511 matches
-
să li se dea în aceste zile câte o cupă de vin. Cât vor fi în viață să le cânte domnilor sănătate și, după moarte, mântuire. La 23 decembrie 1430, Alexandru cel Bun și soția sa Marina, întăresc mânăstirii Neamț iezerul Zagorna, la Nistru, și prisaca de la Zagorna cu o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
22 august 1447, mânăstirea Neamț primea alt privilegiu în care era întărită stăpânirea asupra satelor Temișești, Dvorenești, Crâstianești, Băloșești, Geminești, Pașco (probabil Pășcănița), Petrică (Petricani), la gura Cracăului, Saucești, Bașoteni, Fântănele, Dumbrăvița, Telebecinți, Clococina, Cobâcini, Bilosăuți, Dragomirești și Hlapești și iezerele lor, Luciu și Zahorna. În aceste sate, boierii domnului (panii noștri, dregătorii) să nu se amestece și să nu plătească dare, nici posadă, nici iliș, nici podovadă, nici la jold să nu plătească dare, nici la mori, nici la cetate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încercaseră să îl vândă mai înainte. La 12 decembrie 1455, domnul întărește mânăstirii satul Băloșești, în urma judecății cu boierul Gostilă. La 20 decembrie 1455 se dă un privilegiu de întărire pentru satul Băloșești. La 1 martie 1456, era întărit mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârlele, prisăcile, vadurile și gardurile de nuiele, interzicându-le dregătorilor domnești să ia desetina sau vama. Primul privilegiu, pe care îl primește mânăstirea Neamț de la Ștefan cel Mare, e din 13 februarie 1458, când îi sunt întărite mânăstirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau vama. Primul privilegiu, pe care îl primește mânăstirea Neamț de la Ștefan cel Mare, e din 13 februarie 1458, când îi sunt întărite mânăstirea Hangu, două sălașe de țigani și satul Băloșești. La 13 iulie 1463, este reînoit privilegiul pentru iezerul Zagorna. La 1 aprilie 1470, domnul întărește mânăstirii prisaca lui Chiprian, la Botne, cu mânăstirea de la obârșia Vișnivățului și satele: Telebecinți, Bașoteni și Fântârele pe Siret, Testiiana, Dumbrăvița pe Șomuz, Buzați pe Moldova, Gemereștii pe Topolița, Timișești și Crâstienești la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Dvorenești. De data aceasta este vorba de un nou sat dat mânăstirii, Fântănele, pe Pobrata, altul decât Fântânele pe Siret. La 1 noiembrie 1487, sunt întărite mânăstirii mai multe sălașe de țigani. La 17 martie 1500, Ștefan întărește mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârla ce cade în Nistru și cu prisaca ce este acolo. Domnul mai dăruie pentru mântuirea sufletului său, al doamnei Maria și al copiilor săi balta Strâmba și iezerul Dubrovca, cu gârla lui Chișcă. La 30 septembrie 1503
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de țigani. La 17 martie 1500, Ștefan întărește mânăstirii iezerul Zagorna, cu gârla ce cade în Nistru și cu prisaca ce este acolo. Domnul mai dăruie pentru mântuirea sufletului său, al doamnei Maria și al copiilor săi balta Strâmba și iezerul Dubrovca, cu gârla lui Chișcă. La 30 septembrie 1503, domnul dăruie mânăstirii “un sat din satele noastre proprii, anume Băicenii, pe Siret și morile de pe Siret, mai sus de Ordzești și mai jos de Voruntariu.” Domnul cumpără satul Mogoșești de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
până la domnia lui Ștefan cel Mare a primit douăzeci de privilegii. Ștefan cel Mare i-a dat nouă privilegii, cinci până în 1470 și patru până în 1503. Din domeniul domnesc, Ștefan a dăruit mânăstirii Neamț în 1500 “de la noi”, balta Strâmba, iezerul Dubrovca și balta Chișcă. În 1503, domnul dăruia satul Băiceni “din satele noastre proprii”. Dăruia șase pietre de ceară din pietrele ce se cuveneau domniei în Târgul Neamț. Cumpăra un sat, Mogoșești și îl dăruia mânăstirii. Mânăstirea Bistrița - cunoscută sub
