; Ion Bălu, Istoria literară, astăzi, APF, 1996, 3; Nicolae Bârna, O „Istorie” prietenoasă, CC, 1996, 9-10; Ion Bălu, O istorie integrală a literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
460; Un interviu cu poetul Herescu, VAA, 1943, 619; [N.I. Herescu], „Tribuna poporului”, 1944, 9, 56, 59; Marcel Fontaine, N. I. Herescu le proscrit. Misères et grandeurs de l’exil, „Românul”, 1961, 2-3; Mircea Eliade, In memoriam..., „Românul”, 1961, 2-3; Virgil Ierunca, N. I. Herescu, „Românul”, 1961, 2-3; Mircea Popescu, N. I. Herescu, un umanist de omenie, „Destin”, 1962, 12; Eugen Lozovan, N.I. Herescu, „Acta Philologica”, t. III, 1964; Eugen Lozovan, N. I. Herescu - un deceniu de la moarte, „Stindardul”, 1971, 115-116; N.I. Herescu, DCL, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287429_a_288758]
-
ci doar fiindcă este de datoria ei să amendeze corigențele axiologice. În ce privește afirmația domnului Breban potrivit căreia Polirom sprijină ceea ce Humanitas neglijează, adică literatura română contemporană, cred că se impun câteva clarificări. În primul rând, chiar dacă Monica Lovinescu și Virgil Ierunca, Horia-Roman Patapievici și Andrei Pleșu, Lucian Boia și Mircea Cărtărescu, Neagu Djuvara și Gabriel Liiceanu sunt percepuți drept clasici în viață, ei tot autori români se cheamă. În al doilea rând, este de văzut dacă nu cumva domnul Breban se
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
De aceea aștept să văd tonul și spațiul ce va fi acordat lui Grigore Vieru. Ca și în cazul celorlalte volume, bune și foarte bune articole semnează Alexandra Ciocîrlie, Roxana Sorescu, Dan Mănucă, Dan Grigorescu, Monica Spiridon (excelentă la Virgil Ierunca), Tania Radu (concentrat și substanțial la Florin Iaru,), Virgiliu Florea (despre Enea Hodoș, păcat că nu i-a văzut Manualul de istoria literaturii române publicat la Caransebeș în 1893, altfel s-ar fi referit, pe merit, la primul nostru canon
Merge și așa? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11156_a_12481]
-
al revistei. În această revistă au publicat personalități din diferite domenii, cum ar fi oameni de știință, critici literari, scriitori, nu numai din exilul spaniol, ci din întreaga lume: Grigore Cugler, N.I. Herescu, Alexandru Ciorănescu, Aurel Răuță, Paul Miron, Virgil Ierunca, Ștefan Lupașcu, Alexandru Busuioceanu, Monica Lovinescu, Basil Munteanu, Pamfil Șeicaru, Nicu Caranica, Ștefan Baciu, Horia Stamatu, Vintilă Horia, Mircea Eliade etc. Primul număr al revistei a apărut în luna iunie a anului 1951. Redacția revistei se afla pe strada Melendez
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
literare, exceptând teatrul, se regăsesc în articolele și studiile publicate în revista ,Destin”: povestiri de Vintilă Horia, proza fantastică scrisă de Mircea Eliade, fragmente din romanele sale, memorii ale acestuia, eseuri cu privire la relația scriitor-societate sau scriitor-libertate, memorii ale lui Virgil Ierunca, George Hurmuziadi, Grigore Nandriș, G.M. Cantacuzino, G. Ghica. Totodată, revista a mai publicat și poezie scrisă în limba română de scriitori consacrați: Ion Barbu, Horia Stamatu, Nicu Caranica, George Uscătescu, Valeriu Anania, Ana Giugariu, poezie scrisă în limba franceză de
Destin (revistă) () [Corola-website/Science/314587_a_315916]
-
1992, 46-48; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 168-172; Bucur Demetrian, Labirintul și covorul oriental, R, 1993, 6-7; Adrian Popescu, Amprentele divine, ST, 1993, 7; Dan Cristea, „Cum să nu intri în rând”, LCF, 1994, 2; Poantă, Scriitori, 143-145; Ierunca, Semnul, 197-201; Horea Poenar, Ca un cuvânt în fața lumii, ST, 1997, 8; Grete Tartler, PRA, II, 582-590; Micu, Ist. lit., 417; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 308-310; Ștefan Nicolae, Meditând la Europa, RL, 2002, 10; Vasile, Poezia, 271-274