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Lucăcești, pe Tazlăul Sărat, dăruit de Oană Porcul și i se mai dăruia un loc pustiu, la fântâna lui Spravin, pe Sușița ca să întemeieze un sat “cu hotarul lui vechi”. La 24 februarie 1452, domnul întărea Bistriței Botna, cu toate iezerele care ascultă de Botna, și două mreje pe Nistru, unde a fost demult prisaca lor. Nici cârmuitorii din Tighina, și nimeni altul, să nu ia nici vamă, nici pripas, nici nimic altceva. La 6 iunie 1455, era reînoit privilegiul dat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boier nu avea voie să pună vamă în dreptul acestor vămi. Nici un boier sau dregător domnesc să nu se amestece în venitul mânăstirii “fie chiar pentru preț de un groș”. La 7 aprilie 1458, domnul reînoia privilegiul pentru Botna cu toate iezerele, iezercanele, și de la Chișinăul Roșu până la dealul Zagornei, în sus și în jos, pe Nistru și prisăcile din acel hotar și două curți și cu vama pe uscat și pe apă. Nimeni nu avea voie să prindă pește în hotarul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai sus de Bacău, Lucăcești pe Tazlăul Sărat, Heciani, morile de pe Siret date de Hodco Știbor, mânăstirea Sfântul Bagoslov, mânăstirea de la Bahlui cu moară și mânăstirea de la Bohotin, cu moară, prisaca Cozia de la Bohotin, și Botna pe Nistru, cu prisaca, Iezerul Alb cu toate gârlele care ascultă de Botna, moara de la gura Chivejdiului, prisaca de la Itchil și poiana de sub Ceahlău și poienile de la Chivejdi. I se mai întărea mânăstirii tătarii și toți țiganii nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nominalizați pe sălașe și bordeie. Sunt sate întărite, care aparțineau de mai multă vreme mânăstirii, ca, de pildă, satele Caucelești și Vâlsănești (satul lui Vlăcsan). În privilegiu sunt menționate opt mori, o dârstă, șase prisăci, trei mânăstiri, mai multe poieni, iezere cu gârle și o vie. Toate acestea erau întărite să fie “de la noi uric, cu tot venitul, neclintit, niciodată, în vecii vecilor”. În 1458 și în 1462, toate câte țineau de Botna erau scutite de toate dările și slujbele datorate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a întărit Ștefan cel Mare. Având peste 30 de sate, 31 de sălașe de țigani și 30 de sălașe de tătari, având mai multe mori în Baia, dar și sate cu mori și stăpânind o mare moșie la Botna cu iezere, cu multe prisăci și două curți, mânăstirea Bistrița este unul dintre marii feudali ai Moldovei. Veniturile ei sunt foarte mari, ținând seama că i se dăruise vama mică și vama cea mare de la Bacău, vama de pe Tazlău, și vama târgului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unul dintre marii feudali ai Moldovei. Veniturile ei sunt foarte mari, ținând seama că i se dăruise vama mică și vama cea mare de la Bacău, vama de pe Tazlău, și vama târgului, Bârlad, și vama de pe apă, și de pe uscat de la iezerele de la Botna și de la Nistru. Din privilegiul, pe care Ștefan cel Mare îl da negustorilor din Liov este menționată și vama, pe care o percepea mânăstirea Bistrița. Cine aducea postavuri din Țara Românească plătea, în vama de la Bacău 2 zloți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai dăruia trei tătari, moara de la Toplița, un hotar de-a lungul Neamțului Mare și un loc în pustiu pe pârâul Iezerului, ca să întemeieze un sat, două pâraie, care cad în Bahlui, ca să așeze moară, și încă un loc de moară la gura Teliței. Se mai dăruiau doi țigani cu sălașele lor și un tătar cu sălașul său. La 3 aprilie 1453
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 11 februarie 1447, domnul întărea Moldoviței daniile făcute de Alexandru cel Bun “începând cu vama ce duce în Țara Ungurească, care este mai jos de mănăstire la gura Moldoviței, și satul care este la vamă”, mai erau întărite un iezer pe Prut, anume Gemenele, cu toate gârlele sale, o prisacă la Chigeci, anume prisaca lui Brumar, cu poiana. I se mai dăruia jumătate din venitul vămii de la Vadul Călugăresc - partea soției - și un obroc anual de zece buți de vin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la izvor, pe Tătarca, pe care o dăruise boierul Coste Orâș. La 30 septembrie 1453, i se dă mânăstirii dreptul de a aduce trei care mari, scutite de vamă, în toată țara și prin târguri și pe la toate bălțile și iezerele, pe la toate vămile și pe la toate ocnele de sare. Călugării aveau voie să încarce în carele lor pește, sare, mere, miere de la toate prisăcile lor, să nu plătească vamă nici la Iași, nici la altă vamă, vândută sau nevândută. La
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
numită Soptea”. La 8 ianuarie 1473, domnul întărea Moldoviței jumătate din satul Singureni, din ținutul Chigheci, poiana lui Brumar cu Fântâna Mesteacănului, și două fântâni la obârșia Suhăi, o prisacă unde a fost prisaca lui Brumar, iar pe Prut, un iezer, Blisceatul și cu Bliscețelul, iezerul cel mic și mai sus de ele, iezerul Budoele, iezerașul Secriiul, o gârlă în cotul Prutului și se varsă în iezer, și gârla Bulhacului, și o altă gârlă care iese din iezer în jos, până la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1473, domnul întărea Moldoviței jumătate din satul Singureni, din ținutul Chigheci, poiana lui Brumar cu Fântâna Mesteacănului, și două fântâni la obârșia Suhăi, o prisacă unde a fost prisaca lui Brumar, iar pe Prut, un iezer, Blisceatul și cu Bliscețelul, iezerul cel mic și mai sus de ele, iezerul Budoele, iezerașul Secriiul, o gârlă în cotul Prutului și se varsă în iezer, și gârla Bulhacului, și o altă gârlă care iese din iezer în jos, până la pod, și satul Bălțații la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din ținutul Chigheci, poiana lui Brumar cu Fântâna Mesteacănului, și două fântâni la obârșia Suhăi, o prisacă unde a fost prisaca lui Brumar, iar pe Prut, un iezer, Blisceatul și cu Bliscețelul, iezerul cel mic și mai sus de ele, iezerul Budoele, iezerașul Secriiul, o gârlă în cotul Prutului și se varsă în iezer, și gârla Bulhacului, și o altă gârlă care iese din iezer în jos, până la pod, și satul Bălțații la Cârligătură. Ivașco Armencici dăruie și el cu această
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
obârșia Suhăi, o prisacă unde a fost prisaca lui Brumar, iar pe Prut, un iezer, Blisceatul și cu Bliscețelul, iezerul cel mic și mai sus de ele, iezerul Budoele, iezerașul Secriiul, o gârlă în cotul Prutului și se varsă în iezer, și gârla Bulhacului, și o altă gârlă care iese din iezer în jos, până la pod, și satul Bălțații la Cârligătură. Ivașco Armencici dăruie și el cu această ocazie, jumătate din satul Ostăpceanii, partea de sus, unde a fost Ostapco vătăman
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe Prut, un iezer, Blisceatul și cu Bliscețelul, iezerul cel mic și mai sus de ele, iezerul Budoele, iezerașul Secriiul, o gârlă în cotul Prutului și se varsă în iezer, și gârla Bulhacului, și o altă gârlă care iese din iezer în jos, până la pod, și satul Bălțații la Cârligătură. Ivașco Armencici dăruie și el cu această ocazie, jumătate din satul Ostăpceanii, partea de sus, unde a fost Ostapco vătăman. În 12 martie 1488, Ștefan cel Mare cumpără cu 400 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a dăruit mânăstirii Putna. Cea mai mare danie, pe care Ștefan cel Mare o face mânăstirii Putna, are loc în 2 iulie 1502. Domnul cumpără un loc în hotarul Boiștei, mai jos de gura Boiștei și până unde dă în iezerul Cerlenul și cu toate gârlele și cu toate băltiuganele, cum și satul pe Frumușița. Domnul mai cumpără de la 15 inși “cu tot neamul și sămânța lor” iezerul Cerlenul, satul Balintești și din jos de Balintești, seliștea Manei, în gura Frumușiței
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în hotarul Boiștei, mai jos de gura Boiștei și până unde dă în iezerul Cerlenul și cu toate gârlele și cu toate băltiuganele, cum și satul pe Frumușița. Domnul mai cumpără de la 15 inși “cu tot neamul și sămânța lor” iezerul Cerlenul, satul Balintești și din jos de Balintești, seliștea Manei, în gura Frumușiței. Nepoții lui Neagoe logofăt, cei care vânduseră mai multe sate Mihului logofăt, în 1453, vând acum domnului trei sate peste Prut, pe Frumoasa, anume Frăcenii “din gios
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mai multe sate Mihului logofăt, în 1453, vând acum domnului trei sate peste Prut, pe Frumoasa, anume Frăcenii “din gios de Troian” și cu moară și Șcheia, în gura Frumoasei și la Fântâna lui Măciș, ce este mai jos de iezerul Cerlenul cu toate gârlele ce sunt în dreptul acelor case. Așadar, este vorba de șase sate, cu un iezer și gârlele care sunt în acel loc, cu vama și dijma ce va ieși la acel iezer, Cerlenul. La 17 noiembrie 1502
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
din gios de Troian” și cu moară și Șcheia, în gura Frumoasei și la Fântâna lui Măciș, ce este mai jos de iezerul Cerlenul cu toate gârlele ce sunt în dreptul acelor case. Așadar, este vorba de șase sate, cu un iezer și gârlele care sunt în acel loc, cu vama și dijma ce va ieși la acel iezer, Cerlenul. La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]