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
locul și rolul ce și l-au ocupat Lovineștii în acest muzeu unic în țară, încheie, parcă și în numele înaintașilor ei: "E foarte frumos ce faceți Dvs.! Un târg ca acesta al nostru, merită oameni ca Dvs. Vă urăm, Virgil Ierunca și cu mine, rezultate cât mai rodnice și vă felicităm pentru activitatea pe care o depuneți și țelurile pe care le aveți. Cu prețuire, Monica Lovinescu" (p. 124-125)... Un al doilea "rod" din "culesul" pentru Galerie... a fost volumul Orașul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
cărții acesteia că cei mai mari cărturari ai Franței contemporane, Eugen Ionescu și Emil Cioran, vorbeau zilnic la telefon un sfert de oră, în... română. Dacă-i adăugăm pe Ștefan Lupașcu, Mircea Eliade, Vintilă Horia, Horia Stamatin, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca sau Costin Cazaban, Apusul trebuie să admită că monștrii sacri ai culturii franceze actuale provin dintr-o țară latină, creștină de două milenii, intrată de mult în Europa, prin Mihai Eminescu, Nicolae Iorga, Nicolae Paulescu, Nae Ionescu, Constantin Noica, Liviu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
elitelor n-a fost întru totul posibilă, Fiara cea Apocaliptică a încercat să le atragă de partea ei. Protocronismul lui Edgar Papu e văzut ca o formă de rezistență, precum și luările de poziție ale intelectualilor din diaspora: Mircea Eliade, Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, ultimii doi devenind însă ulterior adversari ai direcției naționaliste, un compromis mult mai grav decât altădată al lui Sadoveanu sau Călinescu. După 1990, România a căzut din nou pradă Zodiei Cancerului. Frica de a fi taxați drept naționaliști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
multilingvă și stranie în bună măsură, ajunsă ferfeniță în acei ani restrictivi ai asaltului proletcultismului malign. În fond, această publicație era un refugiu al deznădăjduiților. Exemplarul fusese dăruit lui Ion Larian Postolache de către înșiși editorii lui, Ion Caraion și Virgil Ierunca, orientați pe atunci spre o stângă ingenuă... "Agora" nedumerea prin amestecul clasicilor Eminescu, Arghezi, Blaga, Philippide ș.a., cu mustul ațâțător al modernismelor sau ale unor tălmăciri hazardate de poezie, care păreau a satisface normele revoluționare, așa cum în Rusia le satisfăcuseră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și pref. Ion Pop, Cluj-Napoca, 2003; Présence de l’imperceptible, Chatelet, f.a. Repere bibliografice: Arestarea unei bande de întinători ai scrisului, U, 1933, 190; G. Călinescu, Anul literar 1937, ALA, 1938, 891; Mihail Cosma, „Inventatorul iubirii”, „Tinerețea”, 1945, 6; Virgil Ierunca, „Un lup văzut printr-o lupă”, „Victoria”, 1945, 11; G.D. [Geo Dumitrescu], Carnet, „Victoria”, 1945, 306; Petru Dumitriu, Gherasim Luca, „Victoria”, 1946, 400; Piru, Panorama, 120-128; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 237-251; Munteanu, Opera, 132-138; Claire Parnet, Gilles
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287859_a_289188]
-
a reușit să creeze, în calitatea sa de secretar ales, un nou comitet de conducere, format din Mircea Eliade (președinte de onoare), Octavian Vuia și Theodor Cazaban (vicepreședinți), Raymond de Geouffre de la Pradelle (președinte și administrator), Max Richard și Virgil Ierunca (cenzori), Matei Cazacu (secretar adjunct), Titus Bărbulescu (trezorier), Paul Bărbăneagră (responsabil cu relațiile externe). „Noua organizație a Centrului continuă firesc unele structuri deja existente, cum ar fi cercul istoricilor și filologilor români de la Sorbona sau grupul de discuții privind gândirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286164_a_287493]
-
RVS, 1939, 5-6; Dan Petrașincu, Femeile în literatura românească, RML, 1939, 8; Gh. D. Loghin, „Bogdana”, IIȘ, 1939, 8; Streinu, Pagini, V, 269-276; Călinescu, Ist. lit. (1941), 851, Ist. lit. (1982), 936; E. Lovinescu, Aqua forte, București, 1941, 316-323; Virgil Ierunca, „Beznă”, TIL, 1942, 1848; Mihail Chirnoagă, „Beznă”, VAA, 1943, 767; Octav Șuluțiu, „Beznă”, RFR, 1943, 11; I. Negoițescu, Un romancier nou: Ioana Postelnicu, VAA, 1943, 895, 896; Constantinescu, Scrieri, IV, 435-437; Vicu Mîndra, „Împărătița lui Machidon”, GL, 1955, 40; Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288984_a_290313]
-
pământului... Eminescu este transformat într-o casă literară a poporului În anii ’80, polarizarea era deplină: pe de o parte, protocroniștii masați în redacțiile de la „Săptămâna“, „Luceafărul“ și altele asemenea, de cealaltă parte criticii acestui autohtonism radical (Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, prin Europa Liberă; și, în țară, Nicolae Manolescu, Norman Manea, Gheorghe Grigurcu și alții). Exista și o zonă gri a protocroniștilor „moderați“ (intelectuali autentici, altfel) - sau, mai precis spus, nuanțați în unele situații - precum Solomon Marcus sau Ovid Crohmălniceanu. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
valorilor interioare ale individului (Bacu, 1993). Specificul acestui „experiment” - pe care l-am putea numi și psihosociologic - este acela al parcurgerii unei proceduri deosebit de elaborate, mergând până la dărâmarea personalității „dușmanilor regimului”, transformându-i în niște roboți ascultători. „Tortura”, descrie Virgil Ierunca, el însuși fost deținut politic, „acest montaj experimental, era cheia reușitei. De-a lungul tuturor acestor faze, confesiunile erau regulat întrerupte de torturi. Orice ai fi spus, oricâte infamii ai fi inventat, Țurcanu ștorționarul-șef - n.n.ț nu era niciodată mulțumit
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
champ de pouvoir en Roumanie”, în M. de Saint-Martin, M.D. Gheorghiu (ed.), Les institutions de formation des cadres dirigeants. Étude comparée, Maison des sciences de l’homme, Centre de sociologie européenne, Paris. Guimelli, Ch. (1999), La pensée sociale, PUF, Paris. Ierunca, V. (1996), Pitești, laboratoire concentrationnaire (1949-1952), prefață de François Furet, Michalon, Paris. Ioan, M. (1992), „Éléménts pour une histoire sociale des institutions de formation des cadres en Roumanie (1946-1989)”, în M. de Saint-Martin, M.D. Gheorghiu (ed.), Les institutions de formation
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
puțin al acelora care să și înțeleagă despre ce este vorba. Puteai, de pildă, chiar cita din autori interziși, dând doar titlul operei, nu și numele autorului. I-am putut astfel cita pe Cioran, Culianu, odată chiar și pe Virgil Ierunca, destul de copios, menționând doar titlul articolului pe care i-l dedicase lui Eliade în volumul special editat de Cahiers de l’Herne în 1978. În acel comentariu îl citam, de altfel, și pe Culianu - dându-i numele! - și cred că
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
torture et «la suggestion», dans cette ordre. Après les supplices, on suggérait aux sujets qu’ils pourraient échapper à ce traitement ou que les souffrances pourraient être diminuées s’ils acceptaient le programme de se dévoiler. La torture - écrit Virgil Ierunca, lui-même ancien détenu politique - était la clef de la réussite. Tout au long de ces phases, les confessions étaient régulièrement interrompues par les tortures. Quoi que l’on ait dit, qu’importe le nombre d’infamies que l’on pouvait inventer
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1982), The construction of personality: An Introduction, Routledge and Kegan Paul, Londra. Hampson, S. (1984), „The Social Construction of Personality”, în H. Bonarius, G. van Heck, N. Smid (ed.), Personality in Europe: Theoretical and Empirical Developments, Swets and Zeitlinger, Lisse. Ierunca, V. (1990), Fenomenul Pitești (Le phénomène Pitești), Humanitas, București. Ioniță, N. (2000), „Detenția - factor de psihopatizare a personalității”, Analele Sighet. Anii 1954-1960. Fluxurile și refluxurile stalinismului („La détention - facteur de psychopatisation de la personnalité”, Les annales Sighet. Les années 1954-1960. Les
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
își propune „să aducă scrisul proaspăt, critică nepărtinitoare a tineretului dedicat literelor, artei și realității românești” (Prefață). Publică poezie, proza, eseuri critice, biografii, cronici, revista revistelor, note, comentarii, reportaje. Colaborează cu poezie Geo Dumitrescu, care debutează aici sub pseudonimul Vladimir Ierunca (Cântec, 1/1939), Mihai Beniuc, Alexandru Balaci, Simion Stolnicu, Mihu Dragomir, Paul Dimitriu, Teodor Nencev; cu proza, Nicolae Ivanovici; cu articole critice și eseuri, Mihnea Gheorghiu (Whitman, W.H. Auden și poezia tânără engleză, Literatura de azi în Statele Unite), Dumitru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285989_a_287318]
-
ca și relativ frecventele recenzii și cronici literare, scrise în primii ani de Gabriel Drăgan, Petre M. Mihăilescu, C. Banea, N. Ladmiss- Andreescu, iar în 1944 de câțiva scriitori care vor dobândi ulterior notorietate: Ion Caraion, Alexandru Lungu și Virgil Ierunca. Revista nu include decât rareori traduceri, notabile fiind versiunile unor poeme baudelairiene: Viața anterioară, Visul unui curios (traducător Ion Pillat) și Vorbe de taină (traducător Șerban Bascovici). Alți colaboratori: Constantin Barcaroiu, Ovid Caledoniu, George Păun, Ștefan Atanasiu, Cristofor Vitencu, Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289337_a_290666]
-
1976-1977), editată de Societatea Academică Română. Apariția R.s.r. s-a decis în 1959, la Congresul al III-lea al Societății Academice Române, într-o ședință restrânsă, prezidată de N. I. Herescu, care i-a dat și titlul. Vintilă Horia, Virgil Ierunca și Mircea Popescu (secretarul general al Societății Academice Române) au fost desemnați pentru comitetul redacțional. După cum se precizează în numărul 2/1963, redactarea este asigurată la început de Mircea Popescu; la numerele 11 și 12 i se alătură Constantin Sporea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]
-
Mircea Eliade” (24/1987) și „Așezăminte culturale românești”. Aici au fost prezenți aproape toți scriitorii aflați peste graniță, celor din primul exil alăturându-li-se, de-a lungul timpului, cei nou-sosiți. Dau versuri Al. Busuioceanu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Horia Stamatu, Nicu Caranica, Aron Cotruș, Antoaneta Bodisco, Al. Gregorian, Yvonne Rossignon, Nicolae Novac, Vasile Posteuca, Paul Miron, Mihai Niculescu, George Uscătescu, Ștefan Baciu, Mira Simian, Ion Pârvulescu, N. Petra, Mihai Cismărescu, Miron Kiropol, Sergiu Grossu, Sanda Stolojan, Andrei Codrescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289261_a_290590